Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Finisajele cu var, de la traditional la modern

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Proiectul turistic "Drumul varului", in Romania, care este de fapt destinat nu doar reamintirii mestesugului "vararilor", poate fi o incursiune interesanta in trecutul romanesc. De la tufuri calcaroase, la constructii restaurate si locuinte cu valoare etnografica, obiectivele vizate dau o perspectiva asupra traditiei folosirii varului in tara noastra, in mileniul trecut.

    Astazi, oamenii ii redescopera calitatile naturale si, gratie imbunatatirilor posibile, a reinceput sa fie folosit in locuintele ecologice sau la restaurarea a o serie de case de patrimoniu. Un scurt istoric al tehnicilor folosite de-a lungul vremii si mai multe despre calitatile varului. 

    Arheologii au descoperit ca numeroase popoare antice foloseau varul pentru a-si proteja si decora locuintele. Din Egipt pana in Imperiul Roman, varul gras produs in acea perioada prin arderea calcarului in cuptoare speciale a fost imbunatatit de diverse popoare, care au creat retete proprii, care sa reduca actiunea coroziva a oxizilor de calciu, si sa sporeasca atat calitatile aderente, cat si cele izolatoare ale materialului. Putea fi folosit pe post de mortar (romanii adaugau in el roca vulcanica, puzzolana, sau ceramica ori caramizi pisate, aceasta fiind considerata prima forma de „ciment" cunoscuta), pentru realizarea umpluturilor din zidarie, dar si pentru a forma paste decorative, impreuna cu diverse minerale, pentru finisajele, ornamentele in relief si frescele zidurilor.

    Varul nestins este coroziv, iar pentru folosirea lui in constructii trebuie stins cu apa.

    Multe secole dupa aceea, varul stins a inceput sa fie folosit pe scara larga la fabricarea mortarelor, a chirpiciului, a compozitiilor pentru finisarea fatadelor. Varurile aveau calitati variabile, in functie de procentul de impuritati continut in ele, dar si de rocile din care proveneau sau din reteta de amestec din care faceau parte. Tehnicile de folosire si aplicare erau variate, intarirea in contact cu aerul, dar si cu apa fiind deja cunoscuta. Abia la aparitia cimentului, la mijlocul secolului al XIX-lea, varul a inceput sa-si piarda suprematia si nu a mai recastigat teren decat recent, cand preocuparea pentru materiale ecologice traditionale a crescut.

    Calitatile varului

    Varul este rezistent la ger si la variatiile de temperatura, iar culoarea alba face ca peretii sa beneficieze si de o oarecare protectie termica vara, cand razele soarelui sunt puternice. Gratie microporozitatii sale lasa zidul sa respire, dar in acelasi timp il fereste si de umiditate si il izoleaza de apele pluviale, ferindu-l de condens, umiditate si igrasie. Dozarea sa e mai mica decat a cimentului obisnuit, pe aceeasi suprafata e necesara o cantitate de var la jumatate din cantitatea cimentului. Se aplica usor si se preteaza la toate tipurile de materiale de constructii.

    Varul artificial este de fapt ciment subtire, imbogatit cu calcar, clicher sau alti aglomeranti. (spatiulconstruit.ro)


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Tabăra Brexit a câştigat; şi acum ce urmează?

    Alexandru LĂZESCU

    Tabăra Brexit a câştigat; şi acum ce urmează?

    După ce pe tot parcursul campaniei i-au încredinţat că toate scenariile pesimiste sunt doar nişte sperietori şi că oricum nu trebuie să se încreadă în experţi, e foarte posibil ca dezastrul să fie chiar mai mare decât îl estimaseră aceştia.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Despre rădăcinile sufletului poetei Luminiţa Cioabă

    Nichita DANILOV

    Despre rădăcinile sufletului poetei Luminiţa Cioabă

    Versurile poetei din Sibiu respiră multă linişte şi candoare sufletească. Ele seamănă cu desenele făcute de copii pe zidurile caselor sau pe aleile parcurilor. Culorile sunt naive, vii, ca şi întrebările pe care vocile lor cristaline le  pun, aşa, în joacă, adulţilor aflaţi în preajmă.

    La revedere, prieteni! (I)

    Lucian DÎRDALA

    La revedere, prieteni! (I)

    La sfârşitul lunii februarie am publicat un text segmentat în două părţi (22 şi 29 februarie) intitulat „Referendum contra Europei”. Premierul Cameron tocmai se întorsese de la Bruxelles cu acordul ce includea câteva concesii menite să-i faciliteze campania pentru menţinerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Cititorii acestui articol sunt invitaţi - cu respect, ca întotdeauna - să acceseze şi acele două articole, spre a evalua în ce măsură intuiţiile mele de atunci s-au dovedit sau nu corecte. Mai jos, încerc să exprim câteva puncte de vedere, după victoria taberei Brexit.

    Ciudăţeniile sorţii

    Michael ASTNER

    Ciudăţeniile sorţii

    Marţi, înainte de Rusaliile ortodoxe, mi-am luat bilet de tren ca să plec la Amnaş. Pentru joi - vorba aia, să văd şi eu meciul României cu Elveţia. Mi-am pregătit ce era de pregătit încă de miercuri, mi-am cumpărat ce mai era de cumpărat joi dimineaţa (de la Lidl, din Piaţa Alexandru), apoi nu-mi rămăsese decât să-mi fac bagajele. Să pun toate cele necesare-n rucsac, iar cele trebuincioase pe drum în geanta de mână. N-am reuşit. 

    pulspulspuls

    Un ieşean, motivul pentru care şefii leberali înfruntă huiduielile şi scuipaţii la fuziunea cu uneperiştii

    Un ieşean, motivul pentru care şefii leberali înfruntă huiduielile şi scuipaţii la fuziunea cu uneperiştii

    Ştim că multă lume de prin zona leberalilor care aşteaptă rândul la ciolănel ar fi înjurat printre dinţi în ultimele zile, după ce s-a auzit că, deşi abia încap ei la împărţit posturi şi locuri pe liste, şefii de la Bucale vor să mai dea din acest puţin şi uneperiştilor. 

    Caricatura zilei

    Brexit

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Care ar fi prioritatile administratiei locale pentru municipiul Iasi?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.