Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Fumatul - una din cauzele infarctului de miocard si a mortii subite

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    In cazul fumatorilor, mortalitatea cardiovasculara creste cu 18% pentru barbati si 31% pentru femei. „Este important de stiut relatia directa intre fumat si boala coronariana - aceasta apare de 4 ori mai frecvent la fumatori comparativ cu nefumatorii. De asemenea, celebrul studiu Framingham (S.U.A.) a aratat corelatia dintre fumat si infarctul miocardic sau moartea subita. Mortalitatea cardiovasculara creste cu 18% pentru barbati si 31% pentru femei. Exista si o relatie clara intre riscul de deces cardiovascular si numarul de tigari fumate pe zi. Astfel, cei care fumeaza peste 15 tigarete/ zi au un risc dublu de deces coronarian", spune prof. dr. Florin Mitu, medic cardiolog in cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

    Efectul fumatului depinde de virsta de debut, perioada de timp (ani - zeci de ani), numarul de tigari si interactiunea cu ceilalti factori de risc (hipertensiunea arteriala-HTA, hipercolesterolemie). Astfel, spun medicii, fumatorii hipertensivi si cei cu valori ale colesterolului seric crescut, au un risc de 20 de ori mai mare fata de nefumatorii cu valori minime ale tensiunii arteriale si colesterolului total.

    In 2 ani de abstinenta se reduce riscul de mortalitate cu 30-50 %

    Studii de psihologie si sociologie au relevat ca fumatul este un comportament complex, conditionat de factori cognitivi, de personalitate, nivel educational, reactie la stres si influente sociale. Factorii sociali au rol in initierea obiceiului pentru ca ulterior comportamentul sa fie fixat prin factori psihofiziologici.

    „Este demonstrat ca dependenta la tutun este mediata de nicotina asemanator altor droguri (eliberare cerebrala de catecolamine, betaendorfine)", explica conf. dr. Mitu.

    Abandonarea fumatului determina reducerea riscului cardiovascular dupa o perioada de abstinenta ce depinde de numarul de tigari fumate (in 2 ani de abstinenta se reduce riscul de mortalitate cu 30-50%).

    „Constatarea este inca un argument pentru mecanismul de actiune al fumatului, care are un efect trombogenic pe termen scurt (favorizind coagularea) si un efect de accelerare a aterosclerozei pe termen lung", adauga conf. dr. Mitu.

    Efectele fumatului sint reversibile

    Riscul de deces coronarian in rindul fostilor fumatori se reduce progresiv. Abandonarea fumatului are aceleasi beneficii si in preventia secundara. S-a demonstrat ca beneficiile revascularizarii coronariene sint anulate in subgrupul pacientilor care continua sa fumeze. Ca efecte nedorite ale abstinentei au fost citate cresterea tensiunii arteriale si a greutatii corporale.

    „Cistigul ponderal insa nu depaseste 2-3 kg, este usor de contracarat si are un impact oricum mai mic decit fumatul asupra riscului cardiovascular", specifica conf. dr. Mitu.

    Multe dintre efectele fumatului sint reversibile (vasoconstrictia arteriala, agregarea plachetara, potentialul aritmogen, reducerea oxigenarii). „Aceasta reversibilitate face ca potentialele beneficii ale renuntarii la fumat sa fie remarcabile. Riscul de deces coronarian in rindul fostilor fumatori se reduce progresiv in perioada de abstinenta, ajungind ca la 10-20 ani sa fie similar riscului nefumatorilor", subliniaza conf. dr. Mitu.

    Fumatul - rezultat al influentei sociale

    Mediul social, prietenii si familia actioneaza ca puternici facilitatori prin intermediul a multiple conexiuni ale individului cu societatea. Un fumator cu provenienta dintr-un mediu de fumatori poate fi la fel de dificil de abordat ca un fumator dintr-un mediu cu prevalenta redusa a fumatului. Se stie ca statusul socio-economic este un predictor puternic al multor evenimente morbide. Fumatul este, de asemenea, mai prevalent in rindul claselor mai putin privilegiate.

    Un fumator ocazional devine un fumator zilnic in circa 1-2 ani

    Pacientii depresivi au o probabilitate cu 40% mai redusa de a renunta la fumat. „Se considera ca un fumator ocazional devine un fumator zilnic, dependent, in circa 1-2 ani, timp in care se dezvolta obiceiuri specifice ale fumatului, asociate cu comportamente, senzatii, sentimente, trairi. Fumatul devine un obicei, iar ocaziile care joaca rol declansator devin specifice", spune conf. dr. Mitu.

    Conform teoriilor comportamentale, renuntarea graduala se bazeaza pe faptul ca tigara cel mai putin dorita va fi cel mai usor de abandonat si astfel se identifica situatiile in care fumatorul aprinde tigara precum si gradul de imperiozitate. Reducerea numarului de tigari fumate, precum si sentimentul de incredere in capacitatea de a renunta la fumat sint factori predictivi ai abstinentei pe termen lung.

    Riscul recaderii se mentine insa timp indelungat dupa incetarea consumului de nicotina si este indeosebi crescut in trei situatii: stres, intilniri sociale sau asocierea cu alcoolul, care atenueaza inhibitiile.

    Dependenta fiziologica - nicotina: drog psihoactiv

    Nicotina este o substanta cu potential adictiv, chiar la doze de circa 5 tigari pe zi, circa 90% dintre fumatori dezvoltind dependenta. Fumatul cu regularitate este determinat de doi factori: efectele percepute ca pozitive ale drogului si disconfortul produs de simptomele de abstinenta. Nicotina ca drog psihoactiv are multiple efecte, in functie de individ: relaxant central, stimulant al sistemului nervos periferic, amplificator al afectului anorexigen.

    „Simptomele de abstinenta sint multiple: depresie, insomnie, iritabilitate, anxietate, bradicardie, dificultati de concentrare, apetit crescut, crestere ponderala. Aceste simptome apar cel mai frecvent in zilele 2-5 de abstinenta, dar pot persista citeva saptamini (dificultati de concentrare, schimbari de apetit)", explica conf. dr. Mitu.

    Acesta adauga ca, desi exista multe metode si tehnici de renuntare la fumat, poate cel mai imporant lucru pentru cel care doreste sa renunte cu adevarat la fumat este vointa de a fi sanatos pentru sine si pentru cei dragi.

    Fumatul in statistici 

    * In fiecare zi, mai mult de 3000 de adolescenti din SUA fumeaza prima lor tigara si astfel fac primul lor pas pentru a deveni fumatori regulati. O treime dintre acestia vor muri datorita bolilor provocate de fumat.

    8 Fumatul este o boala a copiilor. 89% dintre oamenii care incearca pentru prima data o tigara o incearca pina la virsta de 18 ani. 90% dintre noii fumatori sint copii si adolescenti. 

    * Tinerii sint incurajati sa fumeze prima tigara de catre reclamele si promotiile organizate de companiile producatoare de tigari, de prietenii lor, de preturile mici precum si de posibilitatea de a le procura foarte usor, unii comercianti ignorind reglementarile in vigoare. 

    * Nicotina provoaca dependenta; de fapt, riscul de a deveni dependent este de unul la trei sau unul la doi, in timp ce riscul de deveni dependent de cocaina administrata intravenos este de unu la patru! 

    * Mai mult de 80% dintre tinerii care fumeaza un pachet sau mai mult pe zi recunosc nevoia sau dependenta lor de tigari.

    * 42% dintre cei care fumeaza pina la trei tigari pe zi vor deveni fumatori regulati. 70 % dintre adolescenti declara ca daca ar putea sa aleaga inca o data, ar alege sa nu fumeze.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Bun venit în Pesedistan

    Cosmin PAȘCA

    Bun venit în Pesedistan

    Pesedistanezii n-au o problemă cu greşelile mărunte. Trec uşor cu vederea corupţia, traseismul şi, în general, valorile relative care nu ţin de foame.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Metropolele regionale ale României (III)

    George ŢURCĂNAŞU

    Metropolele regionale ale României (III)

    Proiectul aeroportului ieşean nu va fi finalizat odată cu inaugurarea celor 2400 de metri de pistă, ci doar atunci când o strategie inteligentă a autorităţilor aeroportuare ieşene ar putea pune în mod real Iaşii pe harta relaţiilor externe, pentru ca marile companii internaţionale să se implanteze şi în Moldova.

    Ice bucket strămoşesc

    Ioan MILICĂ

    Ice bucket strămoşesc

    Apa îl înviora, îl energiza, îl curăţa, iar noi, copiii fabricaţi în cutiile betonate de la oraş, unde apa curgea din când în când şi niciodată nu era atât de rece, ne storceam creierii să aflăm cum de nu are bunelul nici un fel de tresărire trupească şi sufletească la contactul brutal cu lichidul primordial.

    Ţară de pet-uri

    Florin CÎNTIC

    Ţară de pet-uri

    Doar două lucruri au intrigat-o la culme pe studenta noastră de peste ocean, şi ambele poartă numele de pet: mormanele de sticle de plastic folosite aruncate peste tot şi câinii vagabonzi.

    Propunerea redactorului sef

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    Toni HRITAC

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

    Caricatura zilei

    Autostrada facuta de pescari si tinichigii

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Cine va deveni preşedintele României?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.