Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

miercuri, 10.02.2016

Rapita aduce cistiguri frumusele fermierilor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    %GoogleAdSenseStire%

    Rapita a inceput sa prinda teren printre culturile fermierilor ieseni. Fiind considerata o afacere profitabila, 20 dintre marii producatori agricoli ieseni, au insamintat anul acesta peste 8.600 de hectare rapita.

    "In 2007 am avut insamintate 3.343 de hectare, dar din cauza caniculei productia a fost cu mult sub asteptari. Anul acesta in schimb avem insamintate 8.645 de hectare si ne asteptam la o productie medie de 1.800-2.000 de kilograme pe hectar. Statul incurajeaza productia de rapita, oferindu-se pe linga subventia aferenta platii directe la hectar de 50 de euro, si o subventie de 45 de euro pentru fiecare hectar de rapita" a precizat Neculai Olariu, director adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvolatre Rurala (DADR) Iasi.

    Rapita a stirnit interesul fermierilor ieseni pentru ca este folosita atit in producerea de biodisel, cit si la realizarea de ulei comestibil. Acestia sustin ca la un hectar de rapita se poate obtine un profit de 12-20% din cit s-a investit. "In comunitatea Europeana, 60% din uleiul comestibil este  obtinut din seminte de rapita. Este mai dietetic, fiind cu mai putini acizi grasi, si de aceea exista o cerere pe piata si este o afacere rentabila. Daca  la productia de anul trecut, rapita se vindea cu 0,90 de bani pe kilogram, se ajungea undeva la 230-240 de euro pe tona. In schimb anul acesta pretul se ridica la 400 de euro pe tona. Speram ca anul acesta sa avem o productie de 3.500 de kilograme pe hectar. Si daca din 3 kilograme de seminte, obtii 1 litru de ulei, profitul obtinut la cele 300 de hectare de rapita pe care le detinem s-ar ridica la 150.000 de lei, cu 500 de lei pe hectar" a precizat Vasile Lungu, proprietarul Astra Trifesti.

    Potrivit fermierilor, pe cit este de profitabila, rapita este o cultura dificila, greu de ingrijit, cu boli si daunatori. "Detinem 244 de hectare, si facem 3 tratamente pentru gindaci si insecte, lucru care ne ajunge la o cheltuiala de 1.200-1.500 de lei pe hectar. Degeaba eu fac tratament si-mi curat cultura daca vecinii nu. Iar protectia plantelor nu da o lege prin care toti fermierii sa fie obligati sa-si ingrijeasca culturile. Un tratament ma costa 1.000 de lei, la 3 tratamente unde ajungem. Ma costa, insecticidul, chiria avionului, combustibilul, apa care trebuie bagata in avion. Daca mai pui si samintatul, ingrasamintul si redeventa, dintr-un profit de 2.500 de lei la un hectar cu o productie de peste 3.200 kilograme, ramii cu un cistig de 800-1.000 de lei" ne-a detaliat Florin Stegariu, director Agrocom Strunga.

    Potrivit reprezentantilor DADR Iasi, in Romania  exista o singura fabrica de biodiesel la Vaslui. In luna februarie reprezentatii Asociatiei Producatorilor Agricoli din Magdeburg, din landul german Sachsen Anhalt, au luat in arenda 1.200 de hectare la Podul Iloaiei, in vederea infiintari unei fabrici de biodisel.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Mizerie

    Cătălin ONOFREI

    Mizerie

    O ţară tristă, plină de gunoaie.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Fierbe cazanul Satanei

    acad. Viorel BARBU

    Fierbe cazanul Satanei

    Poate ar fi fost mai util să se discute despre situaţia reală a învăţământului universitar, lipsa de motivare a studenţilor pentru studiu, situaţia precară a studiilor de doctorat şi a calităţii tezelor, slaba legătură a universităţii cu învăţământul preuniversitar sau adecvarea specializărilor universitare la cerinţele reale de pe piaţa muncii.

    Oraşul apocrif

    Bogdan CREȚU

    Oraşul apocrif

    Imagine-mozaic a oraşului contemporan: un spaţiu neprietenos, mereu în contradicţie cu propriul trecut, care pare apocrif, un amestec de civilizaţii, de influenţe, desenat de un demiurg beat, lipsit de viziune. Concluzia? Oraşul contemporan nu mai este o cetate geometric organizată, ci un imens delir edilitar, arhitectural.

     Malabsorbţii # 2

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Malabsorbţii # 2

    După ce, de la spaţiul discursiv medical, respectiv judiciar şi contabil, ne-am permis extinderea conceptului de «malpraxis» la relele practici ale structurilor din zone de real impact social în folosirea limbii exemplare, pornind tot de la medicină, am numit malabsorbţie şi vicierea, în emisiuni tv, a informaţiilor din reportaje referitoare la cultura tradiţională rurală, prin înscenări convenabile reporterilor. Unii dintre aceştia, puţin preocupaţi de absorbţia realităţii specifice zonei pe care ar trebui să o exploreze, construiesc tablouri şi situaţii pe care le vor spectaculoase. Dar interesează şi interlocutorii, tot din perspectiva performanţei mesajului.

    pulspulspuls

    Iar se încing spiritele la fabrica de doftori

    Iar se încing spiritele la fabrica de doftori

    Spun sursele noastre, stimaţi telespectatori, că la fabrica de doftori se încing iarăşi spiritele şi se anunţă din nou tămbălău mare cu surle şi tobe şi împuşcături de pistoale. 

    Caricatura zilei

    Recrutare

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Primul test al zăpezii în Iași. Cum s-au descurcat autoritățile?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.