Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Specularea conflictelor interetnice, sursa de capital politic si electoral

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Poate parea paradoxal faptul ca instaurarea unui regim democratic in Romania a adus in prim plan problema conflictelor interetnice. Tot paradoxal este si faptul ca in timpul regimului comunist aceste conflicte nu au existat. Sigur, afirmatiile de mai sus pot fi infirmate in primul rind prin diferenta foarte mare dintre cele doua regimuri. Mai putin conteaza ceea ce a fost; conteaza ceea ce este acum.
    Si ce este acum? Aceleasi minoritati care au fost si atunci, aceleasi neintelegeri generate mai ales de motive firesti, nu de apartenenta etnica. Cu exceptia regretabilului episod de la Tirgu Mures, cind intr-adevar a fost vorba de un conflict interetnic, dar care s-a produs pe fondul unei psihoze colective, celelalte neintelegeri sint de fapt sociale si se intimpla si in cazul cetatenilor apartinind aceleiasi etnii. Se incing scandaluri si batai pentru ca tiganul X a furat ceva de la romanul Y sau invers. Cazul Hadareni, de exemplu, cind romanii au dat foc caselor unor tigani si s-au omorit unii pe altii, este reprezentativ. A fost vorba acolo de o discriminare etnica sau de probleme sociale? De altfel, acestea sint convingerile oamenilor, ale acelora care traiesc laolalta de secole, care isi impart greutatile, bucuriile, nevoile si pamintul. Asa vad ei lucrurile pe bucatica de pamint pe care s-au stabilit. Lucrul este valabil si pentru minoritatea maghiara, cea mai numeroasa din Romania, iar cind spunem maghiari, spunem oameni simpli. Ceilalti, alesii majoritatii, vad lucrurile taman invers. Prin binoclul instalat la Bucuresti, ei vad cum ungurii asupresc romanii, ii supun la fel de fel de munci umilitoare, le cumpara pamintul, doar-doar il vor incarca in camioane cu directia Budapesta. Interesant este ca, in urma cu vreo doi ani, maghiarii din Harghita si Covasna erau acuzati ca vor sa-si faca propriul stat pe teritoriul locuit de ei. Teritoriu romanesc adica.
    Nationalistii si extremistii s-au umflat in pene. Au curs demonstratiile si mitingurile cu pancarte colorate si cu lozinci de tipul "jos maghiarii", "nu ne vindem tara" sau "pe aici nu se trece". Gogoasa s-a dezumflat destul de repede, pentru ca occidentalii rideau pe burta de asemenea manifestari. In pragul mileniului trei, notiunea de granite are o conotatie mai mult spirituala decit fizica. Noile granite care au aparut sint cele economice. Asta i-a intaritat si mai mult pe falsii nostri nationalisti. Cum se poate ca 80% din investitiile din Harghita si Covasna sa fie ale strainilor, ale ungurilor in primul rind? De ce nu au investit in mod egal, pe tot teritoriul tarii? Pai, se poate, domnilor? Eu, investitor de aiurea, ma duc sa-mi arunc banii acolo unde cunosc pe cineva, acolo unde vreau sa ajut pe cineva sau acolo unde stiu ca pot cistiga mai mult.
    Altii se revolta numai cind aud ca bietii minoritari nu stiu sa vorbeasca bine romaneste. Ei vor ca interventia statului sa oblige toata lumea sa invete limba oficiala. Or, constringerea nu va aduce armonia de care fac atita caz. Oare selectia naturala, ca sa-i spunem asa, nu ar putea rezolva problema limbii pe care o vor vorbi? Oare nu vor trebui sa stie bine romaneste pentru a se putea angaja undeva, pentru a-si completa studiile sau pentru a face fata problemelor inerente ale vietii?
    In sfirsit, o alta categorie de romani adevarati, cu oarece ocupatii politice, speculeaza tot ce ii convine si transforma discursul nationalist in capital politic si electoral. In acest context poate fi incadrata si propunerea semnatarilor motiunii Harghita-Covasna privind punerea in practica a unui program special de protectie a românilor din cele doua judete. Nici reactia taranistilor nu a fost foarte prompta si clara. In afara de faptul ca au contestat argumentele pe care s-au bazat semnatarii motiunii, ei nu au facut prea multe declaratii. Acest lucru ar putea fi un semn ca PNT-CD incearca sa recupereze componenta nationala inscrisa in titulatura partidului.
    Un comentariu de Sorin Cozlac.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri