Enterocolitele se trateaza cel mai adesea cu regim alimentar

Dana G., din Iasi: „Mi-a fost foarte rau, atit mie, cit sI fetitei mele de 6 ani. Am vomitat sI am avut diaree. Ni s-a spus ca am avut o enterocolita. Am tinut regim dar as vrea sa stiu de la ce apar astfel de probleme si daca este necesar sa luam antibiotice. Poate sa fie de la alimente alterate sau de la miiini nespalate?".

Dr. Carmen Manciuc,  director medical, Spitalul de Boli Infectioase Iasi: „Enterocolitele sint afectiuni ale tractului digestiv determinate de  infectii diverse, cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti.  Manifestarile obisnuite sint emisia de scaune numeroase, moi, insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, frisoane, alterarea starii  generale. Manifestarile generale sint date fie de diseminarea agentului  infectios ori a toxinelor acestuia in tot organismul, fie - cel mai  frecvent - de pierderile importante de apa si minerale, consecinta diareei  si a varsaturilor.

Vara si toamna se inregistreaza cele mai multe cazuri de enterocolita
Patrunderea in organism a agentilor infectiosi se face pe cale orala, prin intermediul apei, alimentelor sau miinilor murdare, contaminate.  Unii vectori (muste, gindaci, rozatoare etc.) pot vehicula si imprastia microorganismele pe o distanta mare. Prin urmare se pot imbolnavi intr-un anume moment toti cei care au consumat un anume aliment contaminat  sau apa dintr-o sursa contaminata, precum si cei care au venit in  contact direct cu acestia nerespectind regulile de igiena elementare. 

Sezonul vara-toamna se asociaza cu frecventa maxima a cazurilor de enterocolit. Un caz aparte il reprezinta enterocolitele acute aparute la persoanele care calatoresc in zone nu obligatoriu endemice pentru infectii digestive (asa numita „diaree a calatorului"). Acestea se infecteaza de  obicei prin ingestia de alimente (legume, fructe) sau apa contaminate. Diareea in acest caz poate fi datorata si schimbarilor de regim alimentar,  consumului de preparate specifice zonei, condimente.

Regim alimentar si rehidratare

Prevenirea bolii este posibila prin respectarea regulilor de igiena individuala: spalatul miinilor cu apa si sapun inaintea oricarei mese, spalarea eficienta a alimentelor care se consuma neprelucrate termic, spalarea si dezinfectarea tacimurilor, veselei, prin utilizarea numai apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar cind acest lucru nu este posibil, a apei fierte si racite ori a apei minerale imbuteliata corespunzator. Nu intotdeauna tratamentul  cauzei, adica eradicarea agentului infectios cu ajutorul  antibioticelor, este indicata. Diareea provocata de virusuri nu raspunde la  tratamentele antibiotice. In plus, utilizarea nerationala a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determina selectionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice. Pe prim plan in tratamentul enterocolitelor este corectarea pierderilor de lichide si electroliti. Aceasta se realizeaza prin consumul de lichide - ceaiuri neindulcite, apa minerala (plata), zeama de orez, supa de morcovi. Utila este adaugarea sarurilor de rehidratare care se gasesc in farmacii, in pliculete cu dozaj corespunzator. Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului), aplicatii de caldura pe abdomen. Varsaturile pot fi combatute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicatia medicului si in dozaj corespunzator. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindeca in citeva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, brinza proaspata, mere rase, supa de zarzavat strecurata, carne fiarta. Sint excluse legumele si fructele crude, lactatele si prajelile. Regimul trebuie mentinut 2 - 3 zile dupa disparitia simptomelor.  

Cind sint recomandate antibioticele? 

Administrarea de antibiotice se face numai la indicatia medicului Antibioticele sint utilizate in unele cazuri de enterocolite  bacteriene: dizenteria bacteriana, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie si localizari extraintestinale, forme care nu raspund la dieta  si la medicatia simptomatica, forme recidivante, enterocolite ale  sugarului, cu coproculturi pozitive. Totodata sint recomandate in enterocolite ale copiilor din colectivitati, enterocolite ale personalului din sectoarele cu risc epidemiologic crescut ss enterocolite cu febra persistenta. Administrarea de antibiotice se face numai la indicatia medicului. Antibioticul recomandat, doza zilnica, durata tratamentului, difera in functie de etiologia enterocolitei, gravitatea bolii, virsta.  Enterocolitele acute cu modificarea starii generale, cu deshidratare mare trebuie spitalizate in vederea reechilibrarii hidroelectrolitice rapide si a prevenirii complicatiilor. O mare atentie trebuie acordata enterocolitelor sugarilor si copiilor mici, deoarece acestia se deshidrateaza mult mai usor, fiind astfel predispusi formelor severe de boala.  Enterocolitele acute sint boli care pot fi in mare masura prevenite cu respectarea normelor de igiena corespunzatoare. Ele au in general o evolutie autolimitata in timp, regimul alimentar bogat in lichide si de protecttie digestiva, fiind cheia de bolta in remisia formelor necomplicate".

Agentii etiologici ai enterocolitelor acute

- Bacterii - Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter etc.;

- Virusuri - enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri;

- Ciuperci - candida, in special la pacientii imunodeprimati sau care au primit anterior tratamente prelungite cu antibiotice;

- Paraziti - Giardia lamblia (cu frecventa mare a infestarii in rindul populatiei, dar nu intotdeauna cu manifestari clinice), Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium (diaree aparuta la persoanele cu imunodepresie).