Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

sambata, 01.10.2016

Tehnici de incondeiere a oualor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Pe strada Lapusneanu, a fost timp de o saptamina Tirgul de oua incondeiate. Citiva artisti artizani de prin partile Sucevei, dar si din Iasi si-au scos la vinzare creatiile traditionale, realizate cu mult drag pentru arta pe care au invatat-o de la parinti si bunici: arta incondeierii oualor. Unul dintre ei, Doina Juravle, din comuna Brodina, realizeaza oua incondeiate de opt ani iar tehnica sa este relativ noua. Ii place mestesugul acesta, pe care l-a furat de la localnicii din Brodina si pe care il trasmite copiilor ei. „Folosesc o tehnica mai noua, care dateaza de aproximativ 100 de ani. Ceara ma ajuta ca pictura sa fie in relief, spre deosebire de tehnica traditionala cu straturi succesive de culoare", a precizat Doina Juravle.

    Femeia incondeiaza oua de aproximativ opt ani. „Nu pot spune ca imi ia foarte mult incondeiatul unui ou. Depinde de marime, dar si de starea de spirit", spune ea, care se foloseste in decorarea oualor de motivele traditionale dar isi pune in valoare si propria creativitate.

    Ana Tansanu, din satul Laura, comuna Vicovul de Sus, locuieste atit la Iasi cit si la Madrid, unde sotul ei, preot, picteaza pe oua icoane bizantine. „Incerc sa transmit romanilor din Spania dar si catolicilor traditia noastra pascala dar si frumusetea icoanei bizantine", spune Ana Tansanu, care a avut expozitii la Madrid dar si la Roma. Alaturi de standul ei, un alt artizan, Tatiana Harja, a avut oua inchistrate cu margele. „Tehnica presupune existenta unui suport din lemn cu o suprafata perfect neteda. Se inmoaie in ceara de albine, de cinci ori, pentru a se forma un strat gros de ceara care va permite punerea margelelor. Apoi, oul este impartit si se incepe prinderea margelelor. Important este sa ajungi la capat fara sa ramina nici o bucatica de ceara neocupata", detaliaza ea.

    Motivele ornamentarii oualor incondeiate sint numeroase iar fiecare dintre ele are mai multe variante, care se deosebesc in functie de localitate. Cele mai utilizate motive sint din regnul animal: albina, broasca, sarpele, mielul; motive vegetale: bradul, garoafa, spicul; unelte casnice si de cimp: grebla, lopata, fierul plugului, crucea, steaua - motiv intilnit in Bucovina etc.

    Se cunosc mai multe legende crestine legate de motivul pentru care se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul Invierii Domnului. Se spune ca atunci cind Iisus Hristos a fost batut cu pietre, acestea atingindu-l se transformau in oua rosii. O alta legenda sustine ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii saduchei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul a zis: „Cind va invia cocosul pe care il mincam si ouale fierte vor deveni rosii atunci va invia si Isus". Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi. Insa, in cea mai cunoscuta si raspindita legenda se sustine ca Maica Domnului care venise sa-si plinga fiul rastignit a pus un cos cu oua linga cruce si ele s-au inrosit de la singele care picura din ranile lui Isus. Desi, in mod traditional, rosu este culoarea oualor de Pasti, in prezent de folosesc mult mai multe culori cu simbolistica diferita.

    De exemplu rosu este simbol al singelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata, negru - statornicie, eternitate, galben - lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate, verde - reinnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta, albastru - sanatate, vitalitate.

    Tehnici de incondeiere

    Inainte de incondeiere ouale pot fi fie fierte, fie golite. Pentru ornamentare se foloseste ceara calda - urzitul oului - fixarea modelului, cu care se traseaza desenul dorit pe oul alb, dupa care se cufunda in culoarea pregatita dinainte, realizata din plante.

    Daca dorim ca oul sa fie multicolor atunci se cufunda succesiv in culori din ce in ce mai inchise, dupa ce s-au „scris" motivele cu ceara, tot succesiv. Pentru a indeparta ceara, se pune oul aproape de o sursa de caldura si se sterge cu o pinza, apoi se unge cu ulei sau grasime pentru a-i da stralucire. Chisita este instrumentul cu care se inchistreaza oule.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Când începe lumea noastră

    Mihai CHIPER

    Când începe lumea noastră

    „Lumea lor” e încercuită şi nu se predă, dar când începe „lumea noastră”?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un moment de respiro

    Alexandru CĂLINESCU

    Un moment de respiro

    Winston Churchill: „Inteligenţa în politică înseamnă să spui cu anticipaţie ce se va întâmpla mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare şi anul viitor. Şi să ai după aceea inteligenţa să explici de ce faptele anticipate nu s-au întâmplat”.

    Te-apucă... Jalea

    Nicolae TURTUREANU

    Te-apucă... Jalea

    Campania iniţiată de statul român, pentru achiziţionarea, prin contribuţie publică, a capodoperei lui Brâncuşi, Cuminţenia pământului, dincolo de reacţiile pro/contra stârnite, a avut/are şi momente bizare sau de-a dreptul hilare, ducând acţiunea în derizoriu. 

    Gânduri de profesor: Mihai Toma

    Nicolae CREŢU

    Gânduri de profesor: Mihai Toma

    Dacă din titlul cărţii fizicianului ieşean, prof. univ. dr. Mihai Toma, am reţinut doar două vocabule - cheie este, cred, o alegere deplin justificată: Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor(Demiurg, 2015). 

    pulspulspuls

    Iote cum a ajuns dipotatul Libelulă locomotivă la partidoiul ieşean!

    Iote cum a ajuns dipotatul Libelulă locomotivă la partidoiul ieşean!

    Da, stimaţi telexpectatori şi simpatice telexpectatoriţe, pe astăzi chiar asta vrem a vă povesti: cum s-a făcut de a ajuns cel mai mare partid ieşean să aibă pe post de locomotivă (din alea două, căci e mare şi e multă mizerie de tractat) un doftor pripăşit în ultimii ani pe listele din Vaslui, şi care luat la bani mărunţi nu are nici o realizare importantă nici măcar pentru el, darămite pentru alţii! 

    Caricatura zilei

    Spitalul de urgenta

     

    Editia PDF

    Bancul zilei

    La Ministerul Muncii si Protectiei Sociale: - Domnule ministru, telefonistei noastre de la centrala i-a slabit auzul, e aproape s (...)

    Intrebarea zilei

    Ce reproșuri aduceți autorităților locale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.