Rataciti intr-un mediu de afaceri ostil, investitorii straini prefera sa-si faca bagajele
Data publicarii: 02/05/2000
Orice initiativa, in conditiile in care investitorul nu are un ghid bun, poate demara prost. Exista si situatii cind lucrurile merg bine la inceput, iar lucrurile sa se impotmoleasca pe parcurs. Nu spunem o noutate, dar in conditiile unui mediu de afaceri cum este cel din Romania, adesea si cei mai curajosi intreprinzatori au ajuns sa renunte la orice modalitate de a face bani in tara noastra, introcindu-se de unde au venit.
Un exemplu elocvent il constituie domnul Michael Spier, designer vestimentar german, care a renuntat la salariul de 8.000 de marci germane in tara de origine in favoarea propriei afaceri in tara noastra. Acesta incearca, din 1995, sa puna pe roate un mic atelier de creatie vestimentara. Firma SC Michael Spier Com. Serv. Imp.Exp. SRL nu are mai mult de zece angajati si a luat fiinta in urma cu doi ani. Investitia totala se ridica la suma de 70.000 de dolari. Echipamentul de lucru - masini de cusut, de calcat - si mobilierul provin din Germania si Italia. Materialele textile din care Michael Spier confectioneaza articole de imbracaminte sint importate, de asemenea, din Italia. Acestea provin din stocuri ale unor renumite case de moda si sint mai ieftine cu aproximativ 50 la suta decit cele din Romania, iar calitatea este ireprosabila, dupa cum sustine designer-ul german. Pina in prezent, investitia nu a fost amortizata decit in proportie de 50 la suta. Evolutiile economice din ultima perioada au facut ca profitul sa fie inexistent sau, in cele mai bune conditii, unul de supravietuire. Chiar daca hatisurile birocratice nu l-au descurajat prea tare pe temerarul om de afaceri, haosul legislativ si neseriozitatea anumitor parteneri de afaceri il dezarmeaza complet. Michael Spier afirma ca se gindeste tot mai insistent la plecare, renuntind la afacerea pentru care a investit timp si bani. Inca de la inceput, patronul german a pornit cu stingul, din primul contract incheiat pierzind aproximativ 3.000 de dolari. Acesta a primit o comanda de echipament de lucru din partea unei firme de paza si protectie, pentru care a primit doar o mica parte din valoarea contractului. Ulterior, clientul a renuntat la vestimentatia solicitata. Spier sustine ca de la inceputul activitatii a "incheiat un singur contract care s-a desfasurat normal", in valoare de 5.000 de dolari. La doi ani dupa demararea afacerii, intreprinzatorul declara ca plateste chiria atelierului - 500 de dolari lunar - din propriul buzunar, pina in momentul de fata reusind sa termine toate economiile facute pina acum, desi in industria textila se pot obtine profituri mari. Chiar si asa, patronul german ezita sa ia o hotarire drastica - intoarcerea in Germania. Pentru Michael Spier mina de lucru ieftina este principalul atu pentru care continua sa-si desfasoare activitatea in tara noastra. Un salariu mediu in Germania este de aproximativ 3.000 de marci germane, iar un angajat al firmei SC Michael Spiel Com. are un salariu de circa 1.600.000 de lei, respectiv 170 de marci la actualul curs de schimb. Facind o retrospectiva a activitatii sale in Romania, intreprinzatorul constata ca "ar fi fost mult mai rentabil in Germania, mai ales ca acolo procedura de inregistrare a firmei la Camera de Comert dureaza doar 30 de minute, singurul act necesar fiind buletinul de identitate". In comparatie cu Germania, in Romania timpul pierdut pentru infiintarea unei firme poate parea o eternitate. Zeci de avize, autorizatii, certificate eliberate de diferite institutii sint menite sa descurajeze pe oricine se incumeta sa faca afaceri in Romania. Si daca, odata trecute aceste bariere ale birocratiei, investitorul se loveste ulterior de neseriozitatea partenerilor de afaceri sau este supus unui tir concentrat de taxe si impozite, nu trebuie sa ne surprinda faptul ca tot mai multi temerari isi pregatesc valizele. Atuul fortei de munca ieftine incepe sa-si piarda si el din importanta atita vreme cit in Ucraina sau Moldova, de pilda, mina de lucru este chiar mai prost platita decit la noi. (Simona Zburlea)