vineri, 29.03.2024
Dacă în România iarna le dă bătăi bătăi de cap în fiecare an autorităţilor, în alte ţări, astfel de probleme nici nu există. Şi vorbim despre state în care este iarnă peste patru luni pe an, unde locuitorii îndură temperaturi care coboară uneori chiar şi până la minus 30 de grade Celsius. Aici, deszăpezirea se face ca la carte, aşa că şoferii au probleme doar în situaţii absolut excepţionale.
Autoritățile române sunt luate prin surprindere în fiecare an de ninsori, iar anul acesta nu a făcut excepție. Este adevărat că anul acesta a nins foarte mult, dar dacă ne uităm la sumele pe care cei care fac deszăpezirea le încasează, aceștia nu ar trebui să aibă nicio scuză. La noi deszăpezirea unui kilometru de drum costă 3.000 de euro în timp ce în țările nordice nu trece de 1.500 de euro.
Companiile de salubritate reușesc să curețe cât de cât marile artere, însă pe strădute zăpada este neatinsă, iar cei care vor să plece cu mașina trebuie să se înarmeze cu lopeți, spărgătoare de gheață și saci cu sare pentru a reuși să iasă din parcare.
România ar putea lua exemplu de la țări precum Canada, Japonia, Finlanda, Norvegia sau Olanda care folosesc mașini speciale și nu contează dacă ninge trei săptămâni, aici străzile sunt întotdeauna deszăpezite.
Pentru canadieni, nămeţii înalţi de 2-3 metri reprezintă ceva obişnuit cel puţin 3 luni pe an. Utilajele acţionează aproape ireproşabil când vine vorba de deszăpezire. Pe autostrăzi, plugurile merg în formaţie, pe fiecare bandă, şi aruncă rând pe rând zăpada către marginea carosabilului. Apoi, alte autocamioane vin în urmă şi împrăştie material anti-derapant. Şoferilor nu le rămâne decât să meară cu viteze reduse, conform condiţiilor de iarnă.
Japonezii, lăudaţi în general pentru capacitatea lor de a pune lucrurile la punct, într-un timp cât mai scurt, chiar şi în cele mai grele condiţii, ne pot oferi şi ei o lecţie în ceea ce priveste acţiunea de deszăpezire. Chiar dacă se confruntă uneori cu nameţi de aproape şase metri înalţime, autorităţile şi firmele nipone însărcinate cu deszăpezirea reuşesc nu doar să-sşi facă treaba, ci chiar să transforme această acţiune într-o atracţie turistică. Tateyama Kurobe este un traseu alpin devenit aproape celebrul pentru coridorul său cu pereţi de zăpadă, înalţi de circa 15-20 metri.
Norvegia e un alt stat care merită dat exemplu la capitolul deszăpezire. Este una dintre ţările cu cel mai aspru climat din Europa - temperaturile coboară de multe ori până la minus 30 de grade Celsius, dar asta nu le pune prea mari probleme autorităţilor.
La fiecare 20 de kilometri, acţionează câte un plug, aşa că zăpada n-are timp să se depună. Tehnicile folosite de norvegieni diferă de cele ale românilor. În loc de nisip uscat, se foloseşte nisip umed şi încălzit la 95 de grade Celsius, care asigură o aderenţă mai mare. Capacitatea drumului de a oferi aderenţa necesară este măsurată cu aparate speciale, numite decelerometre.
Pe drumuri nu este nevoie, astfel, de freze mari de zăpadă, aşa că acestea sunt folosite mai mult în zonele de munte. Iar una dintre ele este un mastodont, unul dintre cele mai mari utilaje de deszăpezire din lume - cântăreşte 37 de tone şi îndepărtează 12.000 de tone de zăpadă pe oră.
Cuvinte cheie: + deszapezire, romania, occident
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |