Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

2010 virtual

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

      La un an de la turul secund al alegerilor prezidentiale incheiate prin victoria strinsa si contestata a d-lui Traian Basescu, ne putem imagina nenumarate scenarii de evolutie a situatiei, in ipoteza in care invingator ar fi fost declarat - cu o marja infima - contracandidatul sau, d-l Mircea Geoana. In cele ce urmeaza va fi prezentata succint o inlantuire alternativa de fapte si argumente ce ar putea fi etichetata drept rezonabila. Nu este in nici un caz singura posibila sau plauzibila (toti acesti termeni sint folositi cu rezerva cuvenita in cazul unor evenimente ce nu s-au intimplat si nici nu se vor intimpla).

    Asadar, imediat dupa investire, noul presedinte ar fi respectat intelegerea cu PNL si l-ar fi insarcinat cu formarea guvernului pe d-l Klaus Johannis, primarul Sibiului. Desi ar fi existat majoritate parlamentara pentru un guvern bicolor, UDMR ar fi fost invitata si ar fi acceptat in final sa participe la guvernare. Spre deosebire de parteneri, PSD ar fi optat pentru trimiterea la Palatul Victoria nu a unor figuri politice de prim rang, ci mai degraba a unor tehnocrati de partid, care ar fi preluat majoritatea ministerelor economice. Starea de provizorat in conducerea partidului, creata dupa instalarea d-lui Geoana la Cotroceni, precum si opiniile potrivit carora functiile de partid si cele executive ar trebui separate i-ar fi stimulat pe principalii lideri sa caute mai degraba functii politice si sa astepte, eventual, ocazia favorabila a unui guvern post-criza. Insa datele economico-politice ar fi dus la aminarea schimbarii echipei executive, astfel ca guvernul Johannis ar fi ramas la cirma, eventual remaniat. Constringerile economice ar fi fost constientizate si s-ar fi optat inca de timpuriu pentru un acord cu FMI - cu plasarea responsabilitatii politice pe seama d-lui Basescu si a PDL (aflat la timona economiei in 2009). S-ar fi ajuns la o solutie care sa satisfaca Fondul si sa ofere partidelor coalitiei o polita de asigurare in caz de turbulente majore. Aplicarea masurilor de austeritate ar fi erodat din capitalul de imagine al PSD si PNL, insa intr-un ritm mai putin abrupt decit s-a intimplat in realitate, cu PDL.     

    Probabil ca ansamblul de politici ar fi fost gindit altfel - cu inghetarea pe tot parcursul anului 2010 a pensiilor, a salariilor din sectorul public si a tuturor celorlalte transferuri cu caracter social, cu marirea TVA (probabil nu s-ar fi depasit actualul nivel) si totodata a cotei unice - atit cit ar fi fost necesar pentru echilibru. Relatia intre guvern si Banca Nationala ar fi fost ceva mai tensionata, inflatia ar fi atins cote superioare, iar Banca ar fi avut dificultati mai mari in a mentine stabil cursul leului. 

    La sfirsitul toamnei - inceputul iernii lui 2010, liberalii s-ar fi gasit inca intr-o stare de liniste, ca partid guvernamental, insa cu perspectiva ca din 2011 sa fie atacati mai dur de un PDL post-Basescu revenit din corzi. Dubiile ideologice si nemultumirile locale ar fi creat deja presiuni asupra d-lui Crin Antonescu, dar si asupra colaborarii cu social-democratii.

    La rindul lor, acestia ar fi inceput sa se divizeze lent, aripa „centrista" favorabila d-lui Geoana (probabil cistigatoare la Congresul de succesiune) fiind combatuta de adeptii impozitarii progresive si ai unor cheltuieli guvernamentale mai mari, pentru stimularea economiei. Insa in cazul in care guvernul - in primul rind prin aportul PSD - ar fi obtinut un armistitiu social cu sindicatele pentru 2010, discutiile pe aceasta tema ar fi fost aminate pentru 2011.

    O coalitie PSD-PNL-UDMR ar fi avut suficiente resurse parlamentare pentru a-si promova mai rapid programul legislativ, exceptind initiativele ce implica mari angajamente financiare. In rindul puterii, in special in PSD, ar fi putut aparea treptat o scindare intre parlamentari, dornici sa se intoarca in colegii cu masuri sociale mai generoase, si finantistii mai „ortodocsi" din guvern. Nici promisiunile de transferuri dinspre centru inspre teritoriu, formulate in campaniile din 2008 si 2009, nu ar fi fost onorate decit in mica masura. Totusi, pe parcursul anului 2010 nu ar fi aparut, neaparat, blocaje alarmante in relatia Executiv - Legislativ. De asemenea, cel putin pentru 2010 ar fi fost de asteptat o functionare lina a relatiei intre Presedinte si Primul-Ministru, a carui libertate de miscare ar fi fost limitata mai degraba de un consiliu sui generis al coalitiei. Din punct de vedere al reformei constitutionale sau al „reformei statului", anul 2010 ar fi adus ceva mai multe discursuri, poate chiar un dialog oficial, dar e greu de presupus ca s-ar fi putut lua decizii de substanta.

    O eventuala victorie a d-lui Geoana nu ar fi modificat semnificativ, cel putin pentru 2010, parametrii politicii externe si de securitate, nici pe aceia ai politicii europene - desi la nivelul discursului oficial ar fi aparut noutati in privinta stilului. Administratia publica ar fi traversat in primele luni o perioada de crestere numerica, specifica perioadelor post-electorale si formarii unor noi guverne, pentru ca, ulterior, austeritatea sa duca la o scadere a cheltuielilor materiale, a  investitiilor, si implicit a randamentului. In problematica fondurilor comunitare sau a atragerii investitiilor straine, progresele ar fi fost asteptate tot pentru 2011-2012.

    Sintetizind, am putea presupune in mod rezonabil ca in cazul unei victorii a d-lui Mircea Geoana, acum un an, nu s-ar fi ajuns nici la catastrofa, nici la alungarea printr-un semn a tuturor problemelor. Am fi avut parte, probabil, de un an 2010 la fel de puternic influentat de factorii externi, ceea ce ar fi aminat in mod aproape cert pentru 2011 manifestarea deplina a  dinamicii interne - evident, diferite in cazul unei guvernari PSD-PNL - din politica romaneasca.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri