Ion Iliescu la bilant

Autor: Adrian CIOFLANCA

Data publicarii: 19/03/2010

Ion Iliescu este un personaj gri, dar nuanta din gri-ul sau se duce mult mai tare spre negru decit spre alb.

"Mi s-a reprosat ca am fost sprijinit sa ajung presedinte de catre domnul Iliescu si de catre domnul Nastase. Vreau sa va spun ca mi-a facut placere acest repros. M-am simtit foarte mindru cind doi oameni pe care ii respect atit de tare m-au sprijinit, m-au laudat". Aceasta este una din declaratiile tocmai facute de Victor Ponta, noul presedinte al PSD, pentru a semnala probabil "noul curs" al partidului. Ca Ponta le datoreaza victoria intr-o buna masura celor doi, stie toata lumea. Totusi, ne intrebam, de ce era nevoie de acest puseu encomiastic gratuit, venit din exces de zel? Mai ales ca noi, restul, nu impartasim nici pe departe entuziasmul fata de cele doua personaje, ba dimpotriva...

Ion Iliescu face parte din istoria recenta a Romaniei, acesta un fapt. Si tocmai pentru ca personajul este un dat, sintem indemnati sa il acceptam asa cum este si cum a fost, sa-l scuzam si chiar sa-l admiram. Or asta nu se poate. Este adevarat ca istoria este deseori cinica. Dar nu trebuie sa o admiram pentru asta. Se intimpla rar ca evenimentele sa se termine cu victoria dreptatii, a adevarului si a binelui. Dar nu trebuie sa le incasam cu entuziasm masochist si cu uitare amorala. Iar orice "bine" care survine nu este unul absolut (si nici nu ne trebuie asa ceva, pentru ca, in istorie, binele care pretinde ca este absolut serveste de fapt drept val pentru tiranie). Personajele istorice sint foarte rar personaje eminamente virtuoase, pozitive, luminoase. Domina griul. Dar, in semn de respect pentru virtuosi si de dispret pentru ticalosi, trebuie precizat ca nu toata lumea este gri. In plus, in cazul fiintelor intermediare, exista infinite nuante de gri.

Ion Iliescu este un personaj gri, fara indoiala. Conteaza insa decisiv in evaluarea sa ponderea albului si a negrului din alcatuirea profilului. Oricum, primul lucru de bun simt care vine de la sine este ca Ion Iliescu care nu poate fi admirat pentru simplul motiv ca personajele gri nu pot fi admirate. Ele pot fi tratate nuantat, analizate echilibrat, cel mult tratate condescendent, dar in nici un caz admirate. In cazul lor, bilantul este amestecat, iar orice au facut bun este anulat etic de ceea ce au facut rau. Ar fi fost interesant sa aflam de la Victor Ponta si de la altii ca el care sint motivele pentru care il admira pe Ion Iliescu. Oare pentru ca a fost la putere si la butoane o lunga perioada de timp? Da, acesta ar fi un bun - si cinic - motiv de admiratie pentru un om politic, dar nu pentru noi.

Anul acesta, cind Ion Iliescu a implinit 80 de ani, au aparut in presa mai multe bilanturi ale activitatii sale politice, inventariind "fapte bune" si "fapte rele". La capitolul fapte bune era inregistrat ca a fost un "activist luminat" in timpul comunismului, ca a ferit tara de haos dupa revolutia din decembrie 1989, ca s-a tinut la distanta de excesele nationaliste, ca a semnat declaratia de reconciliere romano-maghiara, ca s-a opus mineriadei din 1999, ca a facut demersuri pentru asocierea la NATO si UE si ca s-a reconciliat cu regele Mihai (Adevarul) sau ca a asigurat transferul democratic al puterii in 1996, ca a ramas "sarac si cinstit" si, din nou, ca s-a impacat cu regele, ca a sprijinit intr-un final aderarea la NATO si Uniunea Europeana (Evenimentul Zilei).

Deja de la prima lectura se poate observa usor ca nici macar aceste putine fapte bune nu rezista la o analiza sobra. Ion Iliescu - "activist luminat"? Personal, ca istoric, dupa ce am citit mii de pagini de stenograme si discursuri marca Iliescu (multe nevazute de altii, deocamdata), nu imi fac iluzii ca Iliescu a reprezentat vreun moment o alteritate radicala in interiorul regimului comunist. Dimpotriva, in anii '50-'60, el are profilul clasic al activistului stalinist, participind cu exces de zel la comunizarea Romaniei, cu toate efectele ei nefaste. O defectiune a intervenit dupa intrarea in dizgratia cuplului Ceausescu, dar chiar si dupa aceasta Iliescu a ocupat functii importante in statul comunist si nu a avut niciodata curajul - si nici resursele etice si intelectuale - sa se opuna deschis regimului. Semi-marginalizarea din anii '70-'80 a fost eroizata post-factum printr-o contrafacere, o intimplare fiind transformata intr-un semn moral. Sa ne intelegem, familia Ceausescu ii trecea preventiv pe toti activistii de rang inalt prin mecanismul infernal al maririi si decaderii, ca sa nu aspire nimeni la prea mult. Ulterior, "marginalizatii" epocii Ceausescu au rationalizat si eroizat acest mecanism, inventindu-si merite si disidente care nu au existat.

Sa presupunem ca Ion Iliescu a evitat haosul din 1989 ar insemna sa recurgem la ucronie si la istoria cu "daca". Ceea ce se stie sigur este ca "emanatul" a contribuit el insusi la haosul din 1989, alimentind de la cel mai inalt nivel isteria "teroristilor", care a dus, prin anarhia ivita, la moartea a mii de oameni. Apoi, Ion Iliescu nu s-a tinut prea departe de excesele nationaliste in prima parte a anilor '90. Luati analizele serioase din presa occidentala a vremii si din revistele de specialitate si veti vedea ca Romania este data deseori de exemplu, alaturi de Slovacia, dar si de cazul extrem Iugoslavia, la capitolul tarilor in care nationalismul a facut ravagii politice dupa 1989. Evident, Iliescu nu a fost Meciar si cu atit mai putin Milosevici, si nici Romania nu a fost, slava Domnului, Iugoslavia - acestea sint nuante de stabilit, dar nu putem uita ca discursul nationalist a fost dominant in politica romaneasca post-decembrista o buna bucata de vreme. Este adevarat, de asemenea, ca Iliescu a achiesat in cele din urma la integrarea euro-atlantica, dar la fel de important este ca el ne-a intirziat foarte mult, in comparatie cu alte state din Europa de Est, din cauza ezitarilor sale geostrategice (Rusia a ramas o fascinatie multa vreme) si mai ales a intelegerii precare a fenomenului democratic (in 1990, el inca vorbea de multipartidism in interiorul FSN, al partidului unic). Ca ziarist, nu pot uita detaliile ambiguitatii condamnabile fata de UE, de NATO (chiar spre sfirsitul anilor '90 si mai tirziu) sau fata de mineriada din 1999. Cu regele Mihai (pe care l-a umilit si l-a urmarit cu politie politica la inceputul anilor '90) s-a impacat la fel cum s-a impacat cu Europa Libera - formal si fara a renunta la prejudecati. Putem aprecia chiar si asa ceva, dar nu putem aplauda. Ce ar mai fi? Ca a asigurat transferul democratic din 1996. Acesta ar fi un motiv de apreciere mai degraba in Sudan...

Asadar, albul din biografia lui Iliescu este foarte patat. Despre petele negre s-a tot scris de 20 de ani, si s-ar putea ca abia de acum, cind avem acces la arhive si cind justitia promite sa-si faca treaba, sa aflam ce este mai important. Oricum, fie numai si din ceea ce stim pina acum, este cert ca nuanta din "griul" lui Ion Iliescu se duce mult mai tare spre negru decit spre alb. Sint de acord cu Vladimir Tismaneanu care afirma, parafrazindu-l chiar pe Ion Iliescu (ce admitea ca bilantul comunismului este "global negativ"), ca bilantul rolului istoric al fostului inalt activist comunist si presedinte post-comunist este "global negativ".

adauga comentariu

trimite articolul prin e-mail

versiune printabila

Comentarii

raspunde

RE: RE: alb, da, da un alb murdar cum nici ca se mai poate...sobolanul roshu

20/03, 01:19, postat de ION ILIESCU

curat MURDAR , COANE IANCULE , MAI MURDAR DE-ATAT NICI CA SE MAI POATE..

raspunde

PARTEA 4 ----

19/03, 15:40, postat de ...

LA BACALAUREAT SI ADMITEREA LA POLITEIINICA, ION ILIESCU - MEMBRU C.C. AL

U.T.M. - DEVENISE "SEFUL POLITIC" AL PROFESORILOR SAl

Din martie 1949, liceanul Ion Iliescu devine membru C.C. al U.T.M. si, in acest fel, seful politic al profesorilor sai, deoarece timp de un an ci va activa in cadrul sectiilor invatamant mediu si superior ale C.C. al U.T.M..

Referatul de cadre din aprilie 1955 precizeaza:

"Dupa terminarea liceului in 1949, (Ion Iliescu, n.n.), a muncit timp de un an in aparatul C.C. al U.T.M., in sectia de invatamant mediu, apoi in sectia de invatamant superior"

Practic, atunci cand isi va da bacalaureatul si apoi admiterea la Politehnica, adolescentul Ion Iliescu devenise, pe linie pohtica, seful profesorilor sai. Ales in martie 1949 membru C.C. al U.T.M., Ion Iliescu isi va da bacalaureatul la liceul Spiru Haret - doua luni mai tarziu - nu in calitate de elevul Ion Iliescu, ci in calitate de tovarasul Ion Iliescu, membru al C C. al U. TM., sectia invatamant mediu. Exact sectia care controla politic invatamantul secundar din Romania. Acelasi lucru se va repeta si cand Ion Iliescu va da admiterea la Politelmica. In 1949, sarcina principala a U.T.M. pe linie de educatie nu era alta decat transpunerea in viata a reformei invatamantului, initiata de C.C. al P.M.R. In 1948.

Reforma invatamantului se incadra intr-un plan mai amplu de sovietizare a Romaniei, proces dirijat de la Moscova dupa 1945 - in conditiile ocupatiei sovietice a Romaniei si ale ascensiunii la putere a structurilor Partidului Comunist Roman - proces accelerat mai ales dupa lovitura de stat din 30 decembrie 1947. Daca pana in 1948 Stalin mentinuse in zona de ocupatie sovietica a Europei de Est (deci si in Romania) aparentele regulilor unei minime democratii, dupa discursul din 1946 de la Fulton (SUA) al lui Winston Churchill - prin care premierul britanic constata ca "O Cortina de Fier se intinde in mijlocul Europei, de la Marea Baltica pana la Marea Mediterana" - Stalin declansase ceea ce analistii si istoricii au denumit ulterior drept Razboiului Rece: acea confruntare intre blocul sovietic si blocul occidental pentru suprematia mondiala, care se va incheia intre 1989-1991, prin prabusirea comunismului in Europa de Est, dezmembrarea !U.!R.S.S. si a Tratatului de la Varsovia. In acest context este interesant de remarcat ca acelasi Ion Iliescu, care a pus umarul la comunizarea Romaniei inca din 1949, va emana in 1989, ca lider al Romaniei postcomuniste!

Esenta, procesului de sovietizare a Roman iei (ca si a celorlalte state europene, ocupate dupa 1945 de Armata Rosie) o constituia impunerea totala a modelului sovietic, stalinist, in toate structurile statului ocupat. Sovietizarea - este bine sa precizam - implica nu numai aservirea institutionala, dar si cea mentala, fata de modelul sovietic. Activistii din conducerea P.C.R. .sau U.T.M., printre care si Ion Iliescu - sub conducerea si indruma rca consilierilor sovietici (de regula, agcnt,ii NKVD-ului), disipati cu drepturi suverane in toate institutiiile politice si administrative ale tarii - impuneau nu numai restructurarea unei institutii sau activitati conform modelului sovietic, nu numai epurarea cadrelor conform criteriilor sovietice de selectie a personalului dar - mai ales - modelarea gandirii conform ideologiei sovietice. Celor doua cercuri de putere ale paradisului rosu romanesc - cercul consilierilor sovietici, instala!ti! cu miile in Romania, ca sefi ai sefilorRomani si cercul activistilor romani selectati, promovati si controlati strict de catre consilierii sovietici - aveau sa i se adauge in 1948 un al treilea, prin aparitia unei institutii tipice pentru orice stat comunist: Securitatea, adica politia politica. Botezata initial drept Directia Generala a Securitaii Poporului (DGSP). Acest al treilea cerc de sovietizare a Romaniei era, de fapt, cel insarcinat cu transpunerea in viata a ordinelor emanate din primele doua cercuri ale puterii comuniste: cea a consilierilor sovietici (viceregii Romaniei) si cea a uneltelor lor, activisti Romani din conducerile P.C.R. ori U.T.M.. Lasand la o parte faptul binecunoscut ca cei mai multi activisti din conducerea P.C.R, proveneau, la acea data, din cadre instruite si teleghidate din U.R.S.S., mai exista si un plan general, un fel de scenariu in 45 de puncte, al sovietizarii f!or!tate care, cu mici adaptari locale, s-a aplicat in toate tarile ocupate de Armata Rosie. Un asemenea plan (vezi Anexa 9), descoperit dupa moartea liderului comunist al Poloniei, Boleslaw Bierut, a fost pus in practica si in Romania dupa 1948, in cadrul procesului de sovietizare fortata a societatii. Ca membru C.C. al U.T.M., Ion Iliescu s-a numarat printre aceia care au activat, inca de atunci, pentru transpunerea in viata, intr-un domeniu sau altul, a celebrei Directive speciale KAA / C.C. 113, indicatia NK/003/47, elaborata la Moscova la 2 iunie 1947, din care mentionam aici cateva puncte, pentru a intelege mai exact rolul lui Ion Iliescu, ca membru C.C. al U.T.M., in acei ani de inceput ai sovietizarii fortate a Romaniei.

"35. Din scolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee si facultati trebuie sa fie inlaturati profesorii care se bucura de popularitate. Locurile lor trebuie sa fie ocupate de oameni numiti. Sa se analizeze diferentele dintre materii, sa fie redusa cantitatea de material documentar, iar in licee sa se opreasca predarea limbilor latina si greaca veche, a filozofiei generale si a geneticii. Cu ocazia predarii istoriei, nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau au vrut sa serveasca binele tarii, ci trebuie aratata doar miselia regilor si lupta poporului asuprit. In scolile de specialitate trebuie introdusa specializarea ingusta."

Sau:

"45. Trebuie ca la faculte sa ajunga, cu prioritate, cei ce provin din cele mai de jos clase sociale, cei care nu sunt interesati sa se perfectioneze la nivel inalt, ci doar sa obtina o diploma."

Reforma invatamantului din Romania, ca parte a sovietizarii educatiei, initiate de PMR in 1948 - pe care activul C.C. al U.T.M., "Sectia de Propaganda" si sectia "Cadre" a P.M.R., ca si nou-nascuta Directie Generala a Securitdtii Poporului urmau sa o transpuna in viata - se rezuma, in fapt, la cele de mai sus. Ca urmare, mii de profesori vor fi epurati din scoli, licee si facultati, datorita originii nesanatoase a rudelor (parinti chiaburi sau mic-burghezi, functionari, preoti, militari ori care fuseseri membrii ai partidelor burgheze etc); mii de elevi si studenti, la randul lor, aveau sa fie eliminati, iar multi dintre ei vor fi trimisi curand la Canal (in lagarele de munca de la Poarta Alba, Peninsula etc.), ori in inchisori (Pitesti, Gherla, Aiud) la reeducare, deoarece se manifestasera intr-un fel sau altul, contra comunismului si a ocupatiei sovietice, materiile predate in scoli si facultati, epurate si ele in contin!ut!, in concordanta cu stiinta sovietica si indicatiiie lui Stalin; manualele de literaturi sau istorie, rescrise in conformitate cu ideologia stalinista iar marii scriitori Romani (un Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Ion Barbu, Blaga) interzisi, cartile lor eliminate din toate bibliotecile; apar listele de autori si de carti interzise, precum si perchezitiile la domiciliu, in urma simplului denunt ca un cetatean avea acasa un volum de Eminescu sau Maiorescu. Perchezitii soldate cu ani de inchisoare, pentru detinere de literatura subversiva ori reactionara sau care ar face elogiul nationalismului si fascismului. Activistii C.C. ai U.T.M., umar la umar cu “tovarasii din Interne”, organizeaza adevarate razii prin scoli, licee si facultati. Sunt recrutati informatori dintre adolescenti si infiltrati ofiteri sub acoperire in facultati, care conduc alaturi de activistii U. T. M. sedintele de demascare si interogatoriile soldate cu decl!ar!atii de desolidarizare, dupa zile si saptamani de ancheta in stil NKVD-ist.

Sovietizarea invatamantului romanesc, componenta a sovietizarii fortate a Romaniei din acei ani, se inscria intr-un context general, in care activitatile C.C. al U.T.M. sau ale C.C. al PMR se profilau si mai bine daca urmarim bilantul institutiei cheie a procesului de sovietizare fortata: DGSP-ul, condus de fostul agent NKVD Pantiusa Bodnarenko, Romanizat generalul Pintilie, secondat de generalul Alexandru Nikolski si de generalul Gheorghe Mazuru, ambii cadre NKVD, infiltrate cu misiuni de acoperire in Romania. In penoada 1948-1952, conform unor statistici intocmite sub regimul lui Ceausescu, peste 80.000 de arestati politici au disparut in inchisorile si lagarele din Romania. Printre acestia, un numar important de elevi, studenti si profesori. Epurarea invatamantului si programelor de studiu, substituirea culturii umaniste prin agitatie si propaganda de tip sovietic, au fost principalele obiect!iv!e ale membrilor C.C. al U.T.M., in 1949 si 1950. Se pare ca tanarul Ion Iliescu a dat randament in aceasta directie, pentru ca referatul de cadre 10975/22 iulie 1955 precizeaza:

"In muncile pe care le-a avut (Ion Iliescu ,n.n.) a dovedit ca este bun organizator si a indeplinit sarcinile cu mult simt de raspundere. Pentru rezultatele bune obtinute in activitatea sa el a fost decorat cu “Medalia Muncii"

raspunde

PARTEA 3 --

19/03, 15:39, postat de ...

CA MEMBRU C.C. AL U.T.M., ION ILIESCU LUPTA INCA DIN 1949 CONTRA "HIDOSULUI IMPERIALISM AMERICAN" SI A "PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD"

Din invataturile lui Teohari Georgescu catre utemisti, adolescentului Ion Iliescu i se fixeaza bine in minte urmatorul avertisment:

"Astazi, hidosul imperialism american, care a luat locul hitlerismului, trece la o politica tot mai agresiva si incheie blocuri razboinice, ca Pactul Atlanticului de Nord, care ameninta pacea, independenta si suveranitatea natiunilor impotriva inrobirii popoarelor se ridica marele si invincibilul Stat Sovietic, condus de Partidul Bolsevic si de tovarasul Stalin, tarile democratiei populare, masele populare cele mai largi..."

Imaginea hidosului imperialism american, a balaurului care era Pactul Atlanticului de Nord, impotriva caruia se ridica, iata, Stalin-Fat Frumos si Statul Sovietic - precum baba facatoare de minuni din basme Sfanta Vineri - aceasta imagine va continua sa existe, rezidual, in mentalul lui Ion Iliescu pana in anii '90. Cand firul rosu cu Moscova coexista, bine-mersi, cu parteneriatul pentru NATO, tradand astfel, pe plan psihologic, un anumit tip de schizofrenie mentala si duplicitate politica.

Indoctrinat inca din adolescenta de propaganda stalinista sa lupte contra hidosului imperialism american sau contra blocului razboinic - cum era definit Pactul Atlanflcului de Nord - Ion Iliescu nu-si va schimba, in mod fundamental, ideile din tinerete. Ci doar - dupa prabusirea comunismului si a marii Uniuni Sovietice - isi va modifica, precum un cameleon, comportamentul si limbajul politic, in scopul adaptarii la noua situatie. Tot asa cum isi va cosmetiza propria biografie. Toate acestea pentru legitimizarea sa politica, in noul context intern si international. Acest tip de gandire schizoida, de comportament duplicitar - pe de o parte, formal, parteneriatul NATO cu americanii, iar pe de alta, in secret, firul rosu cu Moscova - constituie, de fapt, matricea definitorie a omului politic care este Ion Iliescu, si care nu se va putea schimba niciodata. Fiindca matricea aceasta i-a fost inoculata lui Ion Iliescu pr!in! spalarea creierului de catre propaganda stalinista, la varsta cea mai propice: varsta adolescentei. Atunci cand se formeaza personalitatea si se structureaza mental valorile, pentru o viata de om.

Indicatiile tovarasului Teohari Georgescu din '49 erau foarte clare:

"Impletiti in activitatea voastra educativa din randurile tineretului dezvoltarea sentimentului patriotic si atasamentul pentru Tara Sovietelor cu dezvoltarea luptei impotriva imperialismului, dusman al popoarelor si al tineretului dusman al pacii si al socialismului."

Ce anume trebuia sa urmareasca activistul-adolescent Ion Iliescu si ceilalti, in munca de propaganda, de modelare a tineretului, de sovietizare a generatiei tinere din Romania?

Tovarasul Teohari Georgescu afirma raspicat:

"Faceti din fiecare tanar (...) un luptator activ sub steagul internationalismului proletar, pentru pace si socialism, un militant credincios al Federatiei Mondiale a Tineretului Democrat si aprindeti-i in inima o ura nestinsa impotriva dusmanului imperialist precum si hotararea de a lupta pentru Republica Populara Romana pana la ultima picatura de sange."

Ion Iliescu si conducerea U.T.M. trebuiau sa se calauzeasca, in acest sens, dupa sfaturile celui definit de tovarasul Teohari Georgescu drept bunul prieten si sfatuitor al tineretului roman:

Mihail Ivanovici Kalinin (decenii la rand, colaboratorul de paie din umbra lui Stalin), care spusese:

"Calitatile specifice tineretului nu trebuie inabusite dimpotriva, ele trebuie incurajate, pentru ca pe terenul lor fertil sa se dezvolte un OM [subl.n.], desavarsit."

Ion Iliescu nu va uita de sfatul Ini Kalinin si - cum vom vedea intr-un alt capitol - in calitate de prim secretar al U.T.C. (U.T.M.) si ministru pentru Problemele Tineretului, pe la mijlocul anilor '60, va patrona prograrnul statiilor pilot, condus de sociologul Vasile Caramelea, care urmarea exact obiectivul fixat de Kalinin - faurirea OMULUI NOU. In care scop se va cerceta antropometric, intre altele, si circumferinta pumnului de miner, in comparatie cu circumferinta pumnului unui muncitor forestier, stabilindu-se astfel ca pumnul minerilor avea un diametru mai mare decat al padurarilor. Lucru ce va avea apoi unele consecinte in iunie '90, in Piata Universitatii.

Dar sa vedem ce era acea misterioasa Federatie Mondiala a Tineretului Democrat, evocata cu atata evlavie de tovarasul Teohari Georgescu, ca pe un fel de Mecca a tineretului comunist. Potrivit cercetatorului belgian Joel Kotek, de la Centrul de studii pentru relatiile internationale si strategice al Universitatii Libere din Bruxelles, asa-zisa Federatie Mondiala a Tineretului Democrat nu reprezenta altceva decat o organizatie de front a Moscovei, dirjati si finantata din umbra de Sectia Internationala a C.C. al PCUS, si de serviciile secrete sovietice. Organizatiile de front treceau drept multe insututii internationale, care se pretindeau "reprezentative pentru toate curentele societatii civile democratice, avand, aparent, idei non-comuniste, dar fiind, in acelasi timp, controlate strict de comunisti, ele servind in fapt atingerii obiectivelor politicii externe a Uniunii Sovietice". Inca din anii '2!0,! Stalin observase ca asemenea organizatii - formal, non-comuniste - ar fi putut servi mult mai eficace si mai subtil intereselor U.R.S.S., decat organizatiitle care se autoproclamau, pe fata, comuniste. Asadar inca din anii '20, sovieticii creasera zeci de organizatii internationale, asa-zis non-comuniste, ale caror obiective formale urmareau sa atraga simpatia si elogiile celor care, de fapt, nu agreau comunismul. Obiective, ca de pilda pacea, lupta anti-imperialista, dezarmarea, progresul stiintific, economic si cultural al umanitatii etc., puteau atrage - dar si servi - ca filiere de racolare, spionaj si manipulare politica ale Moscovei. Caracteristic acestor organizatii de front era masiva lor infiltrare cu comunisti nedeclarati, care afisau cu totul alte afinitati politice, dar care erau, fara exceptie, agenti ai Moscovei. Altfel spus, comunisti sub acoperire. Joel Kotek ii defineste, inspirat, drept submarine teleghidate! d!e Moscova. Stephen Koch, in "La fin de l'inocence" (Grasset, 1995), carte tradusa si in romaneste (sfarsitul inocentei), face un remarcabil studiu asupra acestui gen de manipulare sovietica. Federafia Mondiala a Tineretului Democrat constimia o asemenea organizatie de front, manipulata de Kremlin si infiltratat de submarine (agenti acoperiti) ai Moscovei.

Oficial creata la Londra, in noiembrie 1945, Federafia Mondiala a Trneretului Democrat se declara apolitica. Lista diferitelor delegatii ar fi putut acredita teza reprezentativitatii: doar 3,2% comunisti, fata de 4% catolici. In realitate, prin comunistii nedeclarati, Moscova controla peste treisprezece delegatii nationale occidentale - intre care cele ale Italiei, Marii Britanii si Statelor Unite. Presedintele FMJD (abrevierea titulaturii in franceza) nu era altceva decat fostul Kominternist Eduard Goldstuker, care reprezenta Cehoslovacia. Doi dintre cei trei generali ai FMJD erau de asemenea submarine ale Moscovei. Acelasi scenariu se va repeta si la crearea Uniunii Internationale a Studentilor (UIS), organizatie fondata la Praga in 1946 si in care - cum vom vedea - va fi infiltrat Ion Iliescu zece ani mai tarziu (1956), ca submarin al Uniunii Sovietice, dupa studiile sale in U.R.S.S..

In ultima zi a Congresului, Ion Iliescu a fost ales membru al Comitetului Central al U.T.M., alaturi de alte patruzeci si cinci de persoane, care vor adresa o telegrama - cui altcineva? - generalissimul I. V. Stalin, si care se incheia apoteotic, in spiritul epocii:

TRAIASCA MARELE PRIETEN AL TINERETULUI MUNCITOR DIN INTREAGA LUME, GENIUL OMENIRII MUNCITOARE - TOVARASUL STALIN

raspunde

PARTEA 2 --

19/03, 15:38, postat de ...

SLAVA MARELUI STALIN:

ELEVUL ION ILIESCU DEVINE MEMBRU C.C. AL U.T.M. LA 19 ANI
"La conferinta raionala a U.A.E.R. (Uniunea Asociatiilor Elevilor din Romania n. n.) din 1948 [Ion Iliescu, n. n.] a fost ales membru C.C. al U.A.E.R. unde a muncit pana la Congresul de unificare al organizatiilor de tineret din martie 1949, cand a fost ales membru in C.C. al U.T.M.."

Uniunea Asociatiilor Elevilor din Romania (U.A.E.R.) era o alta organizatie de inspiratie comunista, una dintre numeroasele care proliferau in Romania acelui moment, prin care sovieticii si P.C.R. incercau sa regrupeze sub controlul lor, pe bresle, varste si studii, o cat mal mare parte a populatiei, in scop de manipurare politica. Cum mai existau si alte organizatii de tineret - de pilda, Uniunea Nationala a Studentilor din Romania (UNSR) - in martie 1949 avea loc Congresul Organizatiei Unice Revolutionare a Tineretului Muncitor, care va alege conducerea komsomolului romanesc, anume Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor: Lucrarile congresului au avut loc la Ateneu, intre 21 si 28 martie 1949, in prezenta dr. Petru Groza, Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Emil Bodnaras, si alte marimi comuniste, dar - mai ales - a ambasadorului sovietic S.I. Kavtaradze, un soi de vice-rege al U.R.S.S. la Bucuresfi.

In seara primei zile a congresului, toti cei 700 de participanti, Romani si straini., au luat parte la spectacolul Alexandr Mastrosov de la Opera.

Teohari Georgescu, secretar C.C. al P.M.R., tine o cuvantare in care afirma: "In constituirea Uniunii Tineretului Muncitor noi ne-am calauzit dupa glorioasa experienta a Komsomolului, creat si educat de marele partid al lui Lenin si Stalin."

Care erau sarcinile U.T.M., stabilite in lumina hotararilorunei plenare a P.M.R. din decembrie 1948? o spune tovarasul Teohari Georgescu, viitorul deviationist al grupului Ana Pauker - Vasile Luca din 1952.

"Este vorba de a lichida definitiv capitalismul, de a sfarama complet vechea societate bazata pe exploatarea si asuprirea omului de catre om si a zidi din temelii o societate noua fara exploatare, societatea socialista."

Ceea ce va predica si activistul adolescent Ion Iliescu, printre elevi si studenti, cum vom vedea. Sa remarcam limbajul de lemn, element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea si frazeologia stalinista apar cu pregnanta mai ales in pasajul cuvantarii lui Teohari Georgescu cand se preciza ceva mai clar ce anume astepta conducerea P.M.R. de la activistii U.T.M.. Asadar, si de la Ion Iliescu.

"Ca marxisti, stim ca drumul spre socialism este plin de obstacole (..) ca ne pandeste dusmanul viclean si inversunat, care unelteste din umbra, nutrind speranta zadarnica de a restaura regimul burghezo-mosieresc.".

Iata o fraza cheie pentru toata existenta lui Ion Iliescu. Dusmanul viclean si inversunat, care unelteste din umbra, nutrind speranta de a restaura regimul burghezo-mosieresc, o imagine stereotip care il va obseda pe Iliescu pana in decembrie '89 (cand el cerea colaboratorilor sa “se impiedice aceasta alunecare periculoasa spre dreapta”, care era Revolutia Romana sau in 28 ianuarie ori 13-15 iunie '90, cand Ion Iliescu le multumea minerilor. Caci PNTCD, PNL ori Corneliu Coposu, in mentalitatea lui Ion Iliescu din '89-'90, nu incercau altceva decat sa restaureze ceva periculos, asupra caruia atrasese atentia tovarasul Teohari Georgescu, inca din martie 1949: restaurarea regimului burghezo-mosieresc. Iata si de ce, dupa '89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii mosierilor (categorie sociala disparuta, in realitate, inca din 1921, dupa ampla reformaagrara de sub Regele Ferdinand!)!. !Si, probabil, naluca burghezo-mosiereasca ii mai bantuie si astazi mintile, atunci cand Iliescu vorbeste de pericolul pe care il reprezinta lupii tineri ai capitalismului romanesc ori restitutio in integrum. Nu-l invatase Teohari Georgescu, inca din martie '49, ca "dusmanul de clasa se pune in slujba imperialismului si se deda la crime, acte de provocare, de sabotaj si de spionaj?" Ce altceva putea fi, cincizeci de ani mai tarziu, integrarea euro-atlantica, decat o punere in slujba imperialismului, a dusmanului de clasa, venit la putere dupa alegerile din 1996? Dar, pentru ca asa ceva sa nu se intample, inca din martie '49 Ion Iliescu stia ca nu trebuie abandonat, sub nici un motiv firul rosu cu Moscova. Nici in gandire, nici in practica

raspunde

PARTEA 1 --

19/03, 15:37, postat de ADOLESCENTA STALINISTA: ILIESCU SI "SANTIERISMUL" DE TIP GULAG

ADOLESCENTA STALINISTA: ILIESCU SI "SANTIERISMUL" DE TIP GULAG

1.

AUGUST '44: ADOLESCENTUL ILIESCU PUNE UMARUL LA SOVIETIZAREA ROMANIEI

Recomandarea 10 975 din 22 iulie 1955 (vezi Anexa 8) a C.C. al P.M.R., prin care Ion Iliescu era propulsat in structura unei organizatii de front a UR.S.S. - asa cum era Uniunea Internationla a Studentior, cu sediul formal la Praga - dezvaluie cateva amanunte extrem de interesante despre biografia fostului presedinte, ascunse cu grija pana in prezent. Astfel, raportul mentioneaza:

Dupa 23 august 1944 [Ion Iliescu n.n.] s-a inscris in U.T C. Uniunea Tineretului Comunist) si a activat in cadrul organizatiei U.T.C. a elevilor: A participat la diferite actiuni ale partidului. Dupa autodizolvarea U.T. C. -ului, a continuat sa activeze in organizatia tineretului progresist si a U.T.M.. A fost ales in biroul organizatiei de elevi pe langa comitetul capitalei al U.T.M..

Cu alte cuvinte, atunci cand Romanii incercau sa se opuna ocupatiei sovietice - multi dintre ei cu arma in mana, in munti (barbati, femei, tineri sau batrani) - adolescentul Ion Iliescu se inscria, inca din august 1944, in U.T.C., organism comunist. Sa observam ca Iliescu avea doar 14 ani si ca el participa, deja, la diferite actiuni ale partidulul comunist, nespecificate insa in referat. In conditiile ocupatiei sovietice a Romaniei, a participa la diferite actiuni ale unui partid controlat si dirijat, de sus si pana jos, de sovietici, nu era decat o forma de ate pune in slujba inamicului, a ocupantului strain. Altfel spus, o forma de colaborationism. Dar cu un tata si un unchi formati in U.R.S.S., adolescentul Ion Iliescu prezenta in ochii sovieticilor toate garantiile pentru a fi promovat si utilizat, in actiunea generala de acaparare a puterii de catre Partidul Comunist si de sovietizare a Romaniei.

Filiera era una tipic sovietica: prin pepiniera U.T.M., organizatie de tineret structurata dupa modelul similar sovietic: Komsomol. Sfera de actiune initiala a adolescentului-activist Ion Iliescu: elevii, liceenli. Racolarea acestora se pare ca a dat rezultate, fiindca Iliescu este mentionat in referat ca fiind membru al Comitetului pe capitala al U.T.M.. Nu era insa decat primul pas al ascensiunii adolescentului Iliescu, regizata formal de Romani, in umbra acesteia aflandu-se, in realitate, ocupantul sovietic, cu politica sa de cadre. Comunisti Romani nu erau decat simpli executanti, timorati si obedienti, ai ordinelor date de consilierii sovietici, instalati in Romania odata cu Armata Rosie. Ca lucrurile stateau asa, anume cs adolescentul Iliescu devenise un fel de ienicer sovietic, in care se puneau sperante, o dovedeste un alt detaliu din raport

raspunde

nu te inteleg

19/03, 09:23, postat de iesean

un domn, cioflanca, dintr-un oras de cioflangeni, se mira de lipsa de calitati a brunetului gorjean, maimutoi oparit in viziunea vanghelie, scolit la academia din tabla ondulata din tg. carbunesti.....bai, nu vedeti ca se stinge lampa la partidul vostru, care va dadea publicitate gratuita????

raspunde

JOS ILIESCU!

19/03, 09:03, postat de ION

Mare porc acest comunist pe numele sau Iliescu Ilici ! Romania a avut mult de suferit din cauza acestui individ, care, si acum, improasca cu venin pe oricine se nimereste in fata sa. Abia astept ca acest nenorocit de ateu sa crape, poate atunci vom afla ce s-a intamplat dupa 22 decembrie 1989 ! JOS ILIESCU!

raspunde

jigodia imputita ion iliescu

19/03, 07:53, postat de ION VOICU

PRETUL PLATIT DE FIECARE DINTRE NOI PENTRU INCAPACITATEA SI IRESPONSABILITATEA LUI I.I. IN CONDUCEREA ROMANIEI , INDATORAREA TARII PE ZECI DE ANI DE ACUMA INAINTE , ESTE ASA DE MARE CA NICI NU POATE FI SOCOTITA. TERGIVERSAREA RETROCEDARII PROPRIETATILOR , MULTITUDINEA DE PROCESE DE LA INSTANTELE INTERNATIONALE CARE AU CA SCOP NERESPECTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE A ADEVARATILOR PROPRIETARI ORI A URMASILOR DE DREPT..

raspunde

RE: alb

19/03, 07:48, postat de free

sint de acord cu tendinta inspre alb ...numa ca vezi mata ,cine a scris articolul are sufletul negru sau comanda e ..neagra!
<br/>Intrebare- ,dl base'' ce culoare primeste de la ,,ziarist?

raspunde

P.N.T.C.D. SI C.D.R. AU DAT LEGILE INTEGRARII ROMANIEI IN NATO SI UE IAR NU ION ILIESCU.EL DOAR A TAIAT PANGLICA FIINDCA NU MAI AVEA INCOTRO

19/03, 07:47, postat de ION VOICU , senator

DACA NU AR FI FOST CDR(CONVENTIA DEMOCRATICA DIN ROMANIA) SI P.N.T.C.D. CARORA LI SE DATOREAZA DE FAPT SI DE DREPT INTEGRAREA ROMANIEI IN NATO SI UE , CU ION ILICI ILIESCU IN FRUNTE ROMANIA NU AR MAI FI REUSIT NICIODATA SA ADERE LA ACESTE STRUCTURI CI AR FI RAMAS UN SATELIT AL RUSIEI BOLSEVIZATE , MAREA DRAGOSTE A LUI BADIA ION

raspunde

SOBOLANUL ROSU:ION ILIESCU

19/03, 07:39, postat de ION VOICU , senator

SUB DOMNIA LUI BADEA ION ILIESCU CINE A PROSPERAT?ROMANII?NU! DAR CINE ?TIGANII SI FOSTII NOMENCLATURISTI , FOSTII TORTIONARI DE LA SECURITATE S.A. JIGODII NENOROCITE.CINE SUNT AMBASADORII EROMANIEI IN LUME ?NISTE SEMIANALFABETI PE CARE PE DEASUPRA NICI NU-I DUCE MINTEA NICI SA-SI REPREZINTE TARA CU ONOARE SI DEMNITATE.CAPITALUL DE SIMPATIE EXTRAORDINAR DE MARE DOBANDIT DE ROMANIA IN LUME IN TIMPUL EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989 L-A IROSIT PRIN TOT RAUL PE CARE L-A FACUT TARII SI IMPLICIT FIECARUIA DINTRE NOI , MERITA SA FIE SPANZURAT DE PICIOARE PANA O CRAPA

raspunde

alb

19/03, 07:10, postat de gp

daca vorbim in nuante,cred ca in cazul iliescu tendinta e pronuntat spre alb