Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Abonata la banii de calamitati

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Au inceput sa apara cererile de subventiile pentru calamitati cu toate ca seceta nu si-a pus amprenta definitiv pe judet. Una dintre societatile abonate an de an la robinetul cu bani de la stat si care nu face abatere de la regula nici de aceasta data este SC Criscom SRL din Tibanesti. Firma apartine Auricai Vicu, mama functionarei publice Aurica Cobuz, sefa biroului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare din cadrul CJ, despre care satenii din Tibanesti sustin ca ea se ocupa de firma si nu mama ei.

    Ziarul de Iasi a mai prezentat in editiile trecute modul in care societatea a primit bani in 2008 pentru infiintarea unei culturi de griu pe o suprafata de 150 de hectare. Cu toate ca nu a putut dovedi decit insamintarea a 81,47 de hectare, pe diferenta de 68,53 de hectare culturiile fiind distruse prin discuire din cauza densitatii, societatea a primit despagubiri pentru intreaga suprafata de 150 de hectare, aceasta figurind in procesul verbal de constatare cu o calamitate de 100%.

    Istoria se repeta si anul acesta si Aurica Vicu administratorul societatii a inaintat primariei Tibanesti o notificare prin care instiinteaza ca seceta a produs pagube in proportie de 70-100% pe o suprafata de 90 de hectare de rapita si 180 de hectare de griu ce apartin societatii. Instiintarea a fost inregistrata cu numarul 4.512 din data de 5 iunie 2009 prin care se mentiona ca pagubele se datoreaza unei "secete execesive, complexe, persistenta in timp si care afecteaza culturile de pe terenurile neirigate".

    Ce spun autoritatile

    Membrii comisiei de constatarea a pagubelor sustin ca la nivelul comunei Tibanesti nu exista culturi afectate mai mult de 30%. "Doamna Vicu a depus in data de 5 iunie o instiintare prin care solicita subventii pentru culturi calamitate. Nu s-a prezentat pentru a se constata aceste pagube in teren desi a fost notificata de 2 ori, astfel ca joi, comisia de expertiza a mers in teren pentru vedea pagubele produse de canicula. Nu exista pierderi mai mari de 20-30%. Nici nu se pune problema de 100%. Asteptam sa se prezinte administratorului societatii pentru a se intocmi procesul verbal de constatare", ne-a declarat Maria Dragos, reprezentant Oficiul Judetean de Consultanta Agricola si membru al comisiei.

    Si primarul comunei sustine ca nu exista calamitati mai mari de 30%, iar productia va fi mai mica cu pina la 20%. "Din cauza caldurii stagiul de vegetatie a fost intrerupt astfel ca pina sa revina ploile aveam o productie scazuta cu 10-20%. Cereri pentru calamitati au fost destul de multe dar gradul de calamitate nu depaseste pe nici o suprafata mai mult de 30%", ne-a declarat Dumitru Spulber, primarul comunei Tibanesti.

    "Alo! Alo! Reveniti mai tirziu"

    Cu toate acestea oamenii din sat sustin ca cererea societatii Criscom nu este deloc fondata, deoarece nu s-a respectat procesul tehnologic. "Pai mai intii trebuiau sa are, apoi sa discuiasca sa dea cu freza si apoi sa insamineze. Ei doar au discuit si au semanat si atunci cum sa-si mai iasa cultura. Cind noi aveam rapita de iti ajungea la genunchi la ea (n.r-Aurica Cobuz) abia iesea din pamint. Dar nu-i nimic ca doar asteptam banii pe calamitati", a sustinut ironic Sandel Pasaniuc, unul dintre satenii din Tibanesti.

    Pus in tema de aceasta situatie, primarul recunoaste ca nu este exclus si o astfel de manevra. "Noi nu avem cum sa fim peste tot. Oamenii stiu mai bine pentru ca sint mereu pe cimp si vad ce se intimpla. Datoria noastra este sa verificam pagubele pe teren, iar atita timp cit exista acte care dovedeasc ca situatia este asa cum pretinde pagubitul, nu avem ce face", a completat Spulber.

    Reporterii "Ziarului de Iasi", au incercat sa obtina un punct de vedere de la Aurica Vicu, dar la numarul de contact al firmei a raspuns fiica acesteia, Aurica Cobuz. Dupa ce reporterul "Ziarului de Iasi", s-a prezentat, acesta a sustinut ca nu are semnal. "Alo, nu va aud. Alo! Alo! Va aud intrerupt. Alo! Alo! Reveniti mai tirziu", dupa care a inchis telefonul.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri