Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Pe plaiurile mioritice ale zilelor noastre, zaiafetul a devenit prototipul evenimentului cultural de succes. De la primarii marilor oraşe la primii gospodari ai satelor în care nici lumina electrică n-a pătruns, floarea administraţiei locale se implică în organizarea de celebrări ale căror ingrediente sunt muzica şi dansul popular, başca „un pahar de vin”, sarmale şi fasole cu cârnaţi, toate dăruite poporului de ziua satului, a oraşului, a judeţului, a patriei sau a Europei.
Conform datelor cuprinse în Barometrul de Consum Cultural (BCC), realizat în 2015 de un grup de specialişti de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, cel mai popular tip de festival românesc este cel cu profil aşa-zis folcloric: concursuri de cantautori cu repertoriul decupat din tezaurul fără seamăn al fiorului liric „popular”, târguri de meşteşuguiri, Ziua Recoltei, Tunsul Oilor sau Zilele Comunei. Pe scurt, cântec şi voie bună, cu mâncărică şi băuturică. La aceste acţiuni culturale participă cu interes mai bine de 40% dintre români.
Acelaşi BCC ne informează că, în ultimul an, peste 80% din populaţia României nu a văzut interiorul unei săli de lectură, în timp ce aproape două treimi dintre români nici n-au citit vreo carte, nici n-au mers la teatru. Pentru aproape 90% dintre compatrioţi, Traviata şi Rigoletto sunt mâncăruri cu specific italian. Datele din BCC sunt convergente cu statisticile europene care plasează România pe ultimele locuri la mai multe sectoare ale consumului cultural, respectiv lectura, mersul la teatru, la film sau la muzeu. Cultura de masă s-a prefăcut în cultură de mese. Cu „folclorul”, însă, nu poţi sta în rând cu lumea care şi-a făcut rezervare la concert. Beethoven şi Verdi nu merg în turneu cu Guţă şi Salam.
Trăim, aşadar, într-o ţară în care, pentru o bună parte din populaţie (peste o treime), bibliotecile, teatrele, librăriile, cinematografele şi muzeele sunt ca şi cum nu ar exista. În aceeaşi ţară, o şi mai bună parte a populaţiei (aproape jumătate) preferă să-i admire pe virtuozii fiorului liric popular, în loc să asiste la un concert adevărat, la un spectacol de balet ori la teatru sau la cinema în aer liber. Chiar şi oamenii care iubesc zaiafetul au bun-simţ atunci când apreciază că instituţiile de cultură desfăşoară o activitate importantă pentru comunitate, chiar dacă omul nu ştie cu ce se ocupă exact respectivele instituţii.
La rigoare, se poate consta cât de trainică e legătura între atitudinea indiferent-benevolentă a maselor („Eu nu mă amestec, dar vreau să fie bine”) şi buna chivernisire a banilor publici destinaţi consumului cultural. În urmă cu şase ani, autorităţile centrale şi cele locale păstoreau un buget de aproape un miliard de euro (mai precis, vreo nouă sute de milioane de euro, conform portalului www.culturalpolicies.net). Peste 80% din aceste fonduri se aflau şi încă se află în grija autorităţilor locale, adică exact în pixul inspectorilor, administratorilor şi managerilor care decid să dea zaiafeturi în loc să organizeze alte tipuri de manifestări. Mecanica acestor alocări e rudimentară şi e, chipurile, ghidată de miza eficienţei: după zece ani de succes neîntrerupt cu Ziua Satului, Tunsul Oilor şi Fiii Ploii, te huiduie lumea dacă începi să împarţi cărţi şi reviste de popularizare a ştiinţei în loc de fasole cu cârnaţi. În cultura zaiafetului, cartea nu ţine de foame. Altfel spus, reputaţia de manager cultural a întâiului stătător al localităţii e decisă de satisfacţiile papilare ale electoratului. De gustibus votandum est.
Cheltuiala publică cu destinaţie culturală este cam de 40 de euro pe cap de locuitor. O fasole cu cârnaţi bine făcută costă, să zicem, 4 euro, deşi presupun că poate costa şi mai mult la marile sărbători. Oricum, o carte bună costă dublu. În această sărăcie lucie, în loc să-l hrăneşti pe om cu 4-5 cărţi/an, nu mai bine îl ospătezi cu 10-12 porţii de proteină ca la mama acasă? Muzica şi dansul sunt din partea casei. De băut se găseşte, slavă Domnului! Doar nu degeaba stă scris în Sfânta Scriptură că vinul veseleşte inima omului şi că Mântuitorul a prefăcut apa în vin!
Să mai adăugăm un detaliu. În cea mai săracă regiune a ţării, Regiunea Nord-Est, există cele mai multe instituţii publice de cultură din România (2279), un număr dublu faţă de Regiunea Vest - Timişoara (1147). Cineva ar putea specula că sărăcia şi cultura merg mână-n mână. Acolo unde sărăcia-i mai mare, şi cultura tre’ să fie mai îndestulătoare!
Cheia care desferecă misterul gustului pentru zaiafet este nivelul de educaţie. În principiu, oamenii educaţi manifestă deschidere şi înţelegere faţă de o gamă mai largă de activităţi şi evenimente culturale, de la Elogiul Sarmalelor la Festivalul Naţional de Alpinism Gustativ, de la Noaptea Albă a Muzeelor la Ziua Neagră a Devoratorilor de Operetă, pe când oamenii văduviţi de educaţie o ţin tot una şi bună, neparticipând decât la singurul soi de celebrare a creativităţii care îi vizează: pomana ca act cultural plătit din bani publici. Spre exemplu, doar 4% dintre românii care şi-au încheiat studiile liceale participă foarte des la manifestări culturale, însă procentajul e de trei ori mai mare în cazul absolvenţilor cu studii superioare. Doar 10% dintre oamenii cu studii superioare sunt dispuşi să renunţe la hrana pe care o numim cultură. În schimb, aproape 60% dintre românii cu educaţie primară nu dobândesc nici un soi de beneficiu cultural dacă exceptăm zaiafeturile patronate de autorităţi.
Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |