Eurotrip agentie de turism
mesterescu

vineri, 01.08.2014

Finisajele cu var, de la traditional la modern

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Proiectul turistic "Drumul varului", in Romania, care este de fapt destinat nu doar reamintirii mestesugului "vararilor", poate fi o incursiune interesanta in trecutul romanesc. De la tufuri calcaroase, la constructii restaurate si locuinte cu valoare etnografica, obiectivele vizate dau o perspectiva asupra traditiei folosirii varului in tara noastra, in mileniul trecut.

    Astazi, oamenii ii redescopera calitatile naturale si, gratie imbunatatirilor posibile, a reinceput sa fie folosit in locuintele ecologice sau la restaurarea a o serie de case de patrimoniu. Un scurt istoric al tehnicilor folosite de-a lungul vremii si mai multe despre calitatile varului. 

    Arheologii au descoperit ca numeroase popoare antice foloseau varul pentru a-si proteja si decora locuintele. Din Egipt pana in Imperiul Roman, varul gras produs in acea perioada prin arderea calcarului in cuptoare speciale a fost imbunatatit de diverse popoare, care au creat retete proprii, care sa reduca actiunea coroziva a oxizilor de calciu, si sa sporeasca atat calitatile aderente, cat si cele izolatoare ale materialului. Putea fi folosit pe post de mortar (romanii adaugau in el roca vulcanica, puzzolana, sau ceramica ori caramizi pisate, aceasta fiind considerata prima forma de „ciment" cunoscuta), pentru realizarea umpluturilor din zidarie, dar si pentru a forma paste decorative, impreuna cu diverse minerale, pentru finisajele, ornamentele in relief si frescele zidurilor.

    Varul nestins este coroziv, iar pentru folosirea lui in constructii trebuie stins cu apa.

    Multe secole dupa aceea, varul stins a inceput sa fie folosit pe scara larga la fabricarea mortarelor, a chirpiciului, a compozitiilor pentru finisarea fatadelor. Varurile aveau calitati variabile, in functie de procentul de impuritati continut in ele, dar si de rocile din care proveneau sau din reteta de amestec din care faceau parte. Tehnicile de folosire si aplicare erau variate, intarirea in contact cu aerul, dar si cu apa fiind deja cunoscuta. Abia la aparitia cimentului, la mijlocul secolului al XIX-lea, varul a inceput sa-si piarda suprematia si nu a mai recastigat teren decat recent, cand preocuparea pentru materiale ecologice traditionale a crescut.

    Calitatile varului

    Varul este rezistent la ger si la variatiile de temperatura, iar culoarea alba face ca peretii sa beneficieze si de o oarecare protectie termica vara, cand razele soarelui sunt puternice. Gratie microporozitatii sale lasa zidul sa respire, dar in acelasi timp il fereste si de umiditate si il izoleaza de apele pluviale, ferindu-l de condens, umiditate si igrasie. Dozarea sa e mai mica decat a cimentului obisnuit, pe aceeasi suprafata e necesara o cantitate de var la jumatate din cantitatea cimentului. Se aplica usor si se preteaza la toate tipurile de materiale de constructii.

    Varul artificial este de fapt ciment subtire, imbogatit cu calcar, clicher sau alti aglomeranti. (spatiulconstruit.ro)


    Ultima ora

    editorial

    Atenţie la Tăriceanu

    Cosmin PAȘCA

    Atenţie la Tăriceanu

    Nu este perceput (din păcate) ca un pesedist de tip iliescian, aşa că poate păcăli un electorat de centru-dreapta mai dezorientat.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un univers poetic inconfundabil

    Alexandru CĂLINESCU

    Un univers poetic inconfundabil

    „Dezgheţul” de după 1963-64 îi permite lui Leonid Dimov să intre în viaţa literară şi să publice primele volume. Dar cât de relativ a fost aşa-zisul „dezgheţ” rezultă (şi) din faptul că, în aprilie 1968, Securitatea îi deschide lui Dimov dosar de urmărire, motivarea fiind activitatea lui literară (şi asta, în plină „Primăvară de la Praga”!).

    Gabriela Chiran, un nume nou în poezie

    Nicolae CREŢU

    Gabriela Chiran, un nume nou în poezie

    Deşi mi-am dorit să scriu pentru ziar şi cititorii lui, anume ca să mai "vorbesc" şi despre altceva decât despre literatură, nimic nu mă opreşte s-o fac, măcar din când în când. Ca în cele ce urmează, de pildă.

    Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

    Cristian NAE

    Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

    În acest ansamblu, deopotrivă baroc, prin eclectism şi ornamentaţie, şi decadent prin asocierea între opulenţă şi decrepitudine, precum şi prin afirmarea necondiţionată a excesului, artistul contemporan apare asemenea unui simptom al timpului său.

    Propunerea redactorului sef

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    Toni HRITAC

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

    Caricatura zilei

    Alergatul e sanatos

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Unde mergeti in concediu?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.