Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Tocmai din Elveţia

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Apariţii ale adverbului din titlu în discursul publicistic recent ne-au atras atenţia, din nou, asupra unor cazuri de îndepărtare a jurnalistului grăbit de ceea ce ne imaginăm a fi experienţa lingvistică (crezută perenă) a comunităţii. Oricum, vom confrunta diverse puncte de vedere.

► Peste câte ţări? Cu câteva zile în urmă, am putut afla că fratele românului împuşcat într-o localitate din nordul Italiei, în timp ce încerca să jefuiască un bar, a venit „tocmai din Elveţia" ca să-l identifice pe cel ucis (A 1, 14.03). Precizarea locului, menită, probabil, să impresioneze, a cunoscut oarecare notorietate momentană: „La ieşirea din cabinetul legistului, fratele lui P. M. are chipul transfigurat. A venit tocmai din Elveţia, unde lucrează, şi nu poate crede ce tragedie i-a lovit familia" (/observator.tv/). Acum, ori că enunţiatorii respectivi nu au deloc reprezentarea hărţii Europei, ori şi-or fi închipuit că deplasarea, chiar dacă numai până în nordul Italiei, s-a făcut pedestru, şi, atunci, nimic de obiectat.

► Taman. Apariţia, în enunţurile citate, a adverbului în discuţie ar putea da de gândit doar dacă am lua în considerare faptul că, după dicţionare, tocmai este întrebuinţat şi pentru a întări sensul cuvântului sau ideii ce urmează, exprimând valorile „chiar, exact, precis". Aşadar, poate prestigiul Elveţiei este cel care suceşte minţile („Ehei, chiar din Elveţia; în toată lumea se ştie de ceasurile „Swiss Made", iar, la noi, de când cu povestea cu francii...). Dar, tot din îndreptare curente, aflăm că, în legătură cu un cuvânt sau o propoziţie ce arată locul, tocmai are echivalentele „taman, hăt, departe" şi este concludent faptul că o astfel de valoare a fost ilustrată cu un citat din Creangă atingător chiar la realităţi spaţiale din cele invocate iniţial: „Ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pămîntului" (Harap Alb).

► Dreapta măsură a lucrurilor ne cere să dăm posibilitate de ascultare şi celeilalte părţi, cea care ştie ce este cu acest tocmai, după cum urmează (din păcate în legătură cu împrejurări similare): fratele „rapper-ului" român găsit mort într-un cimitir din Olanda „a venit tocmai din Canada" pentru a ajuta autorităţile locale (TVR 1, 15.03); „Olandezii au luat legătura cu familia bărbatului ucis iar fratele lui, venit tocmai din Canada, a zburat spre Olanda în încercarea de a-i ajuta pe anchetatori" (/stirileprotv.ro/). Altă situaţie: „Zece consilieri locali din comuna Rosia Montana se afla in aceste zile tocmai in Noua Zeelanda, pentru a vizita o mina de aur ce apartine uneia dintre companiile investitoare in proiectul aurifer din zona Muntilor Apuseni" (text preluat identic de pe /cancan.ro/). De fapt, de unde mai ştim că se ştie cum stăm cu tocmai?

► Poziţionări. Asociat depărtărilor considerabile, incomensurabile sau fantastice, acest tocmai este un soi de adjuvant de succes al discursului performant. Cronica unui film de animaţie, premiat, relatează subiectul în termenii „Aşadar, fetiţa pleacă în aventura vieţii ei, tocmai la capătul lumii..." (titlul românesc este chiar „La capătul lumii"; /ro.ign.com/). Iată alte dimensionări spaţiale: „Undeva departe, tocmai la Polul Nord, în Laponia, se află casa lui Moş Crăciun" (/facebook.com/); „când băietanul dormea dus, iapa se face o mreană, şi se duce, cu puiul ei, tocmai în fundul mării, după o stâncă” (id., basm popular). Bineînţeles, surprinzătoare este indicarea... locaţiei cu raportare la fantastic: „Întâi că s-a mutat toţi tocmai la dracu'n praznic, pă undeva prin Giurgiului, parcă, şi nu i-am mai văzut..."; „departe, până-n Honolulu ori cine ştie unde, la dracu-n praznic, tocmai hăt, în lume..." (/books.google.ro/).

► Prestigii. Dacă, de unul singur, tocmai este doar un sprijin (este drept, de nădejde), prin repetare se marchează exactitatea, marea precizie; nimic mai potrivit, în exprimarea familiară, decât tocmai pe tocmai „exact aşa, cu rigurozitate; în totul" („X îndeplini porunca, tocmai pe tocmai, ca o slugă credincioasă", la Ispirescu). În acelaşi sens, poate fi semnalată antrenarea în adrese de tipul „tocmai.ro", cu aceeaşi mobilitate, la un anumit public, ca şi „lajumate.ro" sau „info.ro", „firm.ro" „store.ro" etc. În sfârşit, precedat de negaţie, adverbul ajută la nuanţarea exprimării: „Copiii spun lucruri nu tocmai trăznite" (!; /cinemagia.ro/); „am avut informaţiuni nu tocmai favorabile despre modul în care..." (/books.google.ro/), deoarece nu tocmai înseamnă „nu chiar aşa, nu exact aşa", de fapt, „tocmai că nu!" (vezi începutul!).

► Şi nu prea foarte. Supervizor privind optica tineretului asupra a orice, inclusiv, acum, asupra distanţelor, Ducu H. (10 ani) trece uşor peste problema drumului dintre Elveţia şi Italia, dar ripostează scurt, ironic, când este vorba de cazul Canada - Olanda („6 - 7 ore?"). Şi, astfel, pare că a trebuit să apară KLM ca să mi se dezvăluie, sui-generis, paradoxalul început al unei variante a baladei Toma Alimoş: „Departe, frate, departe, Departe şi nici prea foarte". 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri