Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Arterita ne „poate” amputa picioarele

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    %GoogleAdSenseStire%

    „Arterita este afectiunea care rezulta din ingustarea arterelor de calibru mare sau mijlociu, ceea ce are drept consecinta scaderea aportului de singe in teritoriul muscular irigat de artera afectata.", spune conf.dr. Florin Mitu, medic cardiolog in Cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

    Evolutia bolii este indelungata, iar simptomele sint legate de severitatea si sediul obstructiilor arteriale, ca si de gradul de dezvoltare a circulatiei colaterale. Factorii de risc ai bolii sunt factorii de risc ai aterosclerozei: fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia (cresterea colesterolului), cresterea proteinei C reactive etc.

    Insa, subliniaza dr. Mitu, de departe fumatul este cauza principala a bolii. In arteriopatii, adauga el, exista un dezechilibru intre aportul scazut de oxigen si substante nutritive si cererea acestora la nivelul musculaturii scheletice. „Dezechilibrul este mai pregnant la efort, cind nevoia de oxigen este mai mare, iar fluxul de singe scazut (din cauza ingustarii vasului) nu poate asigura o oferta de oxigen adecvata nevoilor musculaturii la efort", explica dr. Mitu.

    Crampele musculare - principalul simptom al bolii

    Principalul simptom este durerea la nivelul segmentului muscular afectat. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta este specifica afectiunii si este descrisa ca o crampa, constrictie, greutate la msculatura gambei, coapsei sau fesei, care obliga bolnavul sa isi opreasca efortul, ceea ce duce la ameliorarea durerii.

    „Claudicatia intermitenta reprezinta crampa musculara dureroasa sau contractura musculara dureroasa sau intarirea muschiului insotita de durere. Aceasta apare in cursul mersului in momentul in care aportul de oxigen si substante nutritive este mai mic decit cererea", spune dr. Mitu.

    Localizarea durerii poate da informatii cu privire la artera afectata

    Stenoza este ingustarea lumenului arterial (a diametrului interior al arterei). Apare cel mai frecvent prin dezvoltarea aterosclerozei, adica a placilor de aterom care se dezvolta pe peretele intern al arterei si o ingusteaza. Ateroscleroza reprezinta procesul de modificare a structurii peretelui arterial prin acumularea de lipide (grasimi) pe suprafata interioara a vasului. In timp, peretele se ingroasa, iar lumenul vasului (interiorul) se ingusteaza.

    Materialul lipidic care se depoziteaza capata aspectul de „terci" („atere"), care reprezinta placa de aterom; aceasta se ingroasa, se poate fisura, iar pe suprafata sa se depun trombi (cheaguri de singe) care ingusteaza si mai mult vasul. Prezenta trombilor si adaugarea spasmului vascular pot determina ocluzia arterei (astuparea sa). 

    „Arterita apare din cauza stenozarii (ingustarii) arterelor de calibru mare sau mijlociu. Acest lucru are drept consecinta scaderea aportului de singe in teritoriul muscular irigat de artera afectata. Si atunci apar durerile. Localizarea durerii poate da informatii cu privire la sediul stenozei, deci ne poate spune care este artera afectata", explica dr. Mitu.

    * Claudicatia la nivelul fesei, soldului sau coapsei sugereaza obstructia aortei sau arterelor iliace. 

    * Claudicatia la nivelul gambei indica obstructie a arterei femurale sau poplitee; este localizarea cea mai frecventa a durerii deoarece muschiul gastrocnemian (muschi al gambei) consuma mai mult oxigen decit alte grupe musculare in cursul mersului.

    * Claudicatia la nivelul piciorului sugereaza afectarea arterelor tibiale si peroniera. 

    * La nivelul membrelor superioare, stenozele de artere subclaviculara, axilara sau brahiala determina claudicatie la nivelul umarului, bratului, respectiv antebratului.

    * Durerea de repaus apare in ischemia periferica critica, atunci cind aportul de singe nu acopera nevoile metabolice musculare in repaus. Durerea are caracter permanent: ea nu dispare atunci cind bolnavul este in repaus. Se asociaza cu parestezii, se accentueaza la ridicarea membrului afectat si se amelioreaza in pozitie decliva. Pacientul sta la marginea patului si isi misca picioarele pentru a ameliora durerea. In aceste situatii, durerea se asociaza cu sensibilitate crescuta a tegumentelor, chiar purtarea unei haine sau a pantalonilor accentuind durerea. Durerea poate fi de intensitate mica sau poate lipsi la cei cu diabet sau cu neuropatie.

    Pielea de la piciorul afectat este palida, subtiata si uscata, uneori apare chiar subtierea piciorului

    La examinarea membrelor inferioare afectate de arterita, se poate constata atrofie musculara (adica subtierea membrului), disparitia pilozitatii gambiere (a parului din zona afectata), piele palida, subtiata si uscata, unghii ingrosate si friabile. In ischemia severa, tegumentele sint reci, prezinta cianoza (culoare vinetie) sau paloare, eritroza (roseata) in pozitia decliva (picioarele atirnind in jos), ulceratii cutanate sau cangrena.

    Ulcerele au fundul palid, margini neregulate, apar la pulpa degetelor, pe fata plantara a regiunii metatarsiene (parte din scheletul labei piciorului) sau la calcii, in zone de presiune, si au marimi variate.

    Tratamentul arteritei: uneori se ajunge la amputatie

    Masurile preventive sint esentiale, indeosebi oprirea fumatului. "Este foarte important ca pacientul in cauza sa renunte la fumat. De asemenea, in boala arteriala cronica un program de plimbari zilnice pe distante fixe, cu oprire in caz de claudicatie, favorizeaza formarea circulatiei colaterale si amelioreaza functionalitatea. Unele medicamente precum: aspirina (in doze mici - 75-325 mg/zi), pentoxifilinul (400 mg de trei ori pe zi) pot fi utile in unele cazuri. Cind apare durerea de repaus si ulceratiile tegumentare, se indica by-pass-ul arterial (protezarea), trombendarterectomia, tehnicile chirurgicale endovasculare. La pacientii diabetici este foarte importanta echilibrarea diabetului. Uneori insa, cu tot tratamentul efectuat, se ajunge la amputatia membrului ca ultima resursa terapeutica", subliniaza conf.dr. Mitu.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Cin’ să fie candidatul restauraţiei?

    Nicolae GRECU

    Cin’ să fie candidatul restauraţiei?

    Vânzolelile din fotbalul românesc arată o nostalgie a vremurilor pe care le credeam apuse, iar unul dintre vârfurile de lance ale trecutului se află la Iaşi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Hackeri

    Briscan ZARA

    Hackeri

    Datorită acestori haiduci moderni, lumea pare a fi condusă din ce în ce mai mult de oameni anonimi care apar deodată din popor, care au lucrat pe ascuns la ei în cameră şi s-au documentat, iar acum, prin puterea informaţiei pe care o deţin, decid în numele mulţimilor. Azi este supremaţia lui Oricine.

    Bruioane (V)

    Sorin CUCERAI

    Bruioane (V)

    Spre deosebire de România, America e o democraţie solidă, iar politicienii ei chiar sunt politicieni - adică oameni care propun soluţii la problemele considerate importante de alegători. (Prin contrast, reamintesc că în România principala temă de pe agenda publicului - exprimată în diferite moduri - este, de mulţi ani, sărăcia. Cu toate astea, niciun politician român nu vine cu propuneri - scandaloase sau nu - de soluţii la problema asta. Niciunul, de ani de zile!)

    Our Brand Is Christ

    pr. Constantin STURZU

    Our Brand Is Christ

    Aţi auzit de filmul american "Our Brand Is Crisis", lansat anul trecut? Eu nu, până nu mi l-a recomandat un prieten cu insistenţă, în timpul unei discuţii despre cât de mult contează în lumea de azi strategiile de comunicare, despre cât de mult poate influenţa percepţia publicului un marketing adecvat. 

    pulspulspuls

    Văru Jan mai vrea o tură

    Văru Jan mai vrea o tură

    Ce personaj jalnic, stimaţi telespectatori, ce personaj jalnic a devenit Văru Jan, senatorul leberal trecut acum în echipa lui Molicianu şi făcut şef peste filiala din târgul nostru. 

    Caricatura zilei

    Cadou de Valentines Day

       

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Consilierii locali cer ca Nichita sa returneze 7 milioane de lei

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.