Efectul pervers al fondurilor europene
Data publicarii: 09/02/2012
Statele cele mai afectate de criza au avut absorbtii de fonduri europene de zeci de miliarde de euro, care au creat iluzia prosperitatii si au permis indatorarea excesiva a bugetelor, mascind dezechilibrele structurale si alocarea suboptimala a 35-50% din PIB, afirma economistul Catalin Pauna. „Absorbtia este suficienta in sine? O buna parte a tarilor lovite puternic de criza au fost tari net beneficiare de fonduri UE, au beneficiat de zeci de miliarde de euro transferuri de fonduri comunitare. N-au putut sa evite criza. Au acumulat paralel cu absorbtia si datorii publice foarte mari. Nu cumva aceste fonduri au creat o anumita falsa prosperitate si au mascat dezechilibre de natura structurala prezente acolo de foarte mult timp?“, a spus Catalin Pauna, senior economist al Biroului de la Bucuresti al Bancii Mondiale, la un seminar organizat la BNR. Pauna a atras atentia ca aceste dezechilibre restrictioneaza functionarea pietelor si investisiilor private, intrucit nu exista piete functionale fara investitii private si nici investitii private fara reforme structurale. „Aceste dezechilibre au permis alocarea suboptimala a resurselor pe o perioada lunga de timp. Sa nu uitam ca guvernele din Europa cheltuiesc intre 35 si 50% din PIB“, a continuat Pauna. Economistul Bancii Mondiale sussine ca si cheltuielile publice trebuie sa tina cont de legile economice, care sint legi naturale. „Daca aceste cheltuieli genereaza randamente negative, mai bine nu le faci, pentru ca ele aduc de fapt pierderi. Au dus la rigiditati bugetare destul de mari, ceea ce a limitat posibilitatea de crestere economica“, a aratat Pauna. Economistul a exemplificat ca atunci cind se decide construirea unei autostrazi, o investitie publica, trebuie analizat randamentul generat , pentru ca sint cheltuieli importante recurente generate de astfel de proiecte. In ceea ce priveste pactul fiscal european, Pauna pledeaza pentru indepartarea de aceste ajustari de tip ad-hoc, de reduceri de cheltuieli care sa fie greu justificabile din punct de vedere economic. „Daca nu ai o corespondenta intre resursele publice alocate si rezultatele asteptate este destul de greu sa stii de unde sa tai si de unde sa nu tai“, a conchis Pauna.
