Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Finisajele cu var, de la traditional la modern

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Proiectul turistic "Drumul varului", in Romania, care este de fapt destinat nu doar reamintirii mestesugului "vararilor", poate fi o incursiune interesanta in trecutul romanesc. De la tufuri calcaroase, la constructii restaurate si locuinte cu valoare etnografica, obiectivele vizate dau o perspectiva asupra traditiei folosirii varului in tara noastra, in mileniul trecut.

    Astazi, oamenii ii redescopera calitatile naturale si, gratie imbunatatirilor posibile, a reinceput sa fie folosit in locuintele ecologice sau la restaurarea a o serie de case de patrimoniu. Un scurt istoric al tehnicilor folosite de-a lungul vremii si mai multe despre calitatile varului. 

    Arheologii au descoperit ca numeroase popoare antice foloseau varul pentru a-si proteja si decora locuintele. Din Egipt pana in Imperiul Roman, varul gras produs in acea perioada prin arderea calcarului in cuptoare speciale a fost imbunatatit de diverse popoare, care au creat retete proprii, care sa reduca actiunea coroziva a oxizilor de calciu, si sa sporeasca atat calitatile aderente, cat si cele izolatoare ale materialului. Putea fi folosit pe post de mortar (romanii adaugau in el roca vulcanica, puzzolana, sau ceramica ori caramizi pisate, aceasta fiind considerata prima forma de „ciment" cunoscuta), pentru realizarea umpluturilor din zidarie, dar si pentru a forma paste decorative, impreuna cu diverse minerale, pentru finisajele, ornamentele in relief si frescele zidurilor.

    Varul nestins este coroziv, iar pentru folosirea lui in constructii trebuie stins cu apa.

    Multe secole dupa aceea, varul stins a inceput sa fie folosit pe scara larga la fabricarea mortarelor, a chirpiciului, a compozitiilor pentru finisarea fatadelor. Varurile aveau calitati variabile, in functie de procentul de impuritati continut in ele, dar si de rocile din care proveneau sau din reteta de amestec din care faceau parte. Tehnicile de folosire si aplicare erau variate, intarirea in contact cu aerul, dar si cu apa fiind deja cunoscuta. Abia la aparitia cimentului, la mijlocul secolului al XIX-lea, varul a inceput sa-si piarda suprematia si nu a mai recastigat teren decat recent, cand preocuparea pentru materiale ecologice traditionale a crescut.

    Calitatile varului

    Varul este rezistent la ger si la variatiile de temperatura, iar culoarea alba face ca peretii sa beneficieze si de o oarecare protectie termica vara, cand razele soarelui sunt puternice. Gratie microporozitatii sale lasa zidul sa respire, dar in acelasi timp il fereste si de umiditate si il izoleaza de apele pluviale, ferindu-l de condens, umiditate si igrasie. Dozarea sa e mai mica decat a cimentului obisnuit, pe aceeasi suprafata e necesara o cantitate de var la jumatate din cantitatea cimentului. Se aplica usor si se preteaza la toate tipurile de materiale de constructii.

    Varul artificial este de fapt ciment subtire, imbogatit cu calcar, clicher sau alti aglomeranti. (spatiulconstruit.ro)


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    O acuzaţie extrem de gravă

    Cosmin PAȘCA

    O acuzaţie extrem de gravă

    Dacă a minţit, fostul preşedinte trebuie să plătească scump momentul de iresponsabilitate. Dacă nu a minţit, e vai de noi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Despre ingrat

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Despre ingrat

    E acel mărinimos care, prin acţiunile lui altruiste, a pus, de la bun început, problema apariţiei - fie şi ipotetice - a gratitudinii la un moment dat (în timp). Generosul respectiv a stârnit întreaga tevatură, prin obsesiile sale caritabile şi neegoiste.

    Oraşul din octombrie (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Oraşul din octombrie (II)

    Nu are sens să demontăm aici miturile urbane (sau nu), ce alimentează această centrifugă a inteligenţei din regiunea noastră spre alte zări, când resorturile acestei mobilităţi ţin mai degrabă de imaginea de marcă negativă a Moldovei, construită cu meticulozitate în cadrul diverselor geometrii teritoriale ale României şi inoculată moldovenilor timp de decenii: la Bucureşti e centrul, Ardealul e civilizat,Banatul e fruncea. 

    Un apanaj de sinucigaş

    Ghenadie NICU

    Un apanaj de sinucigaş

    Presa, în enclave cum e asta care se pretinde stat independent, e o bâtă la dispoziţia politicului, un mercenariat în fond. Un fel de serviciu de presă, pe zeci de parohii, toate cu moţ, desigur, afectând echidistanţa, libertatea de opine, drapată, într-un cuvânt, sub stratul acesta colorat şi, vai (deşi prin părţile locului nici nu se poate altfel), cât se poate de emfatic.

    pulspulspuls

    Cine plânge la Iaşi după ieşirea lui Vlaga în bălăriile politichiei

    Cine plânge la Iaşi după ieşirea lui Vlaga în bălăriile politichiei

    Precipitaţii abundente cu lacrimi mari şi rotunde la mal cică s-ar fi înregistrat ieri într-un anumit berou de sinator de Iaşi, dar şi într-unul de advocat fost prifect şi stripăr, stimaţi telexpectatori. 

    Caricatura zilei

    Spitalul de urgenta

     

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Un individ isi ia ziarul dimineata sa-l citeasca. La rubrica decese e un anunt in care scrie ca a murit. Isi ia telefonul si isi s (...)

    Intrebarea zilei

    Ce reproșuri aduceți autorităților locale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.