Efectele secundare ale unor medicamente uzuale

Orice medicament are efecte secundare. De aceea este bine sa stim ce se poate intimpla daca consumam in exces medicamente, inclusiv daca este vorba de arhicunoscutele aspirina sau paracetamol.

Farmacist Gabriela Streit, presedintele Colegiului Farmacistilor Iasi: "Efectele secundare apar in limitele terapeutice ale medicamentului si sint nedorite. Ele apar intr-o anumita situatie terapeutica, fiind dependente de doza administrata. Efectele secundare prezinta urmatoarele particularitati: sint destul de numeroase deoarece fiecare medicament, pe linga actiunea farmacologica principala, prezinta o serie de actiuni secundare; pot sa apara la oricare din indivizii tratati; sint previzibile si anticipate chiar din etapa studiilor de cercetare;pot fi intensificate in momentul in care exista o patologie asociata bolii tratate.

Aspirina (acidul acetilsalicilic)

Aspirina prezinta mai multe efecte farmacologice principale printre care: efect analgezic (combate durerea) si antipiretic (combate febra) moderat, efect antiinflamator si antireumatic puternic, in doze mici - efect antiagregant plachetar. Acestora li se adauga o serie de efecte secundare care se manifesta la diferite nivele. Astfel, la nivelul aparatului digestiv, poate sa produca : microhemoragii gastrice; iritatia mucoasei gastrice cu senzatie de greata si voma (se recomanda administrarea de aspirina dupa mese, pe stomacul plin); hipersecretie gastrica acida si scaderea cantitatii de mucus protector, favorizind aparitia ulcerului gastric la persoanele predispuse. La nivel sanguin poate produce hipocoagulare cu favorizarea de microhemoragii si anemie sau hiperagregare plachetara cu favorizarea accidentelor trombotice. La nivel respirator produce bronhoconstrictie cu agravarea astmului bronsic, iar la nivel renal poate determina reducerea filtrarii glomerulare si retentie de apa in tesuturi (hidrosalina). La nivel SNC (sistemul nervos central) poate produce euforie si tulburari de echilibru si auditive (acufene - zgomote in urechi).

Antiacidele

Au ca efect secundar, comun, scaderea activitatii enzimatice a pepsinei gastrice la pH gastric > 5 si inactivarea acesteia la pH a 7-8. Acest efect este nedorit in perioadele digestive si benefic in perioadele interdigestive. Antiacidele alcalinizante de tipul carbonatului acid de sodiu (bicarbonatul de sodiu) pot produce ca efect secundar alcaloza si litiaza urinara. Antiacidele neutralizante (carbonat de calciu-calciu carbonic, oxid de magneziu) si cele adsorbante (saruri de bismut) produc constipatie (in special sarurile de calciu). Sarurile de magneziu au ca efect secundar, efectul laxativ. Bisacodilul poate produce „boala laxativelor" la utilizare indelungata. Aceasta se manifesta prin colici puternice si pierderi de apa si de electroliti (cum este potasiul). Se pot produce si pierderi de vitamine. La folosirea repetata poate accentua constipatia determineind astfel abuzul de purgative.

Metamizolul (algocalminul)

Are ca efect secundar in cazuri foarte rare si la tratament prelungit, reactii alergice si modificari ale formulei leucocitare. Daca in cursul unui tratament prelungit cu algocalmin apare leucocitopenie sau granulo-citopenie se va intrerupe tratamentul. Colorarea urinei in rosu datorita eliminarii renale sub forma de metabolit (acid rubazonic) este un alt efect secundar.

Paracetamolul

Poate produce la doze mari: toxicitate hepatica ( citoliza hepatica, hepatita acuta ), renala (nefrita interstitiala, insuficienta renala cronica ), rabdomiolize (destructtii ale muschilor striatI), eruptii cutanate. Se recomanda ca tratamentul cu paracetamol sa nu depaseasca 5 zile, iar doza maxima admisa este de 4 g / zi la adult. Daca este necesar un tratament indelungat trebuie sa se monitorizeze periodic functia hepatica.

Bromhexinul

Poate produce ca efecte secundare greturi, varsaturi, iritatie gastrica; poate agrava evolutia unui ulcer gastric, iar in urma administrarii sub forma de aerosoli poate produce bronhospasm. Se recomanda prudenta in administrarea la asmatici.

Antiinflamatoarele

Antiinflamatoarele nesteroidiene (fenilbutazona, indometacin, diclofenac, piroxicam, ibuprofen) si steroidiene (prednison, hidrocortizon) au ca efect secundar agravarea ulcerului gastric prin scaderea secretiei de mucus protector si blocarea sintezei de PGE2 cu functie hipersecretorie gastrica.

Antibiotice

In cursul tratamentului cu antibiotice se poate produce diaree ca efect secundar, deoarece antibioticul nu distruge numai bacteriile din tesuturile infectate ci si pe cele care populeaza in mod normal tractul gastro-intestinal. La utilizarea de antibiotice cu spectru larg (tetraciclinele), datorita inhibittiei florei intestinale, poate sa apara o stare de hipovitaminoza (ex. vitamina K) cu aparitia de hemoragii.