Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O alta aniversare

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Ziua de 4 iulie este sarbatoarea Americii, iar semnificatia ei - din multe puncte de vedere, coplesitoare - tinde sa puna in umbra alte momente notabile asociate acestei date. Cel asupra carora ne vom opri astazi are o legatura directa cu Statele Unite, dar si cu Europa de Est: la 4 iulie 1950 isi incepea emisia, de pe teritoriul Germaniei Federale, postul Radio Free Europe (RFE) - faimoasa "Europa Libera".

    Probabil ca data de 4 iulie nu a fost aleasa intimplator, intrucit binomul Radio Europa Libera - Radio Libertatea (acesta din urma emitea in principalele limbi vorbite pe teritoriul URSS) a facut parte dintr-un mare proiect american, incadrat in logica Razboiului Rece. Dupa 1989/1991, redimensionat, RFE/RL si-a gasit destul de greu locul in noul peisaj media post-comunist, marcat de un pluralism ce avea sa-si dezvaluie curind propriile limite si pericole. A disparut din sistemul media romanesc in momentul in care misiunea sa nu mai era relevanta, traind totusi in actualitate prin citeva nume - din pacate, putine - care au facut trecerea catre o lume in care informatia se banalizeaza. In alte parti, acolo unde este nevoie de el, continua sa emita. Insa indiferent care va fi evolutia viitoare a institutiei, este evident ca in memoria colectiva a est-europenilor decisiva va ramine perioada comunista, cind RFE/RL a fost un adversar redutabil al regimurilor de inspiratie sovietica.

    Din fericire, publicul interesat are astazi la dispozitie destule instrumente pentru a recepta, astazi, semnificatia fenomenului RFE/RL. S-au scris studii importante, s-au realizat documentare sugestive si valoroase din punct de vedere stiintific, iar protagonistii studioului romanesc al "vechii" Europe Libere au oferit o multitudine de informatii si opinii despre demersul politic si jurnalistic al postului cu baza la München. Probabil ca si in celelalte tari foste socialiste s-a intimplat la fel.

    Cei care au ascultat in decursul perioadei comuniste Radio Europa Libera vor reusi sa rememoreze, dar in nici un caz sa retraiasca acele momente. Ar fi interesant daca am putea da un raspuns la intrebarea fundamentala: era credibil RFE/RL pentru ca oferea informatii corecte si comentarii adecvate sau pur si simplu pentru ca era vocea celeilalte tabere? Ori poate din ambele motive?

    Probabil ca multi dintre romanii care au ascultat "vechea" Europa libera ar fi de acord ca in acea vreme conta foarte mult si cine transmite mesajul, nu doar continutul acestuia. Astazi, o institutie media finantata de Congresul unei mari puteri, creata prin contributia serviciului ei de spionaj si incadrata aproape explicit intr-o competitie cu un mare rival, nu ar suscita prea multa incredere in rindul publicului. In anii Razboiului Rece, Europa Libera a fost respectata si crezuta pentru ca a reprezentat o voce ostila dictaturilor si hegemoniei sovietice.

    A fost crezuta si pentru ca - desi nu reflecta oficial punctul de vedere al guvernului Statelor Unite, asa cum o facea Vocea Americii - RFE/RL vorbea in numele acesteia, spunind adesea lucruri pe care oficialii nu le puteau exprima. E adevarat ca nici un alt stat occidental nu-si putea permite, in acele momente, sa puna la punct un mecanism atit de elaborat care sa tinteasca inspre Est. Astfel ca Europa Libera vorbea in limbile est-europene nu doar in numele Americii, ci si in numele Occidentului. Transmiterea ideii ca exista "un" Occident hotarit sa reziste presiunii comuniste, ba chiar sa o respinga, a fost o mare realizare a Europei Libere. Stim, astazi, ca de-a lungul deceniilor respective Occidentul nu era nici pe departe atit de unit. Buletinele de stiri ale postului nu evitau temele referitoare la dispute si conflicte in interiorul taberei vestice, insa efectul de ansamblu al programelor transmise de Europa Libera era acela de unitate occidentala.

    Si pe vremea Razboiului Rece, si acum - si, am putea banui, si in viitor - marile puteri vor suscita o ostilitate cu totul si cu totul speciala. In anii de glorie ai Europei Libere, ostilitatea est-europenilor fata de hegemonia sovietica era incontestabila, dar nu era obligatoriu ca ea sa se traduca automat printr-o simpatie fata de cealalta superputere. Dar pina la urma asa s-a intimplat, iar aceste atitudini au jucat si ele un rol in declansarea miscarilor anticomuniste de mai tirziu. Vedem, la mai bine de doua decenii de la prabusirea regimurilor comuniste est-europene, ca aceasta simpatie se diminueaza tot  mai mult, chiar in conditiile in care Europa postcomunista a devenit un aliat al Americii. Ceea ce a contat, insa, a fost reusita Europei Libere (dar si a Vocii Americii si a altor medii de informare) de-a lungul deceniilor de conflict ideologic sovieto-american.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri