vineri, 25.04.2014

Infarct sau un banal junghi?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    xp tH

    Orice durere in piept trebuie sa sune ca un semnal de alarma si suferindul sa se adreseze de urgenta medicului, deoarece poate fi vorba de o durere cardiaca. „Durerea de inima este frecvent descrisa ca penetranta sau distructiva (junghi, arsura, sfisiere, apasare) si asociaza o reactie emotionala (spaima, greata). Orice durere de intensitate moderata sau crescuta se insoteste de anxietate si de nevoia de a o stopa", precizeaza conf. dr. Florin Mitu, medic cardiolog in cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

    De altfel, adauga acesta, durerea toracica este unul din cele mai frecvente simptome care aduce bolnavii la medic. Aceasta durere are o multitudine de cauze: cardiaca (cel mai frecvent), vasculara, pulmonara, digestiva, parietala, neurologica etc. Dintre cauzele cardiace, cele mai frecvente sint: boala coronariana, stenoza aortica, pericardita, cardiomiopatia hipertrofica; dintre cauzele vasculare enumeram: disectia de aorta, embolismul pulmonar, hipertensiunea pulmonara; dintre cauzele pulmonare mai frecvente sint: pneumoniile, pleureziile, traheobronsita, pneumotorax, tumori, mediastinita sau emfizem mediastinal.

    Unele boli gastrointestinale pot determina dureri toracice: refluxul gastroesofagian, spasmul esofagian, boala ulceroasa, unele afectiuni biliare, pancreatita. Dar durerea toracica poate fi determinata si de cauze musculoscheletice precum: artroza cervicala, artrita de umar sau coloana, inflamatia articulatiilor condro-costale, crampe ale muschilor intercostali. Alte cauze pot fi: afectiuni ale sinului, tumori de perete toracic, herpes yoster, tulburari afective.

    Junghiul intercostal

    Foarte multi oameni se pling de junghiuri intercostale. Dar ce inseamna, de fapt, un junghi intercostal? „Acesta reprezinta o durere brusca, de intensitate mare, localizata intr-o zona a toracelui, simtita de pacient ca o lovitura de pumnal. Se poate accentua la inspir, tuse, stranut sau palpare locala", spune conf.dr. Mitu.

    Acesta precizeaza insa ca exista tipuri diferite de junghi intercostal, specific fiecarei boli. Astfel, in pneumonie junghiul are caracter de durere transfixianta, localizata submamelonar, precedata de frison unic, urmat de febra, respiratie rapida, dar greoaie, tuse cu expectoratie ruginie. In traheobronsite, junghiul are caracter de durere retrosternala difuza, putin intensa, asemanata cu o arsura si accentuata de tuse.

    In pleurezii („apa la plamini"), junghiul este ca o durere intensa, transfixianta, localizata frecvent submamelonar, accentuata de miscari respiratorii, tuse, presiune asupra toracelui; pacientul prefera sa doarma pe partea sanatoasa."In ceea ce priveste junghiul intercostal, atunci cind vorbim de o durere toracica de cauza cardiovasculara, cauza poate fi coronariana, aortica sau pericardica", mentioneaza conf.dr. Mitu.

    Durerea coronariana - cea mai frecventa manifestare a cardiopatiei ischemice

    Durerea de origine cardiaca se intilneste in ischemia miocardica, pericardita, disectie de aorta, embolism pulmonar, alte cardiopatii. Durerea de cauza ischemica sau durerea coronariana este una din cele mai frecvente si mai tipice manifestari ale cardiopatiei ischemice. Durerea apare in conditiile in care necesitatile de oxigen ale miocardului depasesc aportul de oxigen.

    "Circulatia sanguina coronariana este predominant diastolica (atunci cind vasele se relaxeaza), in cursul sistolei (contractiei) vasele coronariene fiind comprimate de catre contractia ventriculara. In conditii normale, in cursul efortului fizic, arteriolele coronariene se dilata, iar debitul coronarian poate creste de patru-cinci ori, concomitent cu cresterea consumului de oxigen, existind un echilibru intre nevoia si aportul de oxigen miocardic. Cind arterele coronare sint ingustate (cu mai mult de 70% din diametrul luminal), arteriolele coronare intramiocardice se dilata cu scopul de a mentine un flux sanguin adecvat in repaus. In cursul efortului, dilatarea ulterioara a arteriolelor nu mai este posibila, rezerva de flux coronarian fiind diminuata sau absenta. Se produce astfel un dezechilibru intre necesarul de oxigen si aportul de oxigen miocardic. In momentul in care nevoia de oxigen nu mai poate fi suplinita, metabolismul miocardic devine anaerob, cu formare de acid lactic si acid piruvic si acidoza metabolica. Produsii de metabolism anaerob stimuleaza receptorii vasculari si declanseaza durerea", explica conf. dr. Mitu.

    Crizele dureroase - cele mai tardive manifestari ale ischemiei miocardice

    Pentru ca durerea sa apara, ischemia trebuie sa depaseasca un anumit prag de severitate, care este variabil de la o persoana la alta, dar si la aceeasi persoana, fiind dependent de numerosi factori. De altfel, in cascada evenimentelor ischemice, durerea este expresia unei ischemii severe ca durata si intensitate, fiind comparata cu „virful unui iceberg".

    Ischemia miocardica determina, initial, tulburari ale functiei diastolice (de relaxare) a miocardului, ulterior, tulburari ale functiei sistolice (de contractie), care pot fi detectate ecocardiografic; apoi apar modificarile electrocardiografice, iar durerea este cea mai tardiva manifestare a ischemiei miocardice.

    Cea mai frecventa cauza de ischemie miocardica o reprezinta ateroscleroza coronariana care ingusteza lumenul vascular. Cind placa aterosclerotica se complica cu tromboza, poate determina angina instabila si infarct miocardic acut. Alte cauze de ischemie miocardica sint: stenoza aortica si cardiomiopatia hipertrofica (care determina o disproportie intre presiunea de perfuzie coronariana si nevoile miocardice de oxigen), cresterea brusca a nevoii de oxigen (tahiaritmii severe), hipoxie, anemii.

    O durere „anginoasa" care depaseste 15 - 20 minute poate semnala un infarct miocardic

    Sediul, iradierea si calitatea durerii

    „Durerea din angina pectorala este in principal retrosternala, uneori prinde si regiunea precordiala sau regiunea toracica anterioara. Pacientul o arata aplicind toata palma sau pumnul pe zona dureroasa", sustine conf.dr. Florin Mitu.

    Iradierea poate fi diferita: - pe marginea interna a membrului superior sting pina la ultimele doua degete („mina de violonist") sau la pumn („semnul bratarii"); - pe ambele membre superioare si in acest context poate fi de tip centripet, adica incepe de la membrele superioare si este retrosternala si apoi apare la membrele inferioare. Iradierea mai poate aparea si in mandibula si dinti, la ceafa, interscapular, bolta palatina.

    „Alte iradieri citate, dar mai rare si atipice sint in regiunea temporala, coloana vertebrala, hipocondrul drept, coapsa. Tipul sau calitatea durerii depinde de intensitatea durerii si de personalitatea pacientului. Astfel, ea este descrisa ca senzatie de presiune (apasare), „gheara", zdrobire, arsura, constrictie, mai rar ca junghi sau sfredelire. Este resimtita ca o durere profunda, a carei intensitate este variabila, de la simpla jena sau disconfort retrosternal la durere intensa, atroce", precizeaza conf.dr. Mitu.

    De asemenea, durerea anginoasa se poate asocia si cu alte simptome: dispnee ( greutate in respiratie datorata insuficientei ventriculare stingi ischemice), anxietate pina la senzatia de „moarte iminenta", palpitatii. Caracteristica este oprirea activitatii fizice in momentul aparitiei durerii - asa-numita atitudine de „spectator de vitrina".

    Conditiile de aparitie

    Circumstantele de aparitie sint imprejurarile care determina cresterea consumului de oxigen miocardic: efortul fizic, frigul, mesele copioase, raporturile sexuale, emotiile puternice (stresul psihic).

    Durata crizei anginoase

    Durata crizei anginoase este variabila. „In medie, este de 2-3 minute, maximum 15 minute. O durere „anginoasa" care depaseste 15-20 minute este fie expresia unei nevroze, fie a unei angine instabile, fie a unui infarct miocardic. In cursul crizei anginoase, pacientii sint in general calmi, nu agitati. Durerea se poate repeta la intervale variabile, zilnic, de mai multe ori pe zi sau dupa pauze de saptamini sau luni. Frecventa crizelor depinde de severitatea leziunilor coronariene si de stilul de viata al pacientului", mentioneaza conf.dr. Florin Mitu.

    Conditii de ameliorare a durerii

    Raspunsul pozitiv la nitroglicerina este un test patognomonic: la administrarea de nitroglicerina sublingual, durerea dispare complet in maximum trei minute. Nitroglicerina nu are efect in urmatoarele situatii: angina instabila, infarct miocardic, angina atipica, durere toracica de alte cauze. Alte conditii care pot favoriza oprirea durerii sint: incetarea efortului fizic care a declansat-o; mai rar - compresiunea sinusului carotidian (manevra Czermak), blocarea respiratiei in inspir fortat (manevra Valsalva).

    Cum stim ca durerea toracica este de origine digestiva

    Durerea esofagiana este descrisa ca arsura retrosternala, asociata cu disfagie, regurgitatii acide sau alimentare; unele alimente acide, aspirina, alcoolul accentueaza durerea, pe cind antiacidele o amelioreaza. In hernia hiatala, simptomele apar in decubit (cind corpul este intins la orizontala) si se atenueaza in ortostatism (atunci cind persoana se ridica in picioare). Ulcerul gastro-duodenal, afectiunile cailor biliare, pancreatita determina mai rar dureri toracice.

    Tipuri particulare de angina pectorala

    * Angorul de efort stabil: „Este vorba de durerea care apare la un anumit efort fizic, de regula de aceeasi intensitate. Durerea scade pina la disparitie odata cu incetarea efortului sau la nitroglicerina, cu durata de pina la 15 minute. O astfel de durere este expresia unei obstructii coronariene stabile, fixe", spune conf.dr. Flroin Mitu. 

    * Angina instabila este durerea care apare la eforturi minime, in repaus sau noaptea, cu durata mai mare si care nu raspunde la nitroglicerina; in aceeasi categorie a angorului instabil intra si angina cu debut recent, a carei evolutie nu este previzibila (poate evolua spre angina stabila de efort, angina instabila sau infarct).

    * Angina varianta „Prinzmetal" este un tip de angina instabila cu aparitie in repaus, noaptea, si care se datoreaza spasmului coronarian.

    10 „indici" de excludere a diagnosticului de angina pectorala

    „Dupa cum durerea anginoasa se defineste foarte bine pe baza criteriilor sale clinice, anumite caracteristici ale durerii toracice pot exclude acest diagnostic. P.D. White, in 1972, a alcatuit 10 „indici" care constituie argumente de excludere a diagnosticului de angina pectorala. Stiind care sint acesti indici, ne putem da seama daca este vorba de angina pectorala", spune conf.dr. Florin Mitu. Nu este vorba de angina pectorala daca:

    1. Durerea e acuta, ca o intepatura de ac sau de cutit;

    2. Durerea e de foarte scurta durata (secunde);

    3. Este vorba doar de junghiuri, impunsaturi;

    4. Durerea dureaza peste 30 minute (in acest caz trebuie exclus un infarct miocardic acut);

    5. Declansarea durerii are loc in repaus, in pozitie culcata sau sezind (in afara efortului);

    6. Ameliorarea durerii apare la efort fizic;

    7. Declansarea durerii apare la miscari ale bratului;

    8. Declansarea durerii apare la respiratie profunda;

    9. Apare o sensibilitate a regiunii in care este durerea;

    10. Pe linga durere, mai sint constatate si numeroase simptome care insotesc durerea: palpitatii, dispnee cu oftat, ameteli.

    De asemenea, este exclusa angina pectorala si atunci cind sint indeplinite urmatoarele conditii: 

    * aparitia durerii dupa terminarea efortului fizic;

    * localizarea precordiala precisa, la virful inimii, aratata de bolnav cu degetul si nu cu toata mina;

    * durere provocata de apasarea toracelui;

    * aparitia durerii spre seara, in partea a doua a zilei;

    * durere care dispare tardiv la nitroglicerina (peste 10 minute).

    Durerea este „sfisietoare" si dureaza peste 30 minute

    Durerea din infarctul miocardic acut este durere retrosternala cu iradiere similara cu cea din angina pectorala, dar are o serie de particularitati. Putem suspecta ca este vorba de un infarct miocardic atunci cind sint indeplinite criteriile de mai jos. Bineinteles, diagnosticul il pune medicul specialist, atunci cind consulta pacientul. Aceste criterii ne pot ajuta insa sa banuim ca persoana in cauza a suferit un infarct si atunci trebuie sa o ajutam sa ajunga cit mai repede la spital", sustine conf.dr. Florin Mitu.

    * In infarctul miocardic acut, durerea apare in repaus sau dupa un efort deosebit de mare sau in conditii de stres marcat. 

    * Durerea este intensa, cu caracter sfisietor si dureaza peste 30 minute, fara a ceda la nitroglicerina; se poate ameliora la administrare de opiacee. 

    * Durerea se insoteste de anxietate marcata si fenomene vegetative precum transpiratii, greturi, varsaturi, hipotensiune arteriala.

    Durerea pericardica inferioara este resimtita la nivelul gitului si umarului

    Pericardul este invelisul fibroseros al inimii, locul de origine al marilor vase de singe. Pericardul visceral este insensibil la durere, ca si pericardul parietal, cu exceptia portiunii inferioare care are un numar redus de fibre dureroase prin intermediul nervului frenic.

    „Se pare ca durerea din pericardita ar fi datorata inflamatiei pleurei parietale adiacente. Durerea cu origine in pericardul parietal inferior este resimtita la nivelul gitului si umarului, uneori in partea superioara a abdomenului. Este accentuata de respiratie, tuse sau inspir profund (datorita iritatiei pleurale), precum si de decubitul dorsal si atenuata de ortostatism sau de aplecarea in fata. Unii pacienti descriu durerea cu sediu retrosternal, mimind durerea din infarctul miocardic", spune conf.dr. Florin Mitu.

    Durerea aortica - brusca, deosebit de intensa, cu iradiere spre umeri

    Durerea aortica apare in disectia acuta de aorta care inseamna formarea unui lumen (canal al unui vas sangvin) fals in media peretelui aortic. „Lumenul fals poate aparea fie prin ruperea intimei si patrunderea singelui sub presiune cu disectia peretelui, fie prin formarea unui hematom subintimal care se rupe in lumen, ulterior singele sub presiune intrind in grosimea peretelui. Evolutia este grava prin pericolul de rupere a lumenului fals cu hemoragie masiva fatala", explica conf.dr. Florin Mitu.

    Durerea aortica, adauga conf.dr. Mitu, este brusca, deosebit de intensa, localizata toracic anterior, cu iradiere spre umeri, atunci cind sediul disectiei este in aorta ascendenta. Durata este de ore sau zile. Daca disectia intereseaza si ramurile aortei, se poate complica cu un infarct miocardic prin disectie coronara, ceea ce poate schimba caracterele durerii.

    Durerea din embolismul pulmonar

    * Durerea toracica acuta din embolia pulmonara masiva este determinata de hipertensiunea pulmonara si distensia (intindere sau umflare excesiva) arterei pulmonare. Un infarct pulmonar determina o durere de tip pleuretic, sub forma de junghi, cu localizare substernala sau laterotoracica.

    Cind si „cum" ne „doare" inima

    * Durerea coronariana este una din cele mai frecvente cauze ale durerii toracice. Se intilneste in angina pectorala si infarctul miocardic acut.

    * Durerea anginoasa are localizare retrosternala, descrisa ca o apasare, constrictie, gheara, arsura; pacientul o arata cu toata palma sau cu pumnul (nu cu un deget). Iradiaza in mandibula, in membrele superioare pe marginea cubitala pina la ultimele doua degete, mai rar in spate sau subscapular. „Durerea poate fi de tip centrifug - apare retrosternal si iradiaza spre periferie - sau de tip centripet - incepe la periferie si iradiaza spre regiunea sternala. Aparitia ei este in contextul unui efort fizic, stres sau dupa un prinz abundent. Durata in timp este scurta, de maximum 3 minute, si cedeaza prompt la oprirea efortului (atitudinea spectatorului de vitrina ) sau la nitroglicerina sublingual. Poate asocia alte simptome ca dispnee, palpitatii, senzatie de moarte iminenta", explica conf.dr. Mitu.

    * Durerea din infarctul miocardic acut are intensitate mare, apare in repaus sau dupa un efort fizic intens, are durata peste 30 minute, nu cedeaza la nitroglicerina, se insoteste de transpiratii profunde, greata, varsaturi, sindrom de debit cardiac mic.

    * Durerea aortica este tipica in disectia de aorta; are intensitate mare, localizare anterioara si iradiere interscapulara; se insoteste de asimetrii ale pulsului, pierdere de cunostinta.

    * Durerea din pericardita acuta are sediu retrosternal, este persistenta, accentuata de inspir profund, tuse, cascat, deglutitie, se asociaza cu febra, dispnee.

    Adauga comentariu

    Ultima ora

    editorial

    Aeroportul, parcul industrial şi bustul

    Cosmin PAȘCA

    Aeroportul, parcul industrial şi bustul

    Dacă răul tot a fost făcut, Primăria mai are o soluţie de a drege busuiocul. Să amplaseze bustul lui Păunescu pe platforma de la Fortus, ca un elogiu adus oamenilor muncii şi perioadei de glorie a industriei socialiste.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Încă un ”salcâm japonez”?

    Nicolae TURTUREANU

    Încă un ”salcâm japonez”?

    Iaşul nu-i, totuşi, Mizil (urbe onorabilă, de altfel), să fie nevoit a-i ridica statuie cuiva care n-are nici în clin, nici în mânecă cu oraşul de pe şapte coline... În cazul lui Păunescu, ridicarea lui pe un bust ar putea fi justificată doar dacă se decide, printr-o ordonanţă de urgenţă, că este ”marele poet naţional”. Altminteri, vorba lui Kogălniceanu, avem destule sujeturi, în Iaşi.

    Hrana zeilor

    Ioan MILICĂ

    Hrana zeilor

    Aici, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, puţină lume ştie că într-un bob de cacao zac ascunse câteva substanţe benefice corpului omenesc şi patru milenii de istorie fascinantă.

    La Blog

    Florin CÎNTIC

    La Blog

    Cu toate acestea însă nu ne putem împiedica să spunem, trăiască blogul!, căci el va juca la viitoarele alegeri un rol important şi, în ciuda încercărilor naturale de utilizare a spaţiului de comunicare publică în favoarea lor, politicienii vor fi nevoiţi să accepte ponderea regulatoare, echilibrantă a puzderiei de comentarii şi afirmaţii critice pe care blogurile şi fluxurile de social media le pot genera în deplină libertate.

    Propunerea redactorului sef

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Toni HRITAC

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Este nevoie de un acord de coabitare, care să le spună unde să se oprească.

    Caricatura zilei

    Vizita la inundatii

     

    Editia PDF

    Blogurile ziarului

    Jup

    Jup

    02.04.2014

    Ar vrea dronă

    Jup

    Jup

    03.02.2014

    Iadul alb

    Intrebarea zilei

    Doriti bustul poetului Adrian Paunescu in Copou?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.