vineri, 29.03.2024
Prin traditie, lunile de vara sint caracterizate printr-o densitate mai redusa a activitatilor in cadrul Uniunii Europene, insa nu se poate spune ca ultimele saptamini nu au adus noutati, cel putin din perspectiva relatiilor cu exteriorul. Intr-o perioada marcata de binecunoscutele probleme economice si de criza de incredere tot mai evidenta in capacitatea Uniunii de a-si mentine coeziunea politica, este reconfortant sa constatam faptul ca unele proiecte politico-diplomatice merg conform planului.
In coltul de nord-vest al continentului - geografic, dincolo de el - se gaseste Islanda, o tara ce ar putea fi protagonista celui mai rapid si mai bizar proces de aderare din istoria UE. Se stie ca la sfirsitul lunii iulie Consiliul European a decis inceperea negocierilor si ca la scurt timp dupa aceea Parlamentul European s-a pronuntat favorabil, printr-o rezolutie elaborata de europarlamentarul roman Cristian Preda. Iata ca ziua de 27 iulie a marcat inceperea oficiala a procesului, care ar trebui sa aduca Islanda in familia europeana in acelasi timp sau la foarte scurt timp dupa Croatia. Ar trebui sa fie cel mai rapid proces de negociere, pentru ca Islanda este membra a Spatiului Economic European si se conduce deja, in multe privinte, dupa legislatia europeana. Probabil ca va fi si cel mai bizar, pentru ca aceasta primire in UE seamana cu un bail out, dupa criza generalizata a sistemului financiar islandez, inceputa in 2008. Ar fi interesant de vazut si daca Islanda va reusi - pentru ca e evident ca intentioneaza - sa bata recordul Sloveniei in privinta celei mai rapide abandonari a monedei nationale si treceri la moneda euro - doi ani si opt luni. Asadar, fara prea multe discursuri despre vocatie si valori, Uniunea ramine suficient de atragatoare pe timp de furtuna.
In coltul opus al continentului - si dincolo de el, geografic si politic - se gasesc trei tari care ne arata, daca mai era nevoie, cit de plin de contraste ramine spatiul post-sovietic. Armenia, Azerbaidjanul si Georgia au inceput, la 15 iulie, negocierile vizind semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeana. In esenta, un astfel de acord se incadreaza in obiectivele Politicii Europene de Vecinatate si ale Parteneriatului Estic. Ele nu garanteaza in nici un fel ca statele respective vor fi luate in calcul pentru o eventuala aderare, desi Republica Moldova (care negociaza la rindul ei un astfel de document) spera ca ulterior va putea face trecerea catre statutul de candidat. Din grupul celor trei state, doar Georgia si-ar putea propune un astfel de scenariu, ale carui sanse de materializare sint insa, cel putin in viitorul previzibil, infime. Totusi, daca iesim din grila cu care am fost noi obisnuiti - asocierea ca prolog al aderarii - putem observa ca, in ciuda scepticismului initial, Uniunea pare destul de hotarita sa-si dezvolte influenta in regiune, atit cit este posibil. Promisiunea unei zone de liber schimb "adinci si cuprinzatoare" ar trebui sa fie o motivatie destul de buna pentru ca cele trei state sa procedeze la reformele economice implicate. Cit priveste reformele politice din aceste tari, Uniunea are toate sansele sa-si extinda influenta, dar fara a putea spera la prea mult.
Privite intr-un context mai larg, aceste evolutii din nord-vest, respectiv sud-est, ne ofera un sentiment reconfortant ca, in anumite privinte, lucrurile merg potrivit planului. Ca Uniunea, tocmai pentru ca este un sistem institutional atit de complicat, are capacitatea sa nu transfere dintr-un sector intr-altul crizele sau rateurile in functionare. In privinta relatiilor cu partenerii externi, Uniunea cauta sa evite surprizele si practica un stil de diplomatie plicticos, dar usor de inteles si eficient. Dar atunci cind nu reuseste sa o faca, atunci cind diplomatii transmit semnale pe care mai apoi liderii nu si le asuma - a se vedea cazul negocierilor de aderare cu Turcia -, esecurile sint cu atit mai usturatoare.
Demnitari precum Štefan Füle, comisarul pentru extindere si politica de vecinatate, sau Catherine Ashton, Inaltul Reprezentant pentru afaceri externe si de securitate, trebuie sa asigure o legatura cit mai buna intre aparatul tehnico-diplomatic din subordine si liderii politici de virf. Este important ca oficialii islandezi sa nu fie pusi in fata unor surprize neplacute, care sa micsoreze sprijinul - si asa, tot mai redus - de care se bucura aderarea la Uniune printre cetatenii de rind. La fel de important este ca liderii republicilor post-sovietice sa nu fie lasati sa amestece Uniunea si instrumentele ei in jocurile politice interne. Jocul spectaculos n-a fost niciodata o virtute in politica externa comunitara si e bine ca lucrurile sa ramina usor de inteles si previzibile.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |