Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Finisajele cu var, de la traditional la modern

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Proiectul turistic "Drumul varului", in Romania, care este de fapt destinat nu doar reamintirii mestesugului "vararilor", poate fi o incursiune interesanta in trecutul romanesc. De la tufuri calcaroase, la constructii restaurate si locuinte cu valoare etnografica, obiectivele vizate dau o perspectiva asupra traditiei folosirii varului in tara noastra, in mileniul trecut.

    Astazi, oamenii ii redescopera calitatile naturale si, gratie imbunatatirilor posibile, a reinceput sa fie folosit in locuintele ecologice sau la restaurarea a o serie de case de patrimoniu. Un scurt istoric al tehnicilor folosite de-a lungul vremii si mai multe despre calitatile varului. 

    Arheologii au descoperit ca numeroase popoare antice foloseau varul pentru a-si proteja si decora locuintele. Din Egipt pana in Imperiul Roman, varul gras produs in acea perioada prin arderea calcarului in cuptoare speciale a fost imbunatatit de diverse popoare, care au creat retete proprii, care sa reduca actiunea coroziva a oxizilor de calciu, si sa sporeasca atat calitatile aderente, cat si cele izolatoare ale materialului. Putea fi folosit pe post de mortar (romanii adaugau in el roca vulcanica, puzzolana, sau ceramica ori caramizi pisate, aceasta fiind considerata prima forma de „ciment" cunoscuta), pentru realizarea umpluturilor din zidarie, dar si pentru a forma paste decorative, impreuna cu diverse minerale, pentru finisajele, ornamentele in relief si frescele zidurilor.

    Varul nestins este coroziv, iar pentru folosirea lui in constructii trebuie stins cu apa.

    Multe secole dupa aceea, varul stins a inceput sa fie folosit pe scara larga la fabricarea mortarelor, a chirpiciului, a compozitiilor pentru finisarea fatadelor. Varurile aveau calitati variabile, in functie de procentul de impuritati continut in ele, dar si de rocile din care proveneau sau din reteta de amestec din care faceau parte. Tehnicile de folosire si aplicare erau variate, intarirea in contact cu aerul, dar si cu apa fiind deja cunoscuta. Abia la aparitia cimentului, la mijlocul secolului al XIX-lea, varul a inceput sa-si piarda suprematia si nu a mai recastigat teren decat recent, cand preocuparea pentru materiale ecologice traditionale a crescut.

    Calitatile varului

    Varul este rezistent la ger si la variatiile de temperatura, iar culoarea alba face ca peretii sa beneficieze si de o oarecare protectie termica vara, cand razele soarelui sunt puternice. Gratie microporozitatii sale lasa zidul sa respire, dar in acelasi timp il fereste si de umiditate si il izoleaza de apele pluviale, ferindu-l de condens, umiditate si igrasie. Dozarea sa e mai mica decat a cimentului obisnuit, pe aceeasi suprafata e necesara o cantitate de var la jumatate din cantitatea cimentului. Se aplica usor si se preteaza la toate tipurile de materiale de constructii.

    Varul artificial este de fapt ciment subtire, imbogatit cu calcar, clicher sau alti aglomeranti. (spatiulconstruit.ro)


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Începe campania electorală

    Cătălin ONOFREI

    Începe campania electorală

    Care campanie electorală?!

    Filmuletul zilei

    opinii

    „N-avem pâine şi salam, da’-l avem pe Duckhadam”

    Bogdan CREȚU

    „N-avem pâine şi salam, da’-l avem pe Duckhadam”

    Jurământul l-am depus, ştiu precis, la monumentul de la Adamclisi, care se situa la vreo 25 de kilometri de Cobadinul meu. Ce a urmat după aceea? Pentru început, am schimbat jurământul tipic: „Jur pe roşu” cu „Pe cuvântul meu de pionier”. Apoi, au venit momentele de glorie…

    Paştele culinar

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Paştele culinar

    Grijile mass-mediei, dar mai ales ale unor canale tv, în preajma Învierii, cel puţin cu două săptămâni premergătoare sărbătorii, au ilustrat îndoctrinarea publicului în legătură cu "masa de Paşte" (dar vine şi săptămâna de după, cu discursul centrat pe urmările lăcomiei; de "Paştile sanitar" ne vom ocupa data viitoare). 

    Glose la unirea Basarabiei (V)

    Mihai DORIN

    Glose la unirea Basarabiei (V)

    Istoria are adesea rezolvări nebănuite. Cu alte cuvinte nu a fost pentru cine s-a pregătit, ci pentru cine s-a nimerit.

    pulspulspuls

    Vinerea, vorbim de catindaţi femei. Azi, blondina din Bolboca!

    Vinerea, vorbim de catindaţi femei. Azi, blondina din Bolboca!

    Catindaţi în sus, catindaţi în jos, că ne-am şi săturat numai de bărbaţi să vorbim în campania asta, iară de catindate, neam. 

    Caricatura zilei

    Miel violent

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Ce sume de bani veți cheltui pentru masa de Paște?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.