Eurotrip
Moo
epimedica
mesterescu

Finisajele cu var, de la traditional la modern

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Proiectul turistic "Drumul varului", in Romania, care este de fapt destinat nu doar reamintirii mestesugului "vararilor", poate fi o incursiune interesanta in trecutul romanesc. De la tufuri calcaroase, la constructii restaurate si locuinte cu valoare etnografica, obiectivele vizate dau o perspectiva asupra traditiei folosirii varului in tara noastra, in mileniul trecut.

    Astazi, oamenii ii redescopera calitatile naturale si, gratie imbunatatirilor posibile, a reinceput sa fie folosit in locuintele ecologice sau la restaurarea a o serie de case de patrimoniu. Un scurt istoric al tehnicilor folosite de-a lungul vremii si mai multe despre calitatile varului. 

    Arheologii au descoperit ca numeroase popoare antice foloseau varul pentru a-si proteja si decora locuintele. Din Egipt pana in Imperiul Roman, varul gras produs in acea perioada prin arderea calcarului in cuptoare speciale a fost imbunatatit de diverse popoare, care au creat retete proprii, care sa reduca actiunea coroziva a oxizilor de calciu, si sa sporeasca atat calitatile aderente, cat si cele izolatoare ale materialului. Putea fi folosit pe post de mortar (romanii adaugau in el roca vulcanica, puzzolana, sau ceramica ori caramizi pisate, aceasta fiind considerata prima forma de „ciment" cunoscuta), pentru realizarea umpluturilor din zidarie, dar si pentru a forma paste decorative, impreuna cu diverse minerale, pentru finisajele, ornamentele in relief si frescele zidurilor.

    Varul nestins este coroziv, iar pentru folosirea lui in constructii trebuie stins cu apa.

    Multe secole dupa aceea, varul stins a inceput sa fie folosit pe scara larga la fabricarea mortarelor, a chirpiciului, a compozitiilor pentru finisarea fatadelor. Varurile aveau calitati variabile, in functie de procentul de impuritati continut in ele, dar si de rocile din care proveneau sau din reteta de amestec din care faceau parte. Tehnicile de folosire si aplicare erau variate, intarirea in contact cu aerul, dar si cu apa fiind deja cunoscuta. Abia la aparitia cimentului, la mijlocul secolului al XIX-lea, varul a inceput sa-si piarda suprematia si nu a mai recastigat teren decat recent, cand preocuparea pentru materiale ecologice traditionale a crescut.

    Calitatile varului

    Varul este rezistent la ger si la variatiile de temperatura, iar culoarea alba face ca peretii sa beneficieze si de o oarecare protectie termica vara, cand razele soarelui sunt puternice. Gratie microporozitatii sale lasa zidul sa respire, dar in acelasi timp il fereste si de umiditate si il izoleaza de apele pluviale, ferindu-l de condens, umiditate si igrasie. Dozarea sa e mai mica decat a cimentului obisnuit, pe aceeasi suprafata e necesara o cantitate de var la jumatate din cantitatea cimentului. Se aplica usor si se preteaza la toate tipurile de materiale de constructii.

    Varul artificial este de fapt ciment subtire, imbogatit cu calcar, clicher sau alti aglomeranti. (spatiulconstruit.ro)


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Ieşeni care urăsc femeile

    Cosmin PAȘCA

    Ieşeni care urăsc femeile

    Şocaţii de azi fie prezintă forme severe de autism, fie nu le-a păsat cine le administrează banii. În ambele cazuri, îşi merită primarul.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Cum ar trebui ales viitorul primar. O idee de campanie

    Pavel LUCESCU

    Cum ar trebui ales viitorul primar. O idee de campanie

    Cred că e un moment potrivit pentru ieşeni, mă refer mai ales la partea mai activă, la politicieni, oameni de cultură, mediul de afaceri, societatea civilă, de a dezbate serios, fără prea multe orgolii şi ranchiună, despre ce fel de primar îşi doresc. Pentru că până acum, s-o recunoaştem, n-au prea avut mână bunăşi, poate, nici noroc.

    Filă din istoria unui colocviu studenţesc

    Ioan MILICĂ

    Filă din istoria unui colocviu studenţesc

    Astăzi şi mâine se desfăşoară la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” lucrările Colocviului Naţional Studenţesc „Mihai Eminescu”. Într-un climat cultural caracterizat de precaritate în ceea ce priveşte manifestările ştiinţifice studenţeşti, colocviul a depăşit neverosimila vârstă de 40 de ani şi nu ştiu să mai existe în România o întrunire universitară anuală care să rivalizeze cu evenimentul organizat anual la Iaşi.

    Alt bunic adevărat...

    Nicolae TURTUREANU

    Alt bunic adevărat...

    Bunicu a crezut că-s învăţate pe de rost, dar i s-a şoptit (discret) că nu, le inventează atunci, pe loc. Sunt unice şi irepetabile. Când cei mari încep a trăncăni de-ale lor, şi nu prea o mai iau în seamă, copila - ce să facă? Animă o lume a ei, de care ăştia, maturii, habar n-au. 

    Propunerea redactorului sef

    Maestrul şi Beatrice Rancea

    Toni HRITAC

    Maestrul şi Beatrice Rancea

    Meciul e pierdut, calificarea ratată, iar suporterii strigă cu năduf: “Lasă-ne, lasă-ne!”.

    Caricatura zilei

    Iaşi - capitala europeană a spionajului ibovnicar: propunere de siglă

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Strângeţi bonuri pentru a participa la loteria fiscală?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.