Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Salvatorul Ryan

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

     Recenta decizie a candidatului republican la presedintia Statelor Unite, Mitt Romney, de a-l propune ca vicepresedinte pe congresmanul Paul Ryan ar trebui sa duca la o crestere a interesului public fata de o competitie deocamdata lipsita de idei captivante. Tanar, energic, capabil sa faca legatura intre ideologie si politicile publice, Ryan nu este un politician charismatic, dar a devenit deja un star al partidului gratie proiectului sau de buget. Adulat de conservatorii fiscali, Ryan este laudat - desi uneori doar din varful buzelor - in mai toate cercurile politice care compun marea coalitie de la baza Partidului Republican.

    Personalitatea candidatului la vicepresedintie, sansele „tichetelor" Romney - Ryan si  Obama - Biden ori conexiunea prezidentiale - legislative se vor afla in atentia observatorilor din intreaga lume in urmatoarele doua luni si jumatate. Acum s-ar putea face cateva comentarii asupra semnificatiei tandemului electoral, o procedura interesanta in sine si care nu este aproape deloc prezenta in spatiul european (exceptand cazul Bulgariei).

    In fapt, s-ar putea spune ca in America metoda tichetului impune o binevenita doza de modestie aspirantului la presedintie, in sensul ca partenerul sau aduce un plus de reprezentativitate echipei. Practica politica americana a incurajat mai degraba rezerva si discretia din partea vicepresedintelui, care urma sa dea dovada de rabdare si sa nu submineze in niciun fel autoritatea presedintelui. Perechea Clinton - Gore a oferit un bun exemplu in acest sens, mai ales in perioada dificila sub aspectul imaginii publice traversata de presedinte, din cauza scandalului Lewinsky. La fel, in anii 1980, George Bush sr. si-a subordonat propriile ambitii loialitatii fata de presedintele in functie (Ronald Reagan). In ambele cazuri, membrii tichetelor se aflasera anterior in competitie si tot in ambele cazuri vicepresedintii vizau ulterior functia suprema. Se stie, Bush sr. a avut mai mult noroc decat Al Gore, dupa opt ani petrecuti ca „numar 2", dar important este aici faptul ca ambii au fost parteneri ideali, atat in alegeri, cat si la Casa Alba.

    Chestiunea modestiei (impuse, uneori) candidatului la presedintie iese in evidenta mai ales atunci cand acesta este o tanara stea a partidului, iar din motive de siguranta - sau pentru ca nu are alta solutie - se asociaza cu un politician mai varstnic. Acesta poate fie sa garanteze o doza sporita de competenta in activitatea Administratiei, fie sa aduca voturi din regiuni sau din randul unor segmente societale in randul carora el insusi nu este (inca) suficient de popular. Este, desigur, modelul Kennedy - Johnson, reprodus acum patru ani de cuplul Obama - Biden (cu observatia ca relatiile din interiorul primului binom fusesera, inainte de asocierea pe tichet, mai degraba reci, ceea ce nu se poate spune despre cel de-al doilea). Lyndon Johnson - care in anul 1960 nu putea banui ca va depune, pana la urma, juramantul de sef al statului - isi asuma sfarsitul ambitiilor prezidentiale, angajandu-se sa-i aduca lui JFK voturile democratilor din Sud. In ceea ce-l priveste, Joseph Biden le abandonase de ceva vreme pe ale sale, iar in momentul asocierii cu Barack Obama si-a pus in serviciul partenerului sau intreg capitalul de simpatie detinut in randurile miscarii sindicale si ale stangii mai traditionale, zone in care Obama nu era foarte popular. Trecand de cealalta parte a spectrului politic, se poate afirma ca parteneriatul Bush jr. - Dick Cheney a avut un caracter similar, candidatul la vicepresedintie urmand sa aduca echipei sprijinul alegatorilor (conservatori) preocupati de esafodajul de securitate nationala, pe care Cheney l-a servit din functia de secretar al Apararii, sub Ronald Reagan. 

    Modelul Romney - Ryan difera de cele amintite mai sus, precum si de cele oferite de perechile invinse, asupra carora nu s-a mai insistat. Insa probabil ca nu va putea fi evitata raportarea la tandemul McCain - Palin de acum patru ani. Aparent, ne aflam in fata unei situatii similare, in care un candidat republican varstnic nu reuseste sa suscite entuziasmul zonei conservatoare din propriul partid, iar pentru a corecta acest neajuns recurge la o tanara speranta. Intr-un alt context, am intalnit o situatie de acest gen in cazul Bush sr. - Dan Quayle (victoria din 1988), cu observatia ca primul venea din interiorul puterii, dupa opt ani ca vicepresedinte.

    Nu incape indoiala ca Ryan aduce, astazi, tichetului republican mult mai multa competenta in planul politicilor publice decat a adus Sarah Palin in 2008. Important pentru Romney ar fi, insa, ca el sa genereze si o doza de energie conservatoare cel putin la fel de consistenta pe cat au adus Palin in competitia trecuta si Quayle in 1988. Intrebarea este insa daca nu cumva i se cere prea mult congresmanului din Wisconsin. Sarcina sa pare mai dificila decat a celor mai multi dintre candidatii la vicepresedintie din ultima jumatate de secol.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri