PSD: Patru variante, nici o solutie

Miza luptei celor patru candidati la sefia PSD nu o reprezinta programele "reformiste" reale ori intentiile de schimbare structurala.

Reformarea PSD, dupa standardele etice, ideologice europene, ar inseamna, practic, desfiintarea acestui partid. Are cineva vreo indoiala? De acest lucru sint, evident, constienti si cei patru contracandidati care s-au anuntat interesati de sefia partidului: Mircea Geoana, Cristian Diaconescu, Miron Mitrea si Adrian Nastase. Prin urmare, miza luptei lor nu o reprezinta, de teama aparitiei mai multor partidulete de stinga, programele "reformiste" reale ori intentiile de schimbare structurala. Cei patru au, totusi, pretentia sa transmita ceva si in afara partidului. Cu ce sanse de reusita?

Adrian Nastase? Exclus! Nu numai ca fantomele matusii Tamara vor bintui din nou pe la DNA si prin instante, dar fostul lider ar condamna stinga, pentru citiva ani, la o eticheta de nesters: corupta. Si nu doar in Bucuresti, ci mai ales la Bruxelles. Nastase vrea altceva: adapost politic cit mai solid pentru cavalcada proceselor anuntate in 2010. Aceasta este miza candidaturii sale in PSD si nimic mai mult. Instinctul de supravietuire si nu visurile de revenire in prim-plan. Isi va oferi sustinerea unui alt competitor in momentul in care o va putea vinde mai scump.

Miron Mitrea? Nu este altceva decit un fel de Nastase second-hand. Mobilizator si organizator, dar fara nici un fel de idei doctrinare, frustrat de vreo doi ani ca Hrebenciuc, un fel de alter-ego credincios flacarii violet, i-a furat haturile. Poate cu mai multa viziune strategica decit Mircea Geoana, dar in nici un caz adeptul metodelor ortodoxe, candidatura sa trebuie inteleasa exclusiv in termeniii unei revanse interne, o incercare de iesire din marginalizare. La fel, preocuparea sa pe termen scurt este sa-si pazeasca pielea de justitie.

Mircea Geoana? Paradoxal, desi e delegitimat total, inca mai reprezinta o sansa. Fireste, nu aceea de a cistiga vreodata ceva prin alegeri ori de a mai aduce partidul la guvernare. El este garantia ca partidul nu se face tandari intr-o singura zi, ci are posibilitatea unei agonii pe termen mai lung, desi tot extinctie ramine. Altfel, lasind baronetul sa se miste in voie cit timp s-a aflat la putere, Geoana nu este cu adevarat incomod pentru nimeni. Este cel mai umilit si nesocotit sef de partid pe care l-a avut vreodata Romania. Inghite multe? Accepta sfori legate de subtiori? Dar acesta unde e un defect? In PSD? Stie ca e o marioneta, dar isi mai inchipuie ca poate avea mindria lui de papusar. Ceea ce ii poate fi fatal.

Cristian Diaconescu? Tinara speranta, cu o cariera diplomatica asemanatoare cu a lui Geoana nu are probleme de imagine, dar nu convinge ca merita votat altundeva decit, probabil, in PSD.  Ce ne propune? "Victor Ponta, evident Adrian Nastase, evident Adrian Severin, ...nu am o problema cu Mircea Geoana, il apreciez foarte mult, cu presedintii din Transilvania, Oprisan de la Vrancea, de la Neamt, de la Vaslui, nu am nici un fel de conflictualitate, Liviu Dragnea isi poate continua activitatea de secretar general, recunosc munca sistematica si extrem de aplicata a lui Miron Mitrea, subliniez ce a facut Viorel Hrebenciuc in aceasta campanie electorala, Marian Vanghelie...". Ati inteles? De ce mai e nevoie de alegeri in PSD? Ce rezolva? Diaconescu se anunta demnul continuator al lui Geoana. Inca nu are nici o eticheta pusa de Ion Iliescu. Firesc, e abia la inceputuri.