Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Escala la Jucu

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     

    Incetarea productiei unei multinationale nu este niciodata o veste buna pentru tara-gazda, mai ales pe timp de criza.

    In ceea ce ne priveste, ne-am dezvoltat o simpatie speciala pentru corporatiile multinationale (CMN) care au descalecat si au inceput sa produca pe teritoriul Romaniei. In cazul in care acestea dezvolta sau relanseaza si marci nationale, sentimentele sint si mai calde. Chiar si scepticii tind sa accepte ca prezenta CMN-urilor este vitala pentru refacerea sectorului prelucrator si a capacitatii de export. si intrucit o  mare parte din produsele pe care le cumparam si folosim le poarta marca, e mai bine ca ele sa fie produse aici decit in alta parte.

    In Romania sint putini cei care denunta CMN-urile ca fiind simboluri ale capitalismului global dezlantuit, pentru ca nu exista (inca) discursuri coerente anticapitalism si antiglobalizare. Pe de alta parte, lipsesc aproape si criticile referitoare la abuzurile pe care le pot comite (si adesea le comit) pe piata acesti jucatori atit de puternici. Probabil ca, in timp, vom avea parte de ceva mai multe controverse pe tema CMN-urilor - evident, presupunind ca prezenta lor va deveni mai consistenta in anii ce vin.

    Deocamdata, sa ne bucuram cind vine un astfel de pachiderm si sa ne intristam cind pleaca. Intensitatea sentimentelor va depinde de sumele virate la buget, de locurile de munca infiintate, de grija fata de mediu, de respectul aratat normelor tarii-gazda si comunitatii-gazda - inclusiv prin tratamentul aplicat propriilor angajati. Dar, pretuind efortul in ultima instanta motivat de profit al fiecarui mare investitor, avem tot dreptul sa ne intrebam in ce masura el contribuie la progresul societatii, in ansamblul ei.

    Ar fi irational sa ne asteptam ca sosirea unor multinationale sa creeze dintr-o data pe teritoriul romanesc campioni mondiali sau europeni in domenii de virf: exista nise pe care le putem ocupa cu succes, ca si altele care ne sint inca greu accesibile. Dar ar merita respectati indeosebi acei investitori care ne propun o traiectorie ascendenta, chiar daca ea nu ne duce pe culmi. Sint cei care, spre exemplu, incurajeaza cercetarea si proiectarea autohtona; ofera perspective de colaborare si chiar integrare invatamintului universitar si chiar liceal; se constituie, atunci cind e nevoie, in parteneri ai administratiei locale; sprijina proiecte inteligente ale ONG-urilor; sustin manifestari culturale si, de ce nu?, sportive care promoveaza valori ale comunitatii.  

    In ce masura exista in Romania corporatii care sa se apropie de aceste exigente, e o chestiune deschisa. Cele care fac eforturi in acest sens s-au decis, probabil, sa ramina mai mult timp in tara. Bunele intentii fata de societate nu sint neaparat dublate de prea multa  delicatete in relatia cu guvernul -  CMN-urile respective vor dori sa negocieze cit pot ele de dur. Iar dovezile de buna purtare enumerate mai sus, dincolo de potentialul lor publicitar, pot reprezenta si atu-uri in relatia cu autoritatile.

    Pe de alta parte, in era corporatiilor dezlantuite, nu se poate conta pe fidelitatea capitalului, care isi schimba frecvent domiciliul. Producatorii de telefoane mobile sint - o sugereaza si numele domeniului - foarte mobili. Nokia a facut la Jucu  o escala de trei ani si citeva luni, in drumul de la Bochum catre est. Poate ca venirea in Romania a fost o idee gresita din start, in sensul ca tara noastra nu mai poate fi mult timp competitiva in domenii nesofisticate si intensive din punct de vedere al fortei de munca. Poate ca plecarea face parte dintr-o campanie mai ampla de redresare a pozitiei firmei pe piata mondiala, dupa esecurile din ultima vreme. Vom avea contributii mai mici la buget, mai multi someri si ceva mai multe iluzii spulberate.

    Dar compania respectiva nu s-a inserat cu adevarat in peisajul productiv national si nu a stimulat prea mult inteligenta creativa romaneasca. A fost vorba de o investitie ce tindea sa confirme statutul periferic al Romaniei in economia Uniunii Europene, cu precadere in sectorul prelucrator. Am fost alesi pentru a fabrica produse vindute preponderent in lumea a treia si aflate la ani-lumina departare de frontul noutatilor tehnologice in industria respectiva.

    Avem nevoie de o revenire care sa ofere nu doar locuri de munca, ci si orizonturi de dezvoltare pentru sectorul prelucrator. Progresele in sectorul serviciilor trebuie salutate, insa cresterea ponderii acestuia nu inseamna ca economia devine mai moderna. In celalalt capat al Uniunii Europene, britanicii isi pun serios problema reindustrializarii, desi acolo ascensiunea serviciilor chiar a ilustrat, o vreme indelungata, modernizarea. 

    Avem nevoie de CMN-uri si in general de investitii straine si ar trebui sa apreciem in primul rind initiativele ce ne ofera un orizont de progres tehnologic real. Ar fi minunat daca in viitor telefonia mobila ne-ar oferi un astfel de traseu, dar deocamdata se pare ca trebuie sa ne axam pe bunuri ceva mai voluminoase si mai greu de miscat. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri