Bolnavii cronic si virstnicii - cei mai expusi complicatiilor cauzate de temperaturile scazute!

Expunerea la frigul si la vintul puternic al iernii le poate perturba virstnicilor circulatia periferica, le poate provoca degeraturi si afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsite, faringite, amigdalite, sinuzite si chiar pneumonii. De asemenea, astmaticii trebuie sa fie si ei precauti pentru ca inhalarea aerului rece favorizeaza declansarea crizelor de astm. Si cardiacii este bine sa evite iesirea din casa dimineata si seara tirziu, cind temperaturile sint foarte scazute, deoarece in aceste conditii ei pot suferi un spasm coronarian, adica un preinfarct sau infarct.

Dr. Tudor Ciuhodaru, seful Sectiei de Primire Urgente - Sectia Exterioara Copou a Spitalului "Sf. Spiridon" Iasi: "Temperaturile scazute afecteaza mai usor un pacient virstnic, cu imunitate scazuta, cu circulatie periferica mai proasta si, in general, cu boli cronice asociate. Din cauza sensibilitatii crescute, in absenta unei protectii termice adecvate, expunerea la frig provoaca cu usurinta pacientilor virstnici afectiuni respiratorii, de la banalele faringo-amigdalite pina la traheobronsite, pneumonii sau bronhopneumonii severe. Inhalarea aerului rece poate cauza multe neplaceri pacientilor astmatici. Virozele repiratorii actionind pe un organism cu posibilitati de reactie scazute pot imbraca forme deosebit de severe. Sezonul rece complica de multe ori evolutia afectiunilor cronice cardiovasculare, ducind la agravarea cardiopatiilor ischemice. Tocmai de aceea, virstnicii trebuie sa se fereasca de frig".

Agravari ale unor afectiuni cronice

"Asa cum aratam mai sus, asta nu inseamna ca batrinii sa se izoleze in casa pina la venirea primaverii: iesirile trebuie sa se faca, dar cu atentie. Asta deoarece temperaturile sub zero grade Celsius aduc doar neplaceri persoanelor de virsta a treia. De aceea, organismul lor sensibil trebuie protejat cu mai multa atentie decit cel al tinerilor. Expunerea la frigul si la vintul puternic al iernii le poate afecta virstnicilor circulatia periferica, le poate provoca degeraturi si afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsite, faringite, amigdalite, sinuzite si chiar pneumonii. In plus, pe fondul unor afectiuni mai vechi, pot aparea complicatii. In sezonul rece, tot mai multi pacienti suferinzi de inima sint spitalizati de urgenta pentru ingrijiri speciale. Pacientii cu afectiuni cardiovasculare care nu tin seama de capriciile vremii pot suferi crize anginoase (dureri toracice ce pot iradia spre git, maxilarul inferior sau brate, consecinta a unei proaste irigari a inimii). Cardiacii vor evita iesirea din casa dimineata si seara tirziu, cind temperaturile sint foarte scazute, pentru ca in aceste conditii ei pot suferi un spasm coronarian, adica un preinfarct sau infarct".

De asemenea, si bolnavii de astm trebuie sa fie mai precauti in acest sezon. Temperaturile scazute si inhalarea aerului rece favorizeaza declansarea crizelor de astm. In plus, gripa si virozele respiratorii pot duce la complicatii serioase pentru acesti suferinzi. Chiar si cei care prefera sa evite gerul iernii si sa-si petreaca mai mult timp in casa au de suferit, deoarece iarna ferestrele stau mai mult inchise. Acest fapt duce la acumularea prafului de camera, care, odata inhalat, intretine crizele de astm. De asemenea, batrinii trebuie sa fie foarte atenti cind este polei sau gheata, pentru ca multi dintre ei sufera de osteoporoza sau artroza. In cazul acestora, fracturile de brat, de picior sau chiar de sold pot fi foarte periculoase.

Bolnavii de inima trebuie sa aiba, in permanenta, nitroglicerina in buzunar

Un alt pericol pentru virstnici il reprezinta hipotermia, din cauza expunerii mult timp la ger. In acest caz, temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius. Hipotermia se manifesta prin frisoane, miscari necoordonate, slabiciune, ameteala, pierderea cunostintei. In cel mai rau caz se poate semnala stopul cardiac la cei care ies din casa cind sint temperaturi sub zero grade, dar si in cazul batrinilor care traiesc in case neincalzite. Batrinilor cu o circulatie periferica deficitara trebuie sa li se administreze suplimente vasodilatatoare periferice, iar cei cu alte afectiuni trebuie sa respecte tratamentul prescris de medicul specialist. Virstnicii trebuie sa evite sa mearga pe gheata, sa nu circule cu mijloacele de transport aglomerate si sa se imbrace bine. Bolnavii de inima trebuie sa aiba, in permanenta, nitroglicerina in buzunar, iar daca nu se simt bine, este bine sa se aseze pe trotuar sau pe o banca si sa-si puna o tableta de nitroglicerina sub limba. Atentie, numai o singura tableta. Daca simptomele se accentueaza, trebuie sa sune la 112".

Incalzirea extremitatilor cu apa fierbinte sau alcool nu este o solutie pentru degeraturi!

Un alt pericol al temperaturilor scazute il reprezinta degeraturile. Cel mai frecvent, acestea apar la nivelul fetei, urechilor, miinilor si picioarelor. In cazurile grave, se poate ajunge si la amputarea partilor afectate. Degeraturile apar la extremitatile corpului, in urma expunerii prelungite la frig si umiditate. Sint predispuse la degeraturi in special persoanele care au probleme de circulatie, cum ar fi cele care au varice si fumatorii. Iar daca apar degeraturi, in cazul fumatorilor este recomandat sa se renunte la tigari, nicotina avind efect vasoconstrictor exagerat la acesti bolnavi. De asemenea, consumul de alcool in cantitati mari poate fi o alta cauza care duce la aparitia degeraturilor. Persoanele care consuma alcool si sint in stare de ebrietate nu au senzatia de frig, chiar daca se expun la frig si umezeala, o perioada indelungata. Alcoolul mareste pierderile de caldura prin vasodilatatie periferica.

Degeraturile au mai multe grade de gravitate, in functie de afectarea locala a extremitatilor. De exemplu, degeraturile de gradul I inseamna inrosirea si aparitia unor edeme (umflaturi) si dureri la degetele de la miini sau picioare. Daca persoana nu se prezinta imediat la medic pentru tratament se poate ajunge chiar si pina la necrozarea, moartea tesuturilor de la nivelul degetelor. Practic, pielea si musculatura se invinetesc si apoi se innegresc, in aceste conditii impugnindu-se extirparea lor prin metode chirurgicale. Acestea sint degeraturile cele mai grave, dupa expunere indelungata la frig si umezeala, iar pentru evitarea acestor situatii este bine ca persoanele sa se prezinte imediat la medic pentru tratament atunci cind constata aparitia degeraturilor usoare, de gradul I.

Specialistii atentioneaza ca si in cazul degeraturilor de gradul I nu este bine ca persoana afectata sa se trateze acasa. Chiar daca in urma tratamentului aplicat dispare roseata si senzatia de durere, asta nu inseamna ca au fost rezolvate in totalitate problemele de microcirculatie. Si, atentie: incalzirea extremitatilor cu apa fierbinte sau alcool nu este o solutie pentru tratarea degeraturilor. "Folosirea apei fierbinti sau a alcoolului pentru incalzirea acestora, poate provoca arsuri sau iritatii la nivelul tesuturilor afectate. Iar aceste metode nu rezolva problemele de circulatie. De aceea, este bine ca tratamentul degeraturilor sa se faca intr-un spital la recomandarea unui medic, indiferent de gravitatea acestora", subliniaza dr. Tudor Ciuhodaru.

Pentru a evita astfel de situatii, zonele expuse gerului trebuie invelite foarte bine. De aceea, e bine sa purtati manusi, fular si caciula, iar cizmele sa fie bine captusite. De retinut ca incaltamintea cu talpa groasa va protejeaza mai bine impotriva gerului. Se recomanda, de asemenea, sa nu stati foarte mult afara si sa beti lichide calde, de preferat ceai, o data la doua ore. Totodata, e bine de stiut ca fructele si legumele, care contin o cantitate mare de vitamine, trebuie sa fie nelipsite de la fiecare masa.