Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Cauza senzatiei de "nod in git": tiroida, stresul sau lipsa de calciu?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Dumitru D. Branisteanu, medic primar endocrinolog, Spitalul „Sf. Spiridon" Iasi: „Disconfortul descris ca fiind o „senzatie de nod in git" este frecvent intilnit la populatia generala, indiferent de virsta. Uneori, senzatia de „nod in git" poate fi insotita de senzatie de sufocare, alteori de jena sau durere la inghitit. Alteori, jena de la nivelul gitului poate fi insotita de circei/crampe musculare in miini si picioare sau amorteli in extremitati sau in regiunea din jurul gurii.

    O astfel de senzatie neplacuta poate fi cauzata de multiple boli: infectii cronice din sfera ORL (faringite, laringite), obstructii ale cailor aeriene superioare (laringe, trahee), fie cauzate de un proces invaziv care tine de peretele acestor structuri, fie de acumularea unor tesuturi in zona gitului (tesut adipos, masa musculara, cresterea in dimensiuni a glandei tiroide) care determina obstructie aeriana superioara prin compresia exercitata asupra traheei.

    In fine, lipsa de calciu sau magneziu, cit si scaderea aciditatii singelui din diverse motive pot duce la astfel de senzatii neplacute, cu precadere prin cresterea excitabilitatii neuromusculare si aparitia de spasme ale musculaturii laringiene.

    Nu in ultimul rind, afectiuni cardiopulmonare pot fi insotite de senzatie de sufocare (de exemplu astmul bronsic, traheobronsitele alergice, bronhopneumopatiile obstructive, emfizemul pulmonar, insuficienta cardiaca) asociata greutatii in respiratie, dar mai putin descrisa ca o senzatie de „nod in git". Cel mai ades insa, mai ales la persoanele tinere, senzatia de „nod in git" apare in conditii de sanatate fizica optima, pe fond de stres.

    Tiroida si senzatia de "nod in git"

    Glanda tiroida este situata la baza gitului, sub „marul lui Adam" (cartilajul tiroid al laringelui). Ea este un organ care in conditii normale are o forma de fluture, cu doi lobi situati de o parte si de alta a cartilajului tiroid si are dimensiuni mici, nedepasind decit rareori 20-25 ml. Fata de alte boli, afectiunile tiroidiene sint relativ frecvente in populatia generala, mai ales la femei, multe din afectiuni fiind insotite de cresterea moderata, abia sesizabila clinic, dar alteori chiar vizibila sau - mai rar - extrema a volumului tiroidian.

    O crestere in dimensiuni a glandei tiroide se observa, asadar, ca o umflatura mai mica sau mai mare la baza gitului, fiind cunoscuta generic sub denumirea de „gusa". Chiar daca multe gusi sint vizibile, putine sint asa de mari incit sa determine tulburari de compresiune si senzatie de „nod in git". Consistenta gusii e, de asemenea, importanta. O gusa difuza, elastica, vasculara poate fi foarte mare si sa nu determine o compresie semnificativa asupra traheei, pentru ca isi gaseste usor loc in git.

    Gusile compresive sint in general gusi gigante multinodulare, dure, care au un caracter plonjant dinspre regiunea gitului inspre spatiul mediastinal (dintre plamini), trecand astfel in spatele osului pieptului (sternului) care e rigid, inextensibil. Aceste gusi reusesc, prin rigiditatea si volumul lor, ca intr-un spatiu limitat de stern sa comprime semnificativ traheea si esofagul, dind probleme de respiratie pina la sufocare, precum si probleme de deglutitie, pina la incapacitatea inghitirii alimentelor solide.

    Gusile compresive nu sint neaparat cancere tiroidiene

    Gusile compresive nu sint neaparat cancere tiroidiene. De cele mai multe ori, ele sunt gusi multinodulare benigne, care au crescut incet in timp, pe un fond genetic ce a predispus pacientul la dezvoltarea unei astfel de gusi. Alteori insa, mai ales cind gusa compresiva a crescut recent si rapid, avind un caracter invaziv si fiind insotita de ganglioni locali, poate fi vorba si de un cancer tiroidian.

    De cele mai multe ori insa, senzatia de „nod in git" nu e corelata cu tiroida, chiar atunci cind exista o patologie tiroidiana confirmata, pentru ca e nevoie de o crestere impresionanta de volum si de o extensie a tiroidei in cusca toracica, pentru ca gusa sa devina compresiva.

    Cum insa o tiroida care produce un exces de hormoni tiroidieni predispune la anxietate, iar anxietatea determina senzatie de nod in git, e posibil ca „nodul din git" sa apara mai frecvent la persoanele hipertiroidiene, fara a fi neaparat legate de o compresie exercitata de tiroida asupra traheei.
    Investigatii

    Desigur, o gusa giganta compresiva, fie ea benigna sau maligna, reprezinta o amenintare a sanatatii, prin urmare ea trebuie diagnosticata si rezolvata chirurgical. Aspectul compresiv al unei gusi e usor de evidentiat: pacientul nu numai ca se plinge ca respira si inghite greu, dar la examenul clinic se observa (uneori de la distanta) o umflatura la baza gitului, care se misca in sus si in jos atunci cind pacientul inghite, reprezentata de glanda tiroida crescuta in volum.

    Compresia poate fi dovedita prin explorari simple. Astfel, o banala radiografie la nivelul gitului si pieptului poate pune in evidenta devierea traheei si ingustarea sa. Ecografia tiroidiana nu e informativa retrosternal. Aspecte de finete ale caracterului invaziv si plonjant al gusii pot fi observate in urma unei investigatii imagistice mai complexe (CT, RMN) posibil de a fi efectuate in Spitalul „Sf. Spiridon", precum si in alte centre private de imagistica din Iasi. Caracterul benign sau canceros al gusii compresive poate fi diagnosticat preoperator prin punctie tiroidiana cu ac subtire - manevra facila si minim traumatizanta pentru pacient.

    Ce ar trebui sa faceti?

    Foarte probabil, problema dumneavoastra nu e grava, tinind mai curind de fondul dumneavoastra anxios si mai putin de o afectiune tiroidiana, pe care probabil ca ati fi cunoscut-o deja, sau de o dereglare importanta a metabolismului calciului, care ar fi fost insotita de acuze mai severe, cu caracter repetitiv.

    E bine totusi sa apelati la medicul dumneavoastra de familie care sa va consulte si, in functie de ce gaseste la consult, sa va directioneze catre unul sau mai multi specialisti (ORL, endocrinolog, psihiatru)".

    Stresul declanseaza la oricine o reactie de aparare, mediata de unii hormoni (catecholamine, glucocorticoizi). O reactie mai intensa de adaptare la cei care percep stresul ca pe o amenintare (asa numita „stare de anxietate") va determina o simptomatologie polimorfa (palpitatii, transpiratii reci, tremuraturi ale extremitatilor, tranzit accelerat, senzatie de voma, crampe abdominale etc.) Alteori se poate ajunge la reactii extreme, de tip „lupta sau fugi" in contextul unor stari anxioase paroxistice cunoscute si sub numele de „atacuri de panica".

    Precum am mentionat anterior, senzatia de „nod in git" apare cel mai des la pacienti la care nu se gaseste nici o boala, de multe ori aflati la virsta tinara si avind o tiroida perfect normala functional si structural. Senzatia este corelata cu un fond psihic mai labil al persoanei care are o astfel de acuza si apare mai des si mai intens in conditii de stres. Aparitia acestei senzatii poate fi explicata, asadar, printr-o adaptare exagerata la stres a unor persoane.

    Anxietatea si atacurile de panica influenteaza si modul de a respira al persoanei supuse la astfel de reactii. Anxiosii respira fie prea des („tahipnee") fie prea adinc (asa-numitul „oftat"), adesea involuntar. Acest mod de respiratie determina o eliminare exagerata de bioxid de carbon, cu rol in mentinerea aciditatii sanguine prin formarea de acid carbonic.

    Scaderea acidului carbonic in conditii de anxietate si respiratie patologica va determina astfel scaderea aciditatii sanguine („alcaloza respiratorie"). In aceste conditii, chiar daca nivelul de calciu circulant e normal de cele mai multe ori la anxiosi, un procentaj mai mare din calciu se leaga de proteine circulante specifice (calbindine), astfel incit fractia libera a calciului circulant (calciul ionic) scade, provocind contractii involuntare ale musculaturii netede laringiene si traheale, cu senzatie de „nod in git" si de sufocare.

    Tratament

    Odata exclusa o cauza organica a acestei stari de disconfort (asa cum, probabil, e cazul pacientei care a pus intrebarea), se poate purcede la terapia sindromului anxios. Pacientul trebuie asigurat ca, desi foarte neplacute, senzatiile de „nod in git" si de sufocare aparute in conditii de stres sint, ca si crampele musculare, in general inofensive.

    Terapia pentru rarirea sau chiar disparitia acestor crize este menita atenuarii starii de anxietate. Pentru aceasta exista medicatie anxiolitica eficienta, care, luata in doze minime terapeutic eficiente (pentru a evita fenomenele de dependenta) va atenua reactia exagerata la stres a acestor pacienti.

    Tratamentul nu trebuie luat „la nevoie", ci trebuie continuat pe perioade limitate (3-6 luni). Aceste intervale terapeutice vor constitui adevarate „pilde" pentru pacient de a reactiona mai putin exploziv la stres. Daca o criza de anxietate sau un „atac de panica" apare in decursul tratamentului, se poate recurge la suplimentarea terapiei, precum si la respiratia intr-un punga de hirtie, care mentine aciditatea singelui prin reciclarea bioxidului de carbon. Este preferabil ca, atunci cind un astfel de tratament anxiolitic depaseste competenta medicului de familie sau a endocrinologului, acesta sa fie preluat de psihiatru.

    Calciul si senzatia de "nod in git"

    "Exista afectiuni (hipoparatiroidismul , hipovitaminoza D) care sint insotite de o scadere a calciului circulant. Hipocalcemia, ca de altfel si hipomagneziemia, hipopotasemia, precum si cresterea pH-ului sanguin („alcaloza") vor cauza spasme laringotraheale, uneori inofensive, fiind insotite de senzatie de „nod in git" si sufocare, dar alteori (mult mai rar, in cazuri de hipocalcemie profunda - nivel foarte scazut de calciu in organism) foarte intense, amenintind uneori chiar viata pacientului prin spasm glotic si al musculaturii custii toracice, cu oprirea respiratiei.

    Totodata, aceste modificari electrolitice vor determina aparitia unor semne clinice particulare de hiperexcitabilitate neuromusculara, bine cunoscute si usor de observat de catre clinician. De aceea, este bine ca parametrerii sus-mentionati sa fie verificati in cadrul consultului unor pacienti care au plingeri de acest gen.

    Trebuie mentionat totusi ca un asemenea tip de afectiune este relativ rar fata de incidenta mare in populatie a senzatiei de „nod in git"„, arata dr. Dumitru Branisteanu.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Minciuni neruşinate

    Radu MEȘNIȚĂ

    Minciuni neruşinate

    Ce-ar fi alegerile fără promisiuni?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Am ajuns o ţară fără creiere?

    Emil STRATAN

    Am ajuns o ţară fără creiere?

    De-a lungul tuturor campaniilor electorale care au avut loc din 1990 încoace, în creierul românilor au palpitat tot felul de speranţe. Astăzi, ei se plâng că nu mai ştiu ce speranţă să mai inventeze.

    Turnul cu necaz - clopotniţa Bisericii „Sf. Spiridon” din Iaşi

    Mircea Radu IACOBAN

    Turnul cu necaz - clopotniţa Bisericii „Sf. Spiridon” din Iaşi

    În actul de naţionalizare din 1948 se dispune trecerea în proprietatea statului a… clopotniţei Bisericii „Sf. Spiridon” din Iaşi – caz, cred, unic în România. Nu se ştie ce destinaţie lucrativă urma să dea noua putere turnului cu clopote; mai degrabă va fi fost vorba de excesul de zel al unui funcţionar idiot, care a interpretat ad litteram precizarea „orice în afara clădirii bisericii”. Şi cum clopotniţa nu făcea corp comun cu ctitoria din 1747, a fost mintenaş naţionalizată şi trecută în inventarele Primăriei.

    Cântec de jale

    Florin CÎNTIC

    Cântec de jale

    Dar astăzi ? Ce s-a ales din prestigiul, demnitatea şi recunoaşterea socială a profesorului? "Se sparie gândul!".

    Propunerea redactorului sef

    O nouă cultură urbană

    Toni HRITAC

    O nouă cultură urbană

    Lucruri nemaiîntâlnite se petrec în Iaşi. Pe un vârf de deal, la Rediu, a apărut un bloc de şase etaje.

    Caricatura zilei

    Nicuşor e departe...

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Cine este candidatul la prezidentiale ofiter sub acoperire?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.