Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Provocari si sperante in 2012

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Am intrat in anul 2012 si este momentul sa exploram citeva dintre dimensiunile sale cele mai semnificative, din perspectiva politicii internationale. Ca intotdeauna in astfel de momente, comunitatea internationala reflecteaza asupra sanselor pacii, asupra securitatii, a stabilitatii economice si echitatii si totodata se preocupa de perspectivele democratiei si bunei guvernari, la nivel global. Desigur ca Noul An nu a facut exceptie, iar tendinta aproape generala a fost aceea de a i se puncta importanta, fara insa a se anticipa o iesire transanta din scenariul pesimist in care evoluam de mai bine de un deceniu.

    Putem incepe reamintindu-ne ca este vorba de un an olimpic si ca, printre ambitiile celor care au reluat traditia Jocurilor, in modernitate, s-a numarat si aceea de a (re)oferi umanitatii preceptul potrivit caruia pe durata confruntarii sportive violenta trebuie sa inceteze. Se stie, olimpiada trecuta a fost umbrita de interventia rusa in Georgia, dar si de numeroase conflicte intra-statale in care armele au refuzat sa taca. Din acest punct de vedere, anul 2012 nu se anunta a fi unul pasnic. Exista o lista imensa de zone in care exista putine sanse ca violenta sa fie stopata, iar in anumite cazuri - spre exemplu, Siria - se profileaza o escaladare.

    In directa legatura cu problematica zonelor de conflict, dar fara a se limita la aceasta, se situeaza intrebarile cu privire la capacitatea principalelor organizatii internationale de a-si onora angajamentele pentru care - cu multa buna credinta si adesea cu un evident idealism - au fost create. Daca ultimii ani ne-au oferit, in aparenta, o consolidare si o diversificare a peisajului organizarii globale, inclusiv in scopul coordonarii reactiilor la criza economico-financiara, nu se poate trece cu vederea ca lumea ramine, in esenta, una de tip „fiecare pentru sine", iar cooperarea internationala se construieste, de regula, pe temeliile fixate de cei puternici si bogati.

    Anul 2012 va fi, din acest unghi, un interval al adevarului pentru puternicii si bogatii Uniunii Europene, in sensul in care ei trebuie nu doar sa ceara adaptari din partea celorlalti (pina la un punct, astfel de solicitari sint justificate), ci trebuie totodata sa convinga opinia publica de pe continent (si nu numai) ca moneda unica si piata unica pot fi mentinute in viata fara sacrificarea acelor valori politice despre care astazi vorbim tot mai putin, dar pe care le gasim enuntate la loc de cinste in tratatele fondatoare ale comunitatii: democratie, solidaritate, suprematia legii.

    Noua arhitectura a continentului va depinde foarte mult de alegerile prezidentiale din Franta, unde Nicolas Sarkozy isi joaca viitorul politic pe cartea succesului in actiunea sa de  „co-director" al Uniunii, alaturi de cancelarul german Angela Merkel. Chiar daca pilonul francez al UE pare din ce in ce mai fragil, un eventual esec al presedintelui in functie ar pune sub semnul intrebarii solutiile de stabilizare a zonei euro.

    Alegerile din Hexagon sint intotdeauna importante pentru Europa, dar suscita interes pe intreg mapamondul datorita imensei contributii franceze la dezvoltarea democratiei. Nu pot rivaliza, insa, din aceasta ultima perspectiva, cu uriasul carusel american declansat pe 3 ianuarie in statul Iowa, cind republicanii au inceput oficial procesul de selectie a unui contracandidat pentru Barack Obama. Timp de unsprezece luni, observatorii politici din toata lumea vor putea urmari, comenta - si critica - o multitudine de idei despre rolul Americii in lume si despre modul in care Washingtonul va trata provocarile la adresa statutului sau de lider pe plan international, indeosebi sub aspect economic.

    Acum exact patru ani incepea „febra Obama", o inmanunchere idealista de sperante si planuri de schimbare in interiorul Americii si in intreaga lume. Astazi, primele trei patrimi ale mandatului presedintelui Obama ofera o imagine mai degraba dezamagitoare pentru cei care au crezut in el, inclusiv o serie suparatoare (pentru ei) de puncte de continuitate cu precedenta administratie. Aceasta ar putea fi o lectie pentru cei care exagereaza nepermis rolul personalitatii, atit in politica interna, cit si in cea internationala.

    Anul 2012 incepe, desigur, fara Osama bin Laden si fara o prezenta militara americana combatanta in Irak. Aceste doua succese ale administratiei americane nu pot fi insa privite separat de cele doua mari provocari ale deceniului - combaterea fundamentalismului si regindirea proceselor de constructie etatica si constructie nationala in state esuate sau guvernate dictatorial. Asa cum o arata recentele evenimente din Nigeria, fundamentalismul ramine un adversar formidabil pentru democratie la „frontiera insingerata a Islamului". Violentele impotriva crestinilor in Egipt nu fac decit sa confirme temerea ca nici tarile cuprinse de asa-numita primavara araba nu sint scutite de manifestarea violenta a islamismului, chiar daca exista tentative (multe dintre ele, probabil, oneste) de incadrare a acestui mesaj intr-un sistem pluralist. Daca ne raportam la situatia din Siria, cea mai dramatica in aceste momente, se poate afirma si ca anul 2012 va trebui sa aduca o rezolvare a impletirii maligne intre guvernarea dictatoriala si opresiunea pe criterii religioase. Iar daca adaugam un al treilea element - influenta peisajului geopolitic si a celui regional - avem o mostra a nivelului de complexitate al problemelor cu care se vor confrunta liderii comunitatii mondiale, in 2012.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri