Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Virtutile jocului previzibil in politica externa a UE

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Prin traditie, lunile de vara sint caracterizate printr-o densitate mai redusa a activitatilor in cadrul Uniunii Europene, insa nu se poate spune ca ultimele saptamini nu au adus noutati, cel putin din perspectiva relatiilor cu exteriorul. Intr-o perioada marcata de binecunoscutele probleme economice si de criza de incredere tot mai evidenta in capacitatea Uniunii de a-si mentine coeziunea politica, este reconfortant sa constatam faptul ca unele proiecte politico-diplomatice merg conform planului.

    In coltul de nord-vest al continentului - geografic, dincolo de el - se gaseste Islanda, o tara ce ar putea fi protagonista celui mai rapid si mai bizar proces de aderare din istoria UE. Se stie ca la sfirsitul lunii iulie Consiliul European a decis inceperea negocierilor si ca la scurt timp dupa aceea Parlamentul European s-a pronuntat favorabil, printr-o rezolutie elaborata de europarlamentarul roman Cristian Preda. Iata ca ziua de 27 iulie a marcat inceperea oficiala a  procesului, care ar trebui sa aduca Islanda in familia europeana in acelasi timp sau la foarte scurt timp dupa Croatia. Ar trebui sa fie cel mai rapid proces de negociere, pentru ca Islanda este membra a Spatiului Economic European si se conduce deja, in multe privinte, dupa legislatia europeana. Probabil ca va fi si cel mai bizar, pentru ca aceasta primire in UE seamana cu un bail out, dupa criza generalizata a sistemului financiar islandez, inceputa in 2008. Ar fi interesant de vazut si daca Islanda va reusi - pentru ca e evident ca intentioneaza - sa bata recordul Sloveniei in privinta celei mai rapide abandonari a monedei nationale si treceri la moneda euro - doi ani si opt luni. Asadar, fara prea multe discursuri despre vocatie si valori, Uniunea ramine suficient de atragatoare pe timp de furtuna.

    In coltul opus al continentului - si dincolo de el, geografic si politic - se gasesc trei tari care ne arata, daca mai era nevoie, cit de plin de contraste ramine spatiul post-sovietic. Armenia, Azerbaidjanul si Georgia au inceput, la 15 iulie, negocierile vizind semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeana. In esenta, un astfel de acord se incadreaza in obiectivele Politicii Europene de Vecinatate si ale Parteneriatului Estic. Ele nu garanteaza in nici un fel ca statele respective vor fi luate in calcul pentru o eventuala aderare, desi Republica Moldova (care negociaza la rindul ei un astfel de document) spera ca ulterior va putea face trecerea catre statutul de candidat. Din grupul celor trei state, doar Georgia si-ar putea propune un astfel de scenariu, ale carui sanse de materializare sint insa, cel putin in viitorul previzibil, infime. Totusi, daca iesim din grila cu care am fost noi obisnuiti - asocierea ca prolog al aderarii - putem observa ca, in ciuda scepticismului initial, Uniunea pare destul de hotarita sa-si dezvolte influenta in regiune, atit cit este posibil. Promisiunea unei zone de liber schimb "adinci si cuprinzatoare" ar trebui sa fie o motivatie destul de buna pentru ca cele trei state sa procedeze la reformele economice implicate. Cit priveste reformele politice din aceste tari, Uniunea are toate sansele sa-si extinda influenta, dar fara a putea spera la prea mult.

    Privite intr-un context mai larg, aceste evolutii din nord-vest, respectiv sud-est, ne ofera un sentiment reconfortant ca, in anumite privinte, lucrurile merg potrivit planului. Ca Uniunea, tocmai pentru ca este un sistem institutional atit de complicat, are capacitatea sa nu transfere dintr-un sector intr-altul crizele sau rateurile in functionare. In privinta relatiilor cu partenerii externi, Uniunea cauta sa evite surprizele si practica un stil de diplomatie plicticos, dar usor de inteles si eficient. Dar atunci cind nu reuseste sa o faca, atunci cind diplomatii transmit semnale pe care mai apoi liderii nu si le asuma - a se vedea cazul negocierilor de aderare cu Turcia -, esecurile sint cu atit mai usturatoare.

    Demnitari precum Štefan Füle, comisarul pentru extindere si politica de vecinatate, sau Catherine Ashton, Inaltul Reprezentant pentru afaceri externe si de securitate, trebuie sa asigure o legatura cit mai buna intre aparatul tehnico-diplomatic din subordine si liderii politici de virf. Este important ca oficialii islandezi sa nu fie pusi in fata unor surprize neplacute, care sa micsoreze sprijinul - si asa, tot mai redus - de care se bucura aderarea la Uniune printre cetatenii de rind. La fel de important este ca liderii republicilor post-sovietice sa nu fie lasati sa amestece Uniunea si instrumentele ei in jocurile politice interne. Jocul spectaculos n-a fost niciodata o virtute in politica externa comunitara si e bine ca lucrurile sa ramina usor de inteles si previzibile.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri