Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

Arterita ne „poate” amputa picioarele

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    „Arterita este afectiunea care rezulta din ingustarea arterelor de calibru mare sau mijlociu, ceea ce are drept consecinta scaderea aportului de singe in teritoriul muscular irigat de artera afectata.", spune conf.dr. Florin Mitu, medic cardiolog in Cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

    Evolutia bolii este indelungata, iar simptomele sint legate de severitatea si sediul obstructiilor arteriale, ca si de gradul de dezvoltare a circulatiei colaterale. Factorii de risc ai bolii sunt factorii de risc ai aterosclerozei: fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia (cresterea colesterolului), cresterea proteinei C reactive etc.

    Insa, subliniaza dr. Mitu, de departe fumatul este cauza principala a bolii. In arteriopatii, adauga el, exista un dezechilibru intre aportul scazut de oxigen si substante nutritive si cererea acestora la nivelul musculaturii scheletice. „Dezechilibrul este mai pregnant la efort, cind nevoia de oxigen este mai mare, iar fluxul de singe scazut (din cauza ingustarii vasului) nu poate asigura o oferta de oxigen adecvata nevoilor musculaturii la efort", explica dr. Mitu.

    Crampele musculare - principalul simptom al bolii

    Principalul simptom este durerea la nivelul segmentului muscular afectat. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta este specifica afectiunii si este descrisa ca o crampa, constrictie, greutate la msculatura gambei, coapsei sau fesei, care obliga bolnavul sa isi opreasca efortul, ceea ce duce la ameliorarea durerii.

    „Claudicatia intermitenta reprezinta crampa musculara dureroasa sau contractura musculara dureroasa sau intarirea muschiului insotita de durere. Aceasta apare in cursul mersului in momentul in care aportul de oxigen si substante nutritive este mai mic decit cererea", spune dr. Mitu.

    Localizarea durerii poate da informatii cu privire la artera afectata

    Stenoza este ingustarea lumenului arterial (a diametrului interior al arterei). Apare cel mai frecvent prin dezvoltarea aterosclerozei, adica a placilor de aterom care se dezvolta pe peretele intern al arterei si o ingusteaza. Ateroscleroza reprezinta procesul de modificare a structurii peretelui arterial prin acumularea de lipide (grasimi) pe suprafata interioara a vasului. In timp, peretele se ingroasa, iar lumenul vasului (interiorul) se ingusteaza.

    Materialul lipidic care se depoziteaza capata aspectul de „terci" („atere"), care reprezinta placa de aterom; aceasta se ingroasa, se poate fisura, iar pe suprafata sa se depun trombi (cheaguri de singe) care ingusteaza si mai mult vasul. Prezenta trombilor si adaugarea spasmului vascular pot determina ocluzia arterei (astuparea sa). 

    „Arterita apare din cauza stenozarii (ingustarii) arterelor de calibru mare sau mijlociu. Acest lucru are drept consecinta scaderea aportului de singe in teritoriul muscular irigat de artera afectata. Si atunci apar durerile. Localizarea durerii poate da informatii cu privire la sediul stenozei, deci ne poate spune care este artera afectata", explica dr. Mitu.

    * Claudicatia la nivelul fesei, soldului sau coapsei sugereaza obstructia aortei sau arterelor iliace. 

    * Claudicatia la nivelul gambei indica obstructie a arterei femurale sau poplitee; este localizarea cea mai frecventa a durerii deoarece muschiul gastrocnemian (muschi al gambei) consuma mai mult oxigen decit alte grupe musculare in cursul mersului.

    * Claudicatia la nivelul piciorului sugereaza afectarea arterelor tibiale si peroniera. 

    * La nivelul membrelor superioare, stenozele de artere subclaviculara, axilara sau brahiala determina claudicatie la nivelul umarului, bratului, respectiv antebratului.

    * Durerea de repaus apare in ischemia periferica critica, atunci cind aportul de singe nu acopera nevoile metabolice musculare in repaus. Durerea are caracter permanent: ea nu dispare atunci cind bolnavul este in repaus. Se asociaza cu parestezii, se accentueaza la ridicarea membrului afectat si se amelioreaza in pozitie decliva. Pacientul sta la marginea patului si isi misca picioarele pentru a ameliora durerea. In aceste situatii, durerea se asociaza cu sensibilitate crescuta a tegumentelor, chiar purtarea unei haine sau a pantalonilor accentuind durerea. Durerea poate fi de intensitate mica sau poate lipsi la cei cu diabet sau cu neuropatie.

    Pielea de la piciorul afectat este palida, subtiata si uscata, uneori apare chiar subtierea piciorului

    La examinarea membrelor inferioare afectate de arterita, se poate constata atrofie musculara (adica subtierea membrului), disparitia pilozitatii gambiere (a parului din zona afectata), piele palida, subtiata si uscata, unghii ingrosate si friabile. In ischemia severa, tegumentele sint reci, prezinta cianoza (culoare vinetie) sau paloare, eritroza (roseata) in pozitia decliva (picioarele atirnind in jos), ulceratii cutanate sau cangrena.

    Ulcerele au fundul palid, margini neregulate, apar la pulpa degetelor, pe fata plantara a regiunii metatarsiene (parte din scheletul labei piciorului) sau la calcii, in zone de presiune, si au marimi variate.

    Tratamentul arteritei: uneori se ajunge la amputatie

    Masurile preventive sint esentiale, indeosebi oprirea fumatului. "Este foarte important ca pacientul in cauza sa renunte la fumat. De asemenea, in boala arteriala cronica un program de plimbari zilnice pe distante fixe, cu oprire in caz de claudicatie, favorizeaza formarea circulatiei colaterale si amelioreaza functionalitatea. Unele medicamente precum: aspirina (in doze mici - 75-325 mg/zi), pentoxifilinul (400 mg de trei ori pe zi) pot fi utile in unele cazuri. Cind apare durerea de repaus si ulceratiile tegumentare, se indica by-pass-ul arterial (protezarea), trombendarterectomia, tehnicile chirurgicale endovasculare. La pacientii diabetici este foarte importanta echilibrarea diabetului. Uneori insa, cu tot tratamentul efectuat, se ajunge la amputatia membrului ca ultima resursa terapeutica", subliniaza conf.dr. Mitu.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Ritual necurat?

    Cosmin PAȘCA

    Ritual necurat?

    De ce îngroapă zilnic ieşenii 500 de lei la capătul CUG-ului?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Despre fripturism

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Despre fripturism

    Originalitatea fripturismului băştinaş actual vine din faptul că, după cum se vede, a încetat să mai fie clasicul oportunism social, transformându-se într-o versiune de tipologie ieftină şi stânjenitoare. Vechiul oportunist arăta o oarecare artă a seducţiei, se strecura, inteligent, printre iţele mecanismelor puterii.

    Iaşul şi sursele dezvoltării

    George ŢURCĂNAŞU

    Iaşul şi sursele dezvoltării

    Oraşul contemporan are două surse de dezvoltare: una teritorială, care ţine de vecinătatea sa regională (sau locală, dacă ne referim la centre urbane de mici dimensiuni), al cărui loc central e, şi una internaţională, ori globală, în cazul marilor metropole. 

    Optimism pe dinafară, pesimism pe dinăuntru

    Ioan MILICĂ

    Optimism pe dinafară, pesimism pe dinăuntru

    Statistica devoalează o mentalitate de asistat social: dacă noi nu putem să ne purtăm de grijă, mai bine ar fi să o facă alţii pentru noi! Muieţi-s posmagii? Şi-apoi, ce alta-s tehnocraţii, dacă nu nişte români europenizaţi, veniţi din afară să rezolve treburile din lăuntru?

    pulspulspuls

    Blonda de la partidoi fierbe ca un vulcan

    Blonda de la partidoi fierbe ca un vulcan

    Vai, ce plânset şi ce jale mai e zilele astea prin rândurile unei anumite părţi a coconetului de la partidoiul din târg, stimaţi telespectatori, mai precis cel de la direcţiunea de asistenţă, acolo unde Jiji şi amicii şi-au plasat demoazelele, la loc sigur şi cald. 

    Caricatura zilei

    Miel violent

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Ce sume de bani veți cheltui pentru masa de Paște?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.