Dupa vizita lui Traian Basescu la Chisinau

Dimensiunea angajamentului actual al Bucurestiului fata de Republica Moldova, in plan politic si economic, depaseste ca amploare tot ceea ce s-a intimplat pe acest front in ultimii douazeci de ani.

Recent incheiata vizita a presedintelui Traian Basescu in Republica Moldova a avut, pentru ambele parti, o semnificatie speciala. Si asta nu doar datorita reperelor identitare si culturale comune. Caracterul simbolic nu poate fi, evident, ignorat, dar alte elemente, care tin atit de contextul politic intern din Republica Moldova cit si de cel regional si international, sint ,cu siguranta, si mai importante. Nu a fost nicidecum o vizita de curtoazie. Seful statului s-a dus la Chisinau insotit de sase ministri, a oferit un ajutor nerambursabil de 100 milioane de euro, care pentru o tara de dimensiunea Republicii Moldova e o suma considerabila, abordind concret, intre altele, proiecte de conectare a infrastructurilor de transport si a celor energetice si a vorbit deschis despre provocarile si complicatiile demersului de aderare a acesteia la Uniunea Europeana. Si, foarte important, in afara de sprijinul financiar mentionat mai sus, presedintele a discutat doua probleme de interes enorm pentru moldoveni: accelerarea si extinderea procesului de dobindire a cetateniei romane si vizele de calatorie pentru spatiul european. In plus, seful statului a dorit sa paraseasca Capitala. S-a dus in provincie, la Cahul, unde spun martorii oculari, entuziasmul cu care a fost intimpinat a fost chiar mai mare ca la Chisinau. Un alt gest simbolic important.

Avind in minte amintirea recenta a tensiunilor bilaterale fara precedent la care se ajunsese in prima parte a anului trecut, in timpul regimului Voronin, Traian Basescu, care se bucura peste Prut de un capital de simpatie fara egal diintre toti liderii de la Bucuresti din 1990 incoace, a dorit in mod explicit sa ofere o sustinere masiva, in plan economic si politic, noii puteri de la Chisinau, fiind constient de fragilitatea acesteia in conditiile crizei economice globale si a  instabilitatii politice intr-o tara care se confrunta cu o situatie in care seful statului e interimar si trebuie organizate in cursul acestui an alegeri anticipate. Exista, desigur, si alternativa schimbarii Constitutiei, dar, indiferent de formula, agitatia politica va ramine oricum la cote maxime.  

Dimensiunea angajamentului actual al Bucurestiului fata de Republica Moldova depaseste ca amploare tot ceea ceea ce s-a intimplat pe acest front in perioada post-comunista. Un element care nu a trecut, cu siguranta, neobservat la Moscova. Presa rusa apreciaza unanim ca asistam la o crestere semnificativa a influentei romanesti in Republica Moldova. 
"Expansiunea romaneasca este sustinuta si de o parte dintre politicienii locali, intre care Mihai Ghimpu, presedintele interimar, care pledeaza deschis pentru viziunile unioniste", noteaza "Nezavisimaia Gazeta". Doua sint, in opinia ziarelor de la Moscova, atuurile principale de care dispune Bucurestiul in acest moment in relatia cu Republica Moldova.

   In contextul relansarii spectaculoase a relatiilor bilaterale, apreciaza cotidianul "Kommersant", vizita lui Traian Basescu la Chisinau marcheaza o confirmare a legitimitatii sale ca "presedinte al tuturor romanilor". Un element simbolic care creeaza o stare generala de spirit favorabila noii puteri din Republica Moldova, lucru important in economia bataliei politice de acolo in care comunistii condusi de Vladimir Voronin se bucura inca de destula influenta in administratia de stat.

Al doilea element il reprezinta pirghia oferita de acordarea cetateniei romane. Un vehicul utilizat, de altfel, si de Kremlin, care a acordat cu generozitate cetatenia rusa mai peste tot in tarile din spatiul CSI. Intre altele, locuitorilor din enclavele Abhazia si Osetia de Sud, pentru a consfinti decuplarea de facto a acestora de Georgia. Numai ca, observa gazetarii de la Moscova, spre deosebire de pasapoartele rusesti, cel romanesc deschide o fereastra in tarile din "vechea Europa", care constituie pentru moldoveni o importanta sursa de venit. Ceea ce demonstreaza cit de redutabil e acest instrument promovat intens de Traian Basescu in ciuda reticentelor existente la Bruxelles si chiar in tara, daca luam in consideratie o declaratie critica recenta facuta de Gyorgy Frunda pe aceasta tema.

De altfel, dupa cum observa Oleg Serebrean, vicepresedinte al PD, partid care face parte din arcul guvernamental de la Chisinau, din acest punct de vedere "ambiguitatea Uniunii Europene este stupefianta. Bulgaria acorda foarte usor si repede zecilor de mii de bulgari din sudul Basarabiei, inclusiv din Republica Moldova, cetatenie bulgara. Desi Bulgaria e si ea membru UE, ca si Romania, aceasta generozitate a Sofiei trece neobservata. Pe de alta parte, nu cetatenia romaneasca este un pericol pentru statalitatea Republicii Moldova, cum incearca unii ginditori politici din Vest sa ne spuna. Nu cetatenia romaneasca aduce prejudicii Republicii Moldova, ci cetatenia rusa, despre care nu vorbeste nimeni".

Atit Traian Basescu, cit si noua putere de la Chisinau realizeaza faptul ca Uniunea Europeana e principala ancora capabila nu doar sa extraga tara din zona gri a spatiului CSI, ci sa o si modernizeze. Numai ca, din acest punct de vedere, lucrurile nu sint deloc simple. Pina acum Bruxelles-ul s-a dovedit destul de rezervat in a oferi perspective de aderare Chisinaului, chiar si pe termen lung. Semnificativ, in ciuda insistentelor Bucurestiului, Republica Moldova nu a fost inclusa in proiectul Balcanilor de Vest, care creeaza oportunitati mult mai solide din acest punct de vedere, ci in acela al Partenariatului Oriental, alaturi de Ucraina sau Belarus, o pozitie de blocaj din start. Nu e lipsit de importanta si faptul ca in acest moment Ungaria, si nu Romania, este cea care joaca rolul de intermediar intre UE si Republica Moldova. Functionarii de rang inalt care gestioneaza relatia UE cu Chisinaul, inclusiv in chestiunea Transnistriei, sint oficiali maghiari. Iar centrul de vize pentru tarile din UE este pe linga ambasada Ungariei. Trebuie spus faptul ca s-a ajuns aici in principal datorita faptului ca in perioada regimului Voronin relatiile cu Bucurestiul erau atit de tensionate, incit Romania nu avea cum sa indeplineasca rolul de intermediar. Insa e foarte interesant de vazut daca in noul context politic de la Chisinau lucrurile se vor schimba in viitor.

Explicatia rezervelor UE fata de implicarea Romaniei in relatia cu Republica Moldova e cit se poate de simpla. Teama de a nu irita Moscova. Cind Angela Merkel organizeaza regulat intilniri comune de guvern cot la cot cu Vladimir Putin, e clar ca interesele Chisinaului, dar si ale Bucurestiului cad repede pe planul doi. Spunind asta e important insa de subliniat faptul ca lucrurile sint mai nuantate. De altfel, a discuta in general despre un punct de vedere asumat la Bruxelles privind Republica Moldova poate fi inselator. Exista un grup consistent in interiorul UE - e vorba de Polonia, de tarile scandinave si de cele baltice - care promoveaza consecvent o pozitie mult mai critica fata de Moscova. Un semnal interesant e si acela ca s-a constituit recent, la Bruxelles, un asa numit "Grup al prietenilor Republicii Moldova" co-prezidat de Romania si Franta, ultima fiind reprezentata de ministrul pentru afaceri europene. Nu consemnam aici doar o noua manifestare a parteneriatului strategic romano-francez, despre care se vorbeste tot mai mult la Bucuresti in ultimul timp, ci si de un posibil sprijin important pentru interesele pe termen lung ale Chisinaului in spatiul european.

In fine, un alt factor in favoarea amplificarii implicarii Romaniei in Republica Moldova pare sa fie si un context intern in mod neobisnuit consensual. De pilda, Ion Iliescu si Mircea Geoana au comentat favorabil vizita efectuata de Traian Basescu, trecind peste resentimentele profunde la adresa acestuia. Sa fie un semn de maturizare a vietii politice autohtone, care ar trebui in mod natural sa separe temele de disputa politica curenta de cele care tin de interesul national? Am avut un astfel de consens generalizat in cazul demersului de integrare euro-atlantica. Daca se va construi ceva solid si din perspectiva strategiei pentru Republica Moldova, am putea identifica, astfel, una din tintele fundamentale ale Romaniei care ar da o directie si mai multa claritate politicii autohtone pe termen lung.