Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

vineri, 01.07.2016

De ce apare senzatia de "nod in git"?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Andreea V., din Iasi: "As dori sa stiu daca senzatia de „nod in git" poate fi cauzata de probleme cu tiroida sau din cauza lipsei de calciu. Cum imi pot da seama care este cauza? Va multumesc".

    Dumitru D. Branisteanu, medic primar endocrinolog, Spitalul "Sf. Spiridon" Iasi: "Trebuie stiut ca senzatia de „nod in git" apare cel mai des la pacienti la care nu se gaseste nici o boala, de multe ori aflati la virsta tinara si avind o tiroida perfect normala functional si structural. Senzatia este corelata cu un fond psihic mai labil al persoanei care are o astfel de acuza si apare mai des si mai intens in conditii de stres.

    Aparitia acestei senzatii poate fi explicata, asadar, printr-o adaptare exagerata la stres a unor persoane. Uneori, senzatia de "nod in git" poate fi insotita de senzatie de sufocare, alteori de jena sau durere la inghitit.

    Alteori, jena de la nivelul gitului poate fi insotita de circei/crampe musculare in miini si picioare sau amorteli in extremitati sau in regiunea din jurul gurii. O astfel de senzatie neplacuta poate fi cauzata de multiple boli: infectii cronice din sfera ORL (faringite, laringite), obstructii ale cailor aeriene superioare (laringe, trahee), fie cauzate de un proces invaziv care tine de peretele acestor structuri, fie de acumularea unor tesuturi in zona gitului (tesut adipos, masa musculara, cresterea in dimensiuni a glandei tiroide) care determina obstructie aeriana superioara prin compresia exercitata asupra traheei. In fine, lipsa de calciu sau magneziu, cit si scaderea aciditatii singelui din diverse motive pot duce la astfel de senzatii neplacute, cu precadere prin cresterea excitabilitatii neuromusculare si aparitia de spasme ale musculaturii laringiene.

    Nu in ultimul rind, afectiuni cardiopulmonare pot fi insotite de senzatie de sufocare (de exemplu astmul bronsic, traheobronsitele alergice, bronhopneumopatiile obstructive, emfizemul pulmonar, insuficienta cardiaca) asociata greutatii in respiratie, dar mai putin descrisa ca o senzatie de "nod in git".

    Cel mai ades insa, mai ales la persoanele tinere, senzatia de "nod in git" apare in conditii de sanatate fizica optima, pe fond de stres.

    Tiroida si senzatia de "nod in git"

    Glanda tiroida este situata la baza gitului, sub „marul lui Adam" (cartilajul tiroid al laringelui). Ea este un organ care in conditii normale are o forma de fluture, cu doi lobi situati de o parte si de alta a cartilajului tiroid si are dimensiuni mici, nedepasind decit rareori 20-25 ml.

    Fata de alte boli, afectiunile tiroidiene sint relativ frecvente in populatia generala, mai ales la femei, multe din afectiuni fiind insotite de cresterea moderata, abia sesizabila clinic, dar alteori chiar vizibila sau - mai rar - extrema a volumului tiroidian. O crestere in dimensiuni a glandei tiroide se observa, asadar, ca o umflatura mai mica sau mai mare la baza gitului, fiind cunoscuta generic sub denumirea de "gusa". Chiar daca multe gusi sint vizibile, putine sint asa de mari incit sa determine tulburari de compresiune si senzatie de "nod in git".

    Consistenta gusii e, de asemenea, importanta. O gusa difuza, elastica, vasculara poate fi foarte mare si sa nu determine o compresie semnificativa asupra traheei, pentru ca isi gaseste usor loc in git. Gusile compresive sint in general gusi gigante multinodulare, dure, care au un caracter plonjant dinspre regiunea gitului inspre spatiul mediastinal (dintre plamini), trecand astfel in spatele osului pieptului (sternului) care e rigid, inextensibil. Aceste gusi reusesc, prin rigiditatea si volumul lor, ca intr-un spatiu limitat de stern sa comprime semnificativ traheea si esofagul, dind probleme de respiratie pina la sufocare, precum si probleme de deglutitie, pina la incapacitatea inghitirii alimentelor solide. Desigur, o gusa giganta compresiva, fie ea benigna sau maligna, reprezinta o amenintare a sanatatii, prin urmare ea trebuie diagnosticata si rezolvata chirurgical.

    Aspectul compresiv al unei gusi e usor de evidentiat: pacientul nu numai ca se plinge ca respira si inghite greu, dar la examenul clinic se observa (uneori de la distanta) o umflatura la baza gitului, care se misca in sus si in jos atunci cind pacientul inghite, reprezentata de glanda tiroida crescuta in volum.

    Lipsa de calciu: ades invocata, mai rar cauza acestor probleme

    "Exista afectiuni (hipoparatiroidismul , hipovitaminoza D) care sint insotite de o scadere a calciului circulant. Hipocalcemia, ca de altfel si hipomagneziemia, hipopotasemia, precum si cresterea pH-ului sanguin ("alcaloza") vor cauza spasme laringotraheale, uneori inofensive, fiind insotite de senzatie de "nod in git" si sufocare, dar alteori (mult mai rar, in cazuri de hipocalcemie profunda - nivel foarte scazut de calciu in organism) foarte intense, amenintind uneori chiar viata pacientului prin spasm glotic si al musculaturii custii toracice, cu oprirea respiratiei.

    Totodata, aceste modificari electrolitice vor determina aparitia unor semne clinice particulare de hiperexcitabilitate neuromusculara, bine cunoscute si usor de observat de catre clinician. De aceea, este bine ca parametrerii sus-mentionati sa fie verificati in cadrul consultului unor pacienti care au plingeri de acest gen.

    Trebuie mentionat totusi ca un asemenea tip de afectiune este relativ rar fata de incidenta mare in populatie a senzatiei de "nod in git".

    Si stresul poate fi vinovat de senzatia de "nod in git"

    Stresul declanseaza la oricine o reactie de aparare, mediata de unii hormoni (catecholamine, glucocorticoizi). O reactie mai intensa de adaptare la cei care percep stresul ca pe o amenintare (asa numita "stare de anxietate") va determina o simptomatologie polimorfa (palpitatii, transpiratii reci, tremuraturi ale extremitatilor, tranzit accelerat, senzatie de voma, crampe abdominale etc.) Alteori se poate ajunge la reactii extreme, de tip "lupta sau fugi" in contextul unor stari anxioase paroxistice cunoscute si sub numele de "atacuri de panica".

    Precum am mentionat anterior, senzatia de „nod in git" apare cel mai des la pacienti la care nu se gaseste nici o boala, de multe ori aflati la virsta tinara si avind o tiroida perfect normala functional si structural. Senzatia este corelata cu un fond psihic mai labil al persoanei care are o astfel de acuza si apare mai des si mai intens in conditii de stres. Aparitia acestei senzatii poate fi explicata, asadar, printr-o adaptare exagerata la stres a unor persoane.

     Anxietatea si atacurile de panica influenteaza si modul de a respira al persoanei supuse la astfel de reactii. Anxiosii respira fie prea des ("tahipnee") fie prea adinc (asa-numitul "oftat"), adesea involuntar. Acest mod de respiratie determina o eliminare exagerata de bioxid de carbon, cu rol in mentinerea aciditatii sanguine prin formarea de acid carbonic.

    Scaderea acidului carbonic in conditii de anxietate si respiratie patologica va determina astfel scaderea aciditatii sanguine ("alcaloza respiratorie"). In aceste conditii, chiar daca nivelul de calciu circulant e normal de cele mai multe ori la anxiosi, un procentaj mai mare din calciu se leaga de proteine circulante specifice (calbindine), astfel incit fractia libera a calciului circulant (calciul ionic) scade, provocind contractii involuntare ale musculaturii netede laringiene si traheale, cu senzatie de "nod in git" si de sufocare".


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Uzina de hârţoage

    Mihai CHIPER

    Uzina de hârţoage

    Despre cele şapte vieţi ale ştampilei şi îmblânzirea copiei legalizate.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un mare actor în serviciul literaturii

    Alexandru CĂLINESCU

    Un mare actor în serviciul literaturii

    „Un meşteşugar al seducţiei”, se auto-defineşte Luchini, ceea ce este o formulă cât se poate de potrivită. Şi mai e ceva care îl particularizează pe fermecătorul, seducătorul Luchini. Într-o lume - a artiştilor, a scriitorilor, a intelectualilor - în care e de bonton să fii de stânga, Luchini îşi declară, dezinhibat şi cu francheţe, inaderenţa la tabăra stângii. N-am putut niciodată să fiu „militant”, „rebel”, „angajat”, adaugă el...

     Cu rusofilul în vitrină

    Radu POPESCU

    Cu rusofilul în vitrină

    * strategia şmecherească de peste Prut

    Sfârşitul umanioarelor?

    Nicolae CREŢU

    Sfârşitul umanioarelor?

    Sub acest titlu interogativ-avertizator, dublat de o şi mai directă anticipare a pledoariei pro-umanioare (De ce mai avem nevoie de educaţie umanistă în universităţi), a vorbit în Aula Filialei Iaşi a Academiei Române (22 iunie) Profesorul dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii bucureştene: o temă de o reală importanţă strategică în domeniul Educaţiei şi de tot atât de reală în lume, nu doar în România, pe care doar aparentul hiperbolism al formulării preluate ca prag al însemnărilor de faţă le subliniază justificat. 

    pulspulspuls

    Cine a dat şi cine a luat şpăgoiul care a stricat calculele de la giudeţ?

    Cine a dat şi cine a luat şpăgoiul care a stricat calculele de la giudeţ?

    Veşti proaspete şi aburinde avem pe astăzi despre şmenurile din politichia ieşeană, aduse de amicul Archibald Tănase derect de la Bucale, stimaţi telespectatori. 

    Caricatura zilei

    Pensii speciale

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Care ar fi prioritatile administratiei locale pentru municipiul Iasi?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.