vineri, 29.03.2024
Donald Tusk îşi va vedea pus la încercare stilul merkelian de gestionare a crizelor.
Închei astăzi consideraţiile începute săptămâna trecută pe marginea personalităţii lui Donald Tusk, fost premier polonez şi actualul preşedinte al Consiliului European (EUCO). Nu va fi nicio surpriză dacă tonul se va menţine pozitiv: Donald Tusk s-a numărat mereu printre politicienii mei preferaţi, chiar dacă - mărturisesc - mi-aş dori să ştiu mult mai multe despre viaţa politică poloneză.
Aşadar, deşi a părăsit Varşovia pentru Bruxelles, anul acesta vor exista două teste interne, ambele indirecte, pentru „linia Tusk”. La scrutinul prezidenţial, scorurile înregistrate de Bronisław Komorowski, preşedinte în funcţie şi fost aliat al lui Tusk, sunt cât se poate de convingătoare. Pentru legislativele din toamnă, o apreciere pozitivă faţă de activitatea lui Tusk la Bruxelles poate ajuta fostul său partid - Platforma Civică (PO), de centru-dreapta - să obţină o a treia victorie consecutivă.
Până în prezent, nu s-ar putea spune că noul preşedinte EUCO are o sarcină uşoară. Recenta întâlnire la vârf de săptămâna trecută poate fi considerată un succes (şi) pentru Tusk, prin aceea că sancţiunile contra Rusiei au fost menţinute în forma actuală, sub rezerva aplicării Acordului Minsk II, în ciuda existenţei unui front destul de larg în favoarea concilierii. Pe de altă parte, aşa cum recunoaşte toată lumea, marea provocare va fi reprezentată de dosarul grec, iar în această privinţă preşedintele EUCO a provocat deja reacţii negative, prin mini-summitul neoficial (la cină) la care nu au primit invitaţii decât unii dintre actorii implicaţi.
Participarea liderilor francez şi german (desigur, alături de premierul grec Alexis Tsipras) readuce în actualitate problema unui directorat neoficial al zonei euro, ceea ce este deranjant atât pentru statele beneficiare de asistenţă din Sud, cât şi pentru donatorii din Nord. Mai mult decât atât, Tusk a omis să-l invite pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, ceea ce i-a deranjat pe unii europarlamentari, în special pe cei din zona stângii. Totuşi, la Bruxelles există un acord tacit cu privire la instrumentele neoficiale pe care trebuie să le aibă la dispoziţie şeful EUCO. El n-a făcut niciun secret din faptul că eventuala convocare a unui Consiliu European pe tema Greciei nu este, deocamdată oportună: aceasta ar putea fi o soluţie de avarie, în cazul în care lucrurile vor degenera şi va creşte riscul unei ieşiri (fie şi accidentale) a Greciei din zona euro.
Criza ucraineană şi situaţia financiară a Greciei sunt urgenţe ce se încadrează, aşa cum este normal, în setul de patru priorităţi majore enunţat de preşedintele EUCO la preluarea mandatului. Protejarea valorilor fundamentale ale UE împotriva ameninţărilor venite din atât din interior, cât şi din exterior, respectiv desăvârşirea uniunii monetare constituie primele două teme, iar dincolo de cuvintele înălţătoare se zăreşte o realitate cenuşie. Poate că nici ultimele două, întărirea prezenţei internaţionale a UE (inclusiv în aria securităţii) sau strângerea legăturilor cu SUA, nu sunt uşor de atins, însă ele îi oferă preşedintelui EUCO mai mult spaţiu de mişcare. Doi ani şi jumătate sau cinci - dacă mandatul îi va fi reînnoit - nu înseamnă mare lucru, dar pentru Tusk este obligatoriu să poată demonstra că preşedinţia sa a creat condiţii de progres.
Ar fi prematur să vorbim de încheierea perioadei de graţie de care se bucură Donald Tusk - ea se va epuiza, probabil, fără zgomot, pe măsură ce aşteptările tot mai mari vor fi contrazise de lentoarea EUCO şi a altor instituţii europene. Dar, până la urmă, în politica europeană, perioadele de graţie sunt anormale, iar conflictul este starea firească.
Fostul premier polonez a fost etichetat drept un „mediator carismatic” - e drept, cinicii ar spune că, prin comparaţie cu Herman van Rompuy, aproape oricine ar părea carismatic. Dar fostul lider polonez nu are un mandat clar pentru a reinventa oficiul pe care îl deţine, astfel că impulsurile spre acţiune vor trebui mereu cenzurate de acel „merkelianism” pe care mulţi îl văd la Tusk.
E vorba de acel stil bazat pe vorbe puţine, rostite târziu, lăsând mereu loc de întoarcere, dar niciodată atât de mult loc încât celălalt să nu te ia în serios. Şi totodată, pe acţiune întârziată - mai degrabă reacţie - şi precaută, lipsită de mari ambiţii, dar niciodată urmată de zigzaguri. Cineva s-ar putea întreba dacă nu cumva însăşi funcţia de Preşedinte al EUCO nu reprezintă o reflectare instituţională a merkelianismului, deşi în aparenţă nimic n-ar justifica o comparaţie între mediatorul-broker inventat prin tratatul de la Lisabona şi puternica demnitate de cancelar german. Ca premier, Tusk a fost un bun gestionar al coaliţiilor, inclusiv în interiorul propriului partid; acum, e pe cale să constate că tiparul lor şi viteza cu care se pot schimba reprezintă o provocare.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |