Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Recuperarea corecta dupa un AVC - sansa la o viata normala

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    "Insa, daca pacientul supravietuieste, exista preocuparea ca pe fondul restantului functional - deci ce a ramas intreg dupa un astfel de eveniment - sa se construiasca fie noi scheme de comportament, fie variante de utilizare a unor segmente ale corpului mai putin afectate", spune prof.dr. Cristian Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

    Acesta subliniaza un lucru foarte important: recuperarea trebuie sa inceapa cit mai repede, daca se poate chiar din faza acuta. Adica imediat dupa ce pacientul a ajuns in spital, a fost diagnosticat si a inceput un tratament.

    Mersul - primul obiectiv major

    Intr-o prima etapa, principalul element de autonomie ce trebuie atins este mersul. Bolnavul care a trecut printr-un accident vascular cerebral si a ramas cu un deficit de tip hemipareza sau chiar hemiplegie, prin tehnici de recuperare, intr-un timp variabil - de la citeva saptamini la citeva luni - ar putea ajunge sa mearga. Asta ar insemna un mare ajutor pentru cei care se ocupa de ingrijirea acestuia atit in spital, cit si la domiciliu.

    „Avem o experienta destul de mare in acest domeniu si zicem ca atunci cind un bolnav ajunge sa mearga este un prim succes care concura la obtinerea unor rezultate bune in continuare. In sensul mobilizarii si a pacientului, pentru a capata noi deprinderi, dar si a medicului si a celor care il ingrijesc pentru a stimula si a facilita redobindirea unor miscari pierdute in urma acestui accident", precizeaza prof.dr. Popescu.

    In faza acuta bolnavul trebuie „miscat" de familie si personalul spitalului

    Tehnicile de recuperare debuteaza cu unele proceduri care se aplica chiar la pat si chiar din faza acuta a accidentului vascular. Asta pentru ca un bolnav imobilizat risca sa aiba apoi probleme la nivelul articulatiilor si la nivelul grupelor musculare care nu se mai pot contracta cu forta necesara. De asemenea, exista pericolul unor tulburari trofice, cel mai temute fiind escarele - ele apar la bolnavul care este imobilizat pentru o perioada mai lunga.

    Din acest motiv, procedurile de recuperare, mobilizarile „pasive" trebuie sa inceapa imediat, in faza acuta a bolii. Bolnavul nu se poate misca din pat si altcineva ii face miscari ale miinilor si picioarelor - miscari prin care sa pastreze gradul de miscare articulara cit mai aproape de normal.

    De asemenea, bolnavul trebuie intors la fiecare jumatate de ora. Asta in cazul in care in spital nu exista saltele antiescara. Astfel de saltele au puncte de sprijin variabile, iar aceste puncte fac ca presiunea sa alterneze si in felul asta nu exista o zona mai expusa la a produce escare.

    „Escarele sint foarte periculoase. Ele se pot complica cu infectie, adincirea, progresia lor. Din acest motiv, procedeele de recuperare trebuie incepute din faza acuta", subliniaza inca o data prof.dr. Cristian Dinu Popescu.

    Cind bolnavul incepe sa se „limpezeasca"

    Dupa faza acuta pot persista unele tulburari - cum ar fi tulburari de schema corporala la bolnavii cu hemiplegie stinga, stari confuzionale la bolnavii care au leziuni ale emisferului drept sau tulburari de vorbire cum ar fi afazia in grade foarte importante. Toate acestea sint mai clar conturate im faza postacuta, cind bolnavul incepe sa se „limpezeasca", cum se spune intr-un termen popular, sa realizeze ce s-a intimplat cu el.

     Faza post acuta este si zona in care bolnavul face asa-numita reactie catastrofa. Practic realizeaza ce i s-a intimplat si raporteaza la ceea ce a fost anterior. Depasirea acestei faze cu aparitia primelor miscari reprezinta o incitatie suplimentara pentru bolnav si pentru echipa de recuperare. In general cam la sfirsitul saptaminii a doua si a treia saptamina dupa accident, procedurile de recuperare se pot amplifica in sensul tentativei de a obtine pozitia in sezut, apoi in sezut cu picioarele atirnate la marginea patului, apoi ridicatul in picioare si primii pasi in apropierea patului si in jurul acestuia", subliniaza prof.dr. Popescu.

    Tot acum se testeaza in mod indirect si functia altor organe cum ar fi sistemul cardiac si toleranta la efort a inimii, apoi sistemul respirator - adaptabilitatea ritmului cardiac si respirator la minimum de efort.

    „Aceasta etapa este deosebit de dificila si uneori supusa unor complicatii nedorite. Poate aparea embolia pulmonara - daca nu s-au luat toate masurile si bolnavul mai are o tromboflebita si nu s-a dat medicatia necesara - embolia pulmonara poate aparea exact la debutul miscarilor", atentioneaza prof.dr. Popescu.

    Prima vizita la sala de gimnastica

    Din saptamina a 4-a sau a 5-a, bolnavul poate fi dus la sala de gimnastica unde se pot asigura proceduri de tip mai intensive. Acestea se pot asocia cu elemente de fizioterapie.

    Pot incepe miscari adaptate unui scop - incheierea si descheierea unui nasture, folosirea unei cani sau a unui pahar pentru a bea apa, pozitionarea in scaun - fie scaun cu rotile si transferat de pe pat pe scaun; fie transferat de pe scaun cu rotile pe un scaun obisnuit sau un fotoliu unde bolnavul poate sta o perioada mai lunga de timp. Toate acestea sint ca o etapa de adaptare spre ceea ce inseamna un om cit mai normal. Tot in aceasta perioada de 5-6 saptamini pot fi stimulate si unele elemente din sfera cognitiva, din sfera judecatii, a rationamentului.

    „Pot sa inceapa tentative de citit - pentru ca cititul inseamna un act extrem de complex pe linga varianta lui motorie - dirijarea golbilor oculari cu un anume scop - urmarirea rindurilor, dar si cu intelegerea a ceea ce se scrie. Se prefera chiar o scriere tip abecedar, cu litere de tipar si mai mari la inceput", explica prof.dr. Cristian Dinu Popescu.

    In aceasta faza in care scrisul si cititul devin posibile sint si alte faze care tin de memorie si trebuie stimulata memoria, judecata si rationamentul. Se utilizeaza niste tehnici care vizeaza forma, dimensiunea si culoarea: un cub mai mare sau mai mic, o piramida mai mare sau mai mica, o bila de o anumita culoare, de o anumita marime pe care bolnavul trebuie sa le puna in ordinea dictata - el reusind astfel sa inteleaga si sa execute unul din ordinele cele mai simple.

    Rezultatele recuperarii se pot observa cel mai bine la sfirsitul a doi ani

    In general, rezultatele recuperarii se pot observa cel mai bine la sfirsitul a doi ani. „Cam cu ce ramii la doi ani este maximul de recuperabilitate care se obtine. Dar in intervalul acesta de doi ani, primele 6 luni dupa AVC sint decisive. Noi consideram ca in primele sase luni bolnavul poate avea 2 sau chiar 3 internari. Astfel, ei sint urmariti din aproape in aproape. Stiind evolutia, il putem primi si mai des pentru a specula orice potential recuperabil", sustine prof. dr. Popescu.

    Mai trebuie adaugat, spune el, ceea ce medicina mai moderna a descoperit recent. „Exista o asa-zisa plasticitate cerebrala. Ceea ce inseamna burjonarea unor sinapse cu restabilirea unor circuite care pot fi foarte aproape de fostele circuite neuronale dinainte de suferinta cerebrala ce a fost provocata de accident vascular, traumatism, infectie sau o alta etiologie a unor boli cerebrale. Deci si creierul trebuie privit ca un organ care reactioneaza incercind sa repare cu fortele pe care le are.

    Acestea pot fi sustinute cu o medicatie care este activa in perioada recuperarii. Si aici se inscriu acele extracte proteice - extracte din proteine din creierul de porc - cerebrolyzin, extracte din plante medicinale cum ar fi tanakanul, dar si substante cu element vasoactiv, substante care actioneaza asupra troficitatii celulei nervoase - piramenul sau piracetamul", mai spune dr. Popescu.

    Tehnici de recuperare

    Exista nenumarate tehnici de recuperare. De exemplu, ajuta foarte mult mersul in apa, in bazinul de inot - bonavul executa mai usor miscarile in apa. Greutatea organismului este partial preluata de apa si atunci miscarea ca atare este mai usoara in apa. Sau mersul suspendat: printr-un sistem de hamuri bolnavul este tinut suspendat, astfel incit sa atinga pamintul, dar sa nu stea cu toata forta si sa exercite pe partea paralizata miscarile adaptate mersului.

    Dupa ce face miscari active, comandate de creier, atunci poti umbla la cresterea fortei. Sint tehnici la ora actuala care utilizeaza stimularea magnetica transcorticala: un cimp magnetic aplicat chiar pe scoarta cerebrala din zona paralizata. Astfel sint stimulati neuronii care au ramas intregi si care pot contribui la refacerea miscarii. Prin comanda de la nivel transcortical se obtine chiar o mica miscare la membrul superior sau inferior daca o parte din fibre au ramas integre. Sint si tehnici care contribuie la diminuarea spasticitatii - o anume intepeneala ce apare dupa un AVC la un anume membru. Interval: medicamente antispastice, toxina botulinica.

    „Exista si niste dispozitive pe care noi le utilizam in clinica, dispozitive de stimulare electrica si functionala. Noi urmarim sa recuperam mersul printr-o comanda electrica suplimentara, comanda care pune in miscare grupele musculare necesare efectuarii mersului si a unui pas. Dispozitivul, cit un telefon mobil, poate fi purtat la centura, e alimentat cu baterii si il folosim si pentru reeducarea miscarii la membrul superior. Este practicata o alta tehnica care poate fi utilizata si la domiciliu, dispozitivele costind in jur de 20 de milioane de lei", spune prof.dr. Popescu.

    In general, dupa ce bolnavul sta independent pe picioarele sale si merge, atunci se trece la elementele de finete: miscarea individuala a degetelor cu apucarea unor obiecte din ce in ce mai mici: de exemplu, bete de chibrit sau mutarea unor boabe de orez dintr-o cutie in alta. Aceste miscari trebuie reeducate.

    De asemenea, exista tehnici speciale de imbracare a unui astfel de bolnav, de schimbare a lui, o serie de exercitii ce trebuie continuate acasa. „Tocmai de aceea familia este foarte importanta. Ea poate invata astfel de tehnici in spital si apoi acasa ajuta bolnavul sa le continue", mentioneaza prof.dr. Popescu.

    Cind bolnavul nu merge la recuperare

    Un bolnav nu este intrat in sistemul de recuperare si sta o perioada de citeva luni acasa asteptind vindecarea spontana are foarte mult de pierdut. Prima data apare retractia tendonului Achilian - cel care contracta laba piciorului pentru a ne ridica pe virfuri. Acest tendon se retrage, se scurteaza pentru ca nu mai este utilizata articulatia.

    „Cind reincepe mersul, un tendon scurtat face ca articulatia genunchiului sa functioneze in unghiuri patologice si sa apara asa-numitul „genunchi recurbat" cu durere. Acesta induce o rarire a densitatii osoase a unor zone din osul femur - si poate aparea fractura de col femural, ceea ce complica si mai mult situatia", precizeaza prof.dr. Popescu.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Mitropolitul Ilarion şi soft power moscovit (II)

    Alexandru LĂZESCU

    Mitropolitul Ilarion şi soft power moscovit (II)

    Rolul pe care îl joacă astăzi Biserica Ortodoxă Rusă ca partener privilegiat al Kremlinului în demersurile sale de a schimba peisajul geopolitic desenat după 1990

    Filmuletul zilei

    opinii

     O poznă de-a prezidentului

    Ghenadie NICU

    O poznă de-a prezidentului

    Ce-am păţit ieri. Să nu vă pară de necrezut. Am mai spus-o şi unii au taxat-o cu vădită condescendenţă: mă rog, face omul glume sau exagerează, comite metafore, că doar e poet. Nu, n-are de-a face cu literatura. E din jegul de zi cu zi.

    Gluma şi muma

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Gluma şi muma

    Poezie şi ideologie

    Bogdan CREȚU

    Poezie şi ideologie

    Tot ce s-a scris după 23 august 1944, dar în special după 1947, când comuniştii au preluat oficial puterea în România, nu mai reprezintă rezultatul unei continuităţi, a unor acumulări literare, ci efectul unei rupturi brutale cu tradiţia esteticăa literaturii române, considerată retrogradă, periculoasă, semn al unei mentalităţi burgheze.

    Propunerea redactorului sef

    O nouă cultură urbană

    Toni HRITAC

    O nouă cultură urbană

    Lucruri nemaiîntâlnite se petrec în Iaşi. Pe un vârf de deal, la Rediu, a apărut un bloc de şase etaje.

    Caricatura zilei

    Ceas Apple

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Cine este candidatul la prezidentiale ofiter sub acoperire?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.