Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Ne aflăm într-un moment de cumpănă, când ideologia globalizării, la care am aderat, pe care am asimilat-o deja prin şcoală şi prin politicile oficiale, dă semne de disfuncţionalitate.
Privită din perspectiva corectitudinii politice, societatea globală este împărţită în categorii legate de rasă, confesiune religioasă, sex, orientare sexuală etc. Au devenit inoperabile categoriile tradiţionale, în special aceea legată de apartenenţa la o naţiune. Marginalitatea trebuie protejată şi ferită de discriminare cu orice preţ - deşi tocmai acest principiu întreţine poziţia privilegiată a celor care administrează egalitarismul. Tabloul pe care îl oferă astăzi Europa nu mai este cel clasic, al unui stat împărţit în naţiuni, ci al unui stat global, în care discursul oficial pretinde că face eforturi pentru a şterge diferenţele de şanse ale cetăţenilor, în timp ce tolerează uriaşele clivaje sociale dintre naţiuni (Europa este acum divizată nu numai pe vechea axă est-vest, ci şi pe cea nord-sud) şi mai ales pe cele economice. Pe scurt, unul dintre efectele acestei ideologii dominante este eradicarea, deligitimarea cvsi-oficială a discursului de tip identitar. Se poate observa că nu mai este tolerată asumarea oficială a unui discurs naţional. Se întreţine confuzia dintre un proiect de tip naţional şi naţionalism, înţeles tendenţios ca formă de radicalism. Din păcate, statul român a acceptat, aproape de fiecare dată, orientarea globalizantă impusă de la Bruxelles, renunţând la unele politici culturale, dar şi economice (pentru că e nevoie şi de o gândire economică de tip naţional!), la care ar fi avut dreptul, de vreme ce rostul lui este să administreze o structură naţională, nu una trans-naţională.
Cu toate acestea, evenimentele ultimilor ani demonstrează clar că acest sistem, la pachet cu ideologia sa, îşi arată falimentul. Că identitatea culturală a Europei este ameninţată de politicile Uniunii Europene. Că sistemul nu mai funcţionează nici acolo de unde a fost emanat şi că noi ne grăbim să îl aplicăm cu mai mult zel tocmai în momentul în care încep să i se vadă fisurile din ce în ce mai adânci.
Dacă gândim în aceşti termeni, fără să idealizăm proiectul Uniunii Europene şi, evident, fără să negăm avantajele reale pe care el le-a adus, câteva întrebări apar de la sine. Oare este depăşită structura statului naţional? Oare nu mai are ea resurse? Poate fi înlocuită cu o macrostructură administrativă? Uniunea Europeană nu are cum să fie altceva decât o comunitate de naţiuni distincte. Tocmai diversitatea face posibilă acceptarea unor principii şi valori civice comune.
Într-un text recent (publicat în „Observator cultural”, nr. 856, 19-25 ianuarie 2017), Mircea Martin a ridicat câteva probleme care ar trebui să stârnească o dezbatere serioasă. Printre altele, el pune sub semnul întrebării oportunitatea adoptării ideologiei globalizante într-un cadru politic, social, cum este cel românesc, distinct de cel occidental: „Cât de adecvate, în context local şi regional, sunt însă aceste poziţii şi aceste teorii? Nu cumva proiectăm asupra realităţilor noastre social-culturale o viziune şi o terminologie produse - şi, probabil, eficiente - în alte spaţii geoculturale şi istorice?” În final, criticul face o invitaţie provocatoare: „este necesar să încercăm acum un efort de reconstrucţie identitară.” (s.a.) Mi se pare extrem de importantă o asemenea propunere. Ne aflăm într-un moment de cumpănă, când ideologia globalizării, la care am aderat, pe care am asimilat-o deja prin şcoală şi prin politicile oficiale, dă semne de disfuncţionalitate. E, cred, începutul unei prăbuşiri. Pe de altă parte, suntem pe cale de a fi rătăcit cu totul interesul pentru aspectul naţional al identităţii noastre. Astfel de valori redevin urgente doar atunci când sunt ameninţate la modul brutal, se actualizează numai sub presiune, în stare de alertă. Ne situăm, aşadar, între două crize: una a discursului globalizant, cealaltă a discursului naţional. Primul model nu a putut să ofere soluţii, cel de al doilea nu a fost lăsat să funcţioneze într-un regim de normalitate. Prin urmare, ar trebui să existe o strategie ca această temă să redevină prioritară.
Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |