Eurotrip
mesterescu

vineri, 31.10.2014

Finisajele cu var, de la traditional la modern

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Proiectul turistic "Drumul varului", in Romania, care este de fapt destinat nu doar reamintirii mestesugului "vararilor", poate fi o incursiune interesanta in trecutul romanesc. De la tufuri calcaroase, la constructii restaurate si locuinte cu valoare etnografica, obiectivele vizate dau o perspectiva asupra traditiei folosirii varului in tara noastra, in mileniul trecut.

    Astazi, oamenii ii redescopera calitatile naturale si, gratie imbunatatirilor posibile, a reinceput sa fie folosit in locuintele ecologice sau la restaurarea a o serie de case de patrimoniu. Un scurt istoric al tehnicilor folosite de-a lungul vremii si mai multe despre calitatile varului. 

    Arheologii au descoperit ca numeroase popoare antice foloseau varul pentru a-si proteja si decora locuintele. Din Egipt pana in Imperiul Roman, varul gras produs in acea perioada prin arderea calcarului in cuptoare speciale a fost imbunatatit de diverse popoare, care au creat retete proprii, care sa reduca actiunea coroziva a oxizilor de calciu, si sa sporeasca atat calitatile aderente, cat si cele izolatoare ale materialului. Putea fi folosit pe post de mortar (romanii adaugau in el roca vulcanica, puzzolana, sau ceramica ori caramizi pisate, aceasta fiind considerata prima forma de „ciment" cunoscuta), pentru realizarea umpluturilor din zidarie, dar si pentru a forma paste decorative, impreuna cu diverse minerale, pentru finisajele, ornamentele in relief si frescele zidurilor.

    Varul nestins este coroziv, iar pentru folosirea lui in constructii trebuie stins cu apa.

    Multe secole dupa aceea, varul stins a inceput sa fie folosit pe scara larga la fabricarea mortarelor, a chirpiciului, a compozitiilor pentru finisarea fatadelor. Varurile aveau calitati variabile, in functie de procentul de impuritati continut in ele, dar si de rocile din care proveneau sau din reteta de amestec din care faceau parte. Tehnicile de folosire si aplicare erau variate, intarirea in contact cu aerul, dar si cu apa fiind deja cunoscuta. Abia la aparitia cimentului, la mijlocul secolului al XIX-lea, varul a inceput sa-si piarda suprematia si nu a mai recastigat teren decat recent, cand preocuparea pentru materiale ecologice traditionale a crescut.

    Calitatile varului

    Varul este rezistent la ger si la variatiile de temperatura, iar culoarea alba face ca peretii sa beneficieze si de o oarecare protectie termica vara, cand razele soarelui sunt puternice. Gratie microporozitatii sale lasa zidul sa respire, dar in acelasi timp il fereste si de umiditate si il izoleaza de apele pluviale, ferindu-l de condens, umiditate si igrasie. Dozarea sa e mai mica decat a cimentului obisnuit, pe aceeasi suprafata e necesara o cantitate de var la jumatate din cantitatea cimentului. Se aplica usor si se preteaza la toate tipurile de materiale de constructii.

    Varul artificial este de fapt ciment subtire, imbogatit cu calcar, clicher sau alti aglomeranti. (spatiulconstruit.ro)


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Opriţi-l pe Ponta!

    Mihai CHIPER

    Opriţi-l pe Ponta!

    Zidul construit de PSD în jurul oamenilor cheie a reactualizat postura Parlamentului de cazemată în care colcăie corupţia.

    Filmuletul zilei

    opinii

    1989, octombrie

    Alexandru CĂLINESCU

    1989, octombrie

    Cel mai retrograd regim din aşa-zisul „lagăr socialist” se va nărui ultimul, în confuzie şi în convulsii ucigaşe. Noua democraţie românească pleca, din start, cu un serios handicap, ale cărui consecinţe le resimţim şi astăzi.

    Alegerile din Republica Moldova: Faza loviturilor de la 11 metri

    Radu POPESCU

    Alegerile din Republica Moldova: Faza loviturilor de la 11 metri

    Comuniştii au intrat deja în rolul miliţianului cel bun.

    Sculptorul şi Golgota lui

    Petru BEJAN

    Sculptorul şi Golgota lui

    Dacă nu s-ar fi stins prematur, George Apostu ar fi împlinit anul acesta 80 de ani. Născut la Stănişeşti, lângă Bacău, a lăsat în cele doar cinci decenii de viaţă o operă impresionantă. Poate fi numărat, fără dubiu, printre cei mai importanţi sculptori români. Cu toate acestea, prea puţini îl cunosc. În oraşul lui Bacovia, un Centru Cultural Internaţional îi poartă numele. Periodic, i se dedică evenimente, menite a-i reconsidera meritele şi a-l readuce în atenţia contemporanilor…      

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    Cocoş la DNA

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.