Cele 14 miliarde de euro care au produs dezastru in economie

Guvernatorul BNR spune ca scaderea Investitiilor straine a dus la recesiune, iar BNR singura nu poate sustine PIB-ul. Mugur Isarescu spune ca singura solutie este atragerea fondurilor UE.

 Caderea economiei romanesti a fost cauzata de reducerea dramatica a investitiilor straine directe dupa 2008, iar banca centrala nu poate sustine singura prin canalul dobinzii revenirea pe crestere, singura solutie fiind atragerea de fonduri europene, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „Bineinteles ca (scaderea dobinzii - n.r.) va stimula cresterea economica, dar nu vrem sa transmitem mesajul urmator: ca este si sarcina si obiectivul si puterea BNR, ca putem sa stimulam singuri cresterea economica cu reducerea ratei de politica monetara. Este un mesaj fals, nu ajuta nimanui. Iar discutiile de genul: daca ar fi redus mai repede nu stiu ce s-ar fi intimplat, sau trebuia sa reduca de anul trecut... nu sint corecte pentru ca distorsioneaza nu doar discursul public, dar si dezbtarea“, a spus Isarescu. El a aratat ca Romania a avut in ultimii ani o modificare cantitativa majora constind in scaderea investitiilor straine directe si a imprumuturilor externe pe termen mediu si lung cu 14 miliarde de euro, de la 16 miliarde de euro in 2008 la circa 2 miliarde de euro in 2011. „Faceti o comparatie, de la 16 miliarde euro la maxim 2 miliarde, un delta de 14 miliarde euro, de unde se ai crestere economica, o asemenea variatie a formarii brute de capital. Asemenea variatii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetara, trebuie sa fie sa existe si ceva cantitativ. Scaderea ratei de dobinda, daca ar fi sa contrabalansezi o aemenea variatie, ar trebui sa gaseasca altceva, investitii interne, din asemenea reduceri de rate sa apara investitii interne de 14 miliarde de euro“, a continuat Isarescu. Seful bancii centrale este de acord ca reducerea ratei de politica monetara stimuleaza cresterea si stimuleaza creditul, dar comparativ cu ce s-a intimplat in trecut, aceste cresteri potentiale vor fi mult mai mici. „Pe ce am sperat noi cind credeam ca ajustarea in Romania va fi mai mica si recesiunea nu va fi atit de adinca? Mizam pe o compensare a acestei scaderi cu fonduri UE. Iar fondurile UE nu au crescut deloc. Intrarile nete de la Uniunea Europeana au cam ramas la acelasi nivel. (...) Ne arata o oportunitate pierduta. Toata lumea spune ca sa tragi fonduri europene este greu. Nu imi vine sa cred. Adica sa tragi fonduri gratuite este greu si fonduri care costa, dobinzi, si asa mai departe este usor? Poate-mi explica si mie cineva“, a adaugat Isarescu.


Vizionarea din prepeleac

Isarescu este de parere ca numirea unui premier reprezinta o schimbare politica majora si un factor de stres pentru piete, dar care poate fi asimilata de investitori si administrata de Banca Nationala a Romaniei daca se deruleaza in cadru constitutional si se finalizeaza rapid. „O schimbare de guvern in cadrul procedurilor constitutionale nu este un lucru de confort pentru piete. Orice schimbare politica majora si aici este vorba de o schimbare politica majora este un factor de stres pentru piete, dar poate fi asimilat si acomodat de catre piete si administrat de BNR daca se deruleaza intr-un cadru constitutional si este rapid. Pina acum nu vedem elemente vizibile de stres pe piete. Pina acum lucrurile sint sub control. si speram sa ramina asa“, a spus Isarescu. El a aratat anterior ca a „lucrat bine“ in anul 2000 cu premierul desemnat, Razvan Ungureanu, pe vremea cind aceste era secretar de stat iar Isarescu detinea portofoliul de premier. Isarescu a precizat ca, potrivit legii, banca centrala lucreaza, si vrea sa lucreze bine, cu orice guvern pe care il da tara, prin proceduri constitutionale. Intrebat daca banca centrala va reactiona in cazul in care situatia politica de deterioreaza, Isarescu a raspuns prompt: „Bineinteles, n-o sa stam intr-un observator sa ne uitam cum se deterioreaza lucrurile. N-am avut niciodata pozitia de a sta si de a viziona din prepeleac ce se intimpla pe piete. Am intervenit si in momente mai putin necesare“.

Preturi mai mari

Guvernul a mai declarat ca BNR a ridicat prognoza de inflatie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de baza, si estimeaza pentru 2013 o crestere a preturilor decembrie la decembrie de 3%. „Pina in trimestrul patru din 2013 vedem o anumita variatie a inflatiei pe care o tintim, decembrie la decembrie, dar in limitele intervalului (...) peste 80% din variatiile din acest an provin din efectul de baza. Modificarile de prognoza sint minore, dar echipa noastra de proiectie este scrupuloasa“, a spus Isarescu. El a aratat ca spre deosebire de datele anterioare, noile informatii arata ca minimul de inflatie asteptat sa fie atins in primul trimestru din acest an nu va cobori sub 2%. „Efecte mai putin favorabile vedem acum din partea preturilor alimentare volatile. Impactul pe datele actuale este mai putin favorabil. De aceea nu vedem ca va mai putea sa scada IPC sub 2% in primavara acestui an“, a continuat Isarescu.