Loviturile la cap: cind trebuie sa ne ingrijoram?

Elena B., din Iasi: "Acum citeva saptamini am alunecat pe gheata si m-am lovit la cap. Nu am lesinat, nu mi-a fost rau, dar cineva mi-a spus sa fiu atenta si ca ar fi bine sa fac niste analize pentru ca pot avea probleme mai tirziu. Am inteles chiar ca sint cazuri in care se poate ajunge la operatie dupa luni de zile de la  o lovitura la cap. As dori sa stiu sfatul unui specialist: ar trebui sa merg la un control? Sa fac un RMN ca sa fiu sigura ca totul este in regula? Dupa cit timp de la lovitura pot aparea probleme? Va multumesc".

Dr. Iustin Mihailov, medic primar neurochirurg, doctor in medicina, Spitalul Clinic de Urgente "N. Oblu" Iasi: "Traumatismele craniene de tot felul apar adesea in viata cotidiana si cei mai multi dintre noi au suferit macar o data in viata o lovitura banala la cap. Traumatismele craniene medii si grave, prin simptomatologia lor impresionanta, mergind pina la stare de coma, alerteaza anturajul care apeleaza imediat la servicii medicale.

Probleme ridica traumatismele minore, cu simptomatologie discreta sau absenta, care trec de multe ori neobservate. Factorul determinant in aprecierea unui traumatism cranian, chiar minor, il reprezinta pierderea starii de cunostinta si durata acesteia.

In general, traumatismele fara pierdere de cunostinta sau cu o scurta pierdere (citeva secunde), cu cefalee (durere de cap) usoara, remisiva, nu necesita in mod obligatoriu prezentare la medic sau in cazul solicitarii unui consult medical, nu necesita internare sau explorari suplimentare.

Cine trebuie sa faca Computer Tomografie

Traumatismele cu pierderea starii de cunostinta pentru o durata mai lunga, insotite de cefalee persistenta, ameteli, varsaturi, tulburari de echilibru vor trebui examinate de un medic specialist neurochirurg. Acesti pacienti, la care se adauga grupele cu risc crescut (epilepticii, alcoolicii, virstnicii, copiii mici, cazurile sociale, persoanele care locuiesc in locuri izolate cu acces greu la asistenta medicala, bolnavii cu diabet, afectiuni cardiace, hepatice, accidente vasculare cerebrale), vor fi explorati prin examen computer-tomografic (CT) fara substanta de contrast sau, in lipsa acestei explorari, vor fi internati si supravegheati medical.

Copiii mici (sub 2 ani), la care aprecierea pierderii starii de cunostinta si a semnelor clinice este mai dificila, se vor prezenta obligatoriu la medic. Copiii reactioneaza adesea zgomotos dupa un traumatism cranian, varsaturile fiind frecvente, fapt care  impresioneaza astfel familia.

Cind este necesara internarea

Examenul CT reprezinta principala explorare in traumatologia cranio-cerebrala, fiind suficient pentru depistarea leziunilor traumatice intracraniene. Explorarea prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) este rar folosita la cazurile cu traumatisme craniene.

Indiferent de existenta sau nu a pierderii starii de cunostinta, pacientii cu traumatisme craniene minore insotite de plagi ale scalpului, otoragie (scurgere de singe prin urechi), epistaxis (scurgere de singe prin nas) se vor adresa medicului, ultimele doua semne fiind evocatoare pentru o  fractura de baza de craniu.

Daca examenul CT nu arata leziuni osoase sau cerebrale, pacientul poate fi trimis la domiciliu, mai ales daca este tinar sau adult, fara boli asociate si se poate adresa imediat unui serviciu medical de urgenta in cazul aparitiei unor complicatii. In general, se recomanda un repaus relativ pentru citeva zile si tratament simptomatic cu antalgice uzuale, antiinflamatoare.

Bineinteles, persoana care nu este internata trebuie sa fie atenta daca apar  o serie de simptome (n.r. - vezi caseta de mai jos), simptome care impun o reevaluare medicala a cazului. Celelalte grupe de pacienti, cu riscurile deja expuse sau cu modificari CT vor avea nevoie de internare intr-un serviciu de neurochirurgie pentru supraveghere medicala si tratament de specialitate.

Traumatisme craniene, aparent minore, care pot trece neobservate

Exista o categorie de traumatisme craniene, aparent minore, care pot trece neobservate la momentul producerii lor, atit de pacient, cit si de familia sa. Simptomatologia, daca a existat, dispare rapid si urmeaza o perioada asimptomatica, in care pacientul duce o viata normala. Acest interval remisiv, cu o durata variabila (de la citeva ore, pina la citeva saptamini sau luni) este urmat de o deteriorare neurologica mai lenta sau mai brutala: cefalee violenta, varsaturi, confuzie, paralizii, convulsii, modificari ale pupilelor, somnolenta mergind pina la stare de coma. Aceasta evolutie in doi timpi este caracteristica hematoamelor (cheaguri de singe) intracraniene care reprezinta o mare urgenta chirurgicala.

Din pacate, diagnosticul este ingreunat in astfel de cazuri din cauza nerecunoasterii in antecedente a unui traumatism cranian. De aceea, pentru a depista precoce astfel de complicatii se impune examen CT la cea mai mica suspiciune, in cazul aparitiei unor simptome dintre celel mentionate mai sus, chiar usoare, la un oarecare interval dupa un traumatism cranian. Acest interval de aparitie a unui hematom intracranian se poate intinde pina la citeva luni (6-7-8 luni), dupa care riscul aparitiei unei asemenea afectiuni scade considerabil.

Simptomatologia aparuta dupa mai bine de un an de la producerea unui traumatism cranian nu mai ridica problema unei afectiuni acute, ci se incadreaza in sechelele posttraumatice care apartin altor specialitati medicale sau institutii sociale".

---------

Simptome care impun de urgenta o reevaluare medicala

In urmatoarea perioada producerii un traumatism craniocerebral, persoana va acorda atentie urmatoarelor simptome si va reveni la un control la neurochirurg daca apar: 
* reaparitia cefaleei sau agravarea celei existente deja; 
* varsaturi;
* dezorientare temporo-spatiala (stare confuzionala);
* crize convulsive; 
* somnolenta; 
* adinamie (n.r. - scadere accentuata a fortei fizice; slabiciune) 
* paralizii ale fetei sau ale membrelor.