Arterita ne „poate” amputa picioarele

„Arterita este afectiunea care rezulta din ingustarea arterelor de calibru mare sau mijlociu, ceea ce are drept consecinta scaderea aportului de singe in teritoriul muscular irigat de artera afectata.", spune conf.dr. Florin Mitu, medic cardiolog in Cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

Evolutia bolii este indelungata, iar simptomele sint legate de severitatea si sediul obstructiilor arteriale, ca si de gradul de dezvoltare a circulatiei colaterale. Factorii de risc ai bolii sunt factorii de risc ai aterosclerozei: fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia (cresterea colesterolului), cresterea proteinei C reactive etc.

Insa, subliniaza dr. Mitu, de departe fumatul este cauza principala a bolii. In arteriopatii, adauga el, exista un dezechilibru intre aportul scazut de oxigen si substante nutritive si cererea acestora la nivelul musculaturii scheletice. „Dezechilibrul este mai pregnant la efort, cind nevoia de oxigen este mai mare, iar fluxul de singe scazut (din cauza ingustarii vasului) nu poate asigura o oferta de oxigen adecvata nevoilor musculaturii la efort", explica dr. Mitu.

Crampele musculare - principalul simptom al bolii

Principalul simptom este durerea la nivelul segmentului muscular afectat. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta este specifica afectiunii si este descrisa ca o crampa, constrictie, greutate la msculatura gambei, coapsei sau fesei, care obliga bolnavul sa isi opreasca efortul, ceea ce duce la ameliorarea durerii.

„Claudicatia intermitenta reprezinta crampa musculara dureroasa sau contractura musculara dureroasa sau intarirea muschiului insotita de durere. Aceasta apare in cursul mersului in momentul in care aportul de oxigen si substante nutritive este mai mic decit cererea", spune dr. Mitu.

Localizarea durerii poate da informatii cu privire la artera afectata

Stenoza este ingustarea lumenului arterial (a diametrului interior al arterei). Apare cel mai frecvent prin dezvoltarea aterosclerozei, adica a placilor de aterom care se dezvolta pe peretele intern al arterei si o ingusteaza. Ateroscleroza reprezinta procesul de modificare a structurii peretelui arterial prin acumularea de lipide (grasimi) pe suprafata interioara a vasului. In timp, peretele se ingroasa, iar lumenul vasului (interiorul) se ingusteaza.

Materialul lipidic care se depoziteaza capata aspectul de „terci" („atere"), care reprezinta placa de aterom; aceasta se ingroasa, se poate fisura, iar pe suprafata sa se depun trombi (cheaguri de singe) care ingusteaza si mai mult vasul. Prezenta trombilor si adaugarea spasmului vascular pot determina ocluzia arterei (astuparea sa). 

„Arterita apare din cauza stenozarii (ingustarii) arterelor de calibru mare sau mijlociu. Acest lucru are drept consecinta scaderea aportului de singe in teritoriul muscular irigat de artera afectata. Si atunci apar durerile. Localizarea durerii poate da informatii cu privire la sediul stenozei, deci ne poate spune care este artera afectata", explica dr. Mitu.

* Claudicatia la nivelul fesei, soldului sau coapsei sugereaza obstructia aortei sau arterelor iliace. 

* Claudicatia la nivelul gambei indica obstructie a arterei femurale sau poplitee; este localizarea cea mai frecventa a durerii deoarece muschiul gastrocnemian (muschi al gambei) consuma mai mult oxigen decit alte grupe musculare in cursul mersului.

* Claudicatia la nivelul piciorului sugereaza afectarea arterelor tibiale si peroniera. 

* La nivelul membrelor superioare, stenozele de artere subclaviculara, axilara sau brahiala determina claudicatie la nivelul umarului, bratului, respectiv antebratului.

* Durerea de repaus apare in ischemia periferica critica, atunci cind aportul de singe nu acopera nevoile metabolice musculare in repaus. Durerea are caracter permanent: ea nu dispare atunci cind bolnavul este in repaus. Se asociaza cu parestezii, se accentueaza la ridicarea membrului afectat si se amelioreaza in pozitie decliva. Pacientul sta la marginea patului si isi misca picioarele pentru a ameliora durerea. In aceste situatii, durerea se asociaza cu sensibilitate crescuta a tegumentelor, chiar purtarea unei haine sau a pantalonilor accentuind durerea. Durerea poate fi de intensitate mica sau poate lipsi la cei cu diabet sau cu neuropatie.

Pielea de la piciorul afectat este palida, subtiata si uscata, uneori apare chiar subtierea piciorului

La examinarea membrelor inferioare afectate de arterita, se poate constata atrofie musculara (adica subtierea membrului), disparitia pilozitatii gambiere (a parului din zona afectata), piele palida, subtiata si uscata, unghii ingrosate si friabile. In ischemia severa, tegumentele sint reci, prezinta cianoza (culoare vinetie) sau paloare, eritroza (roseata) in pozitia decliva (picioarele atirnind in jos), ulceratii cutanate sau cangrena.

Ulcerele au fundul palid, margini neregulate, apar la pulpa degetelor, pe fata plantara a regiunii metatarsiene (parte din scheletul labei piciorului) sau la calcii, in zone de presiune, si au marimi variate.

Tratamentul arteritei: uneori se ajunge la amputatie

Masurile preventive sint esentiale, indeosebi oprirea fumatului. "Este foarte important ca pacientul in cauza sa renunte la fumat. De asemenea, in boala arteriala cronica un program de plimbari zilnice pe distante fixe, cu oprire in caz de claudicatie, favorizeaza formarea circulatiei colaterale si amelioreaza functionalitatea. Unele medicamente precum: aspirina (in doze mici - 75-325 mg/zi), pentoxifilinul (400 mg de trei ori pe zi) pot fi utile in unele cazuri. Cind apare durerea de repaus si ulceratiile tegumentare, se indica by-pass-ul arterial (protezarea), trombendarterectomia, tehnicile chirurgicale endovasculare. La pacientii diabetici este foarte importanta echilibrarea diabetului. Uneori insa, cu tot tratamentul efectuat, se ajunge la amputatia membrului ca ultima resursa terapeutica", subliniaza conf.dr. Mitu.