Eurotrip agentie de turism
mesterescu

vineri, 01.08.2014

Senzatia de "nod in gat", cel mai ades apare pe fond de stres!

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Raluca, 32 de ani din Iasi: „As dori si eu sa primesc prin intermediul dumneavoastra un raspuns de la un medic specialist. Am uneori senzatia ca am un nod in gat. Poate fi de la tiroida sau e de la lipsa de calciu? Din cauza gusei, chiar daca nu e asa de mare, abia se observa? Am probleme cu tiroida? Am inteles ca pot fi ambele cauze. E grav? Daca e de la tiroida, poate fi vorba si de cancer? Ce ar trebui sa fac? Ma sperie foarte mult acest nod in gat si cu cat ma tem mai mult ca ar putea fi ceva grav, cu atat e mai rau. Va multumesc".

    Dumitru D. Branisteanu, medic endocrinolog, Clinica de Endocrinologie a Spitalului „Sf. Spiridon" Iasi: „Disconfortul descris ca fiind o „senzatie de nod in gat" este frecvent intalnit la populatia generala. Uneori, senzatia de „nod in gat" poate fi insotita de senzatie de sufocare, alteori de jena sau durere la inghitit. Alteori, jena de la nivelul gatului poate fi insotita de circei/crampe musculare in maini si picioare sau amorteli in extremitati sau in regiunea din jurul gurii. O astfel de senzatie neplacuta poate fi cauzata de multiple boli: infectii cronice din sfera ORL (faringite, laringite), obstructii ale cailor aeriene superioare (laringe, trahee), fie cauzate de un proces invaziv care tine de peretele acestor structuri, fie de acumularea unor tesuturi in zona gatului (tesut adipos, masa musculara, cresterea in dimensiuni a glandei tiroide) care determina obstructie aeriana superioara prin compresia exercitata asupra traheei. In fine, lipsa de calciu sau magneziu, cat si scaderea aciditatii sangelui din diverse motive pot duce la astfel de senzatii neplacute, cu precadere prin cresterea excitabilitatii neuromusculare si aparitia de spasme ale musculaturii laringiene. Nu in ultimul rand, afectiuni cardiopulmonare pot fi insotite de senzatie de sufocare (de exemplu astmul bronsic, traheobronsitele alergice, bronhopneumopatiile obstructive, emfizemul pulmonar, insuficienta cardiaca) asociata greutatii in respiratie, dar mai putin descrisa ca o senzatie de „nod in gat". Cel mai ades insa, mai ales la persoanele tinere, senzatia de „nod in gat" apare in conditii de sanatate fizica optima, pe fond de stres.

    Gusa: putine sunt asa de mari incat sa determine tulburari de compresiune si senzatie de „nod in gat"!

    Glanda tiroida este situata la baza gatului, sub „marul lui Adam" (cartilajul tiroid al laringelui). Ea este un organ care in conditii normale are o forma de fluture, cu doi lobi situati de o parte si de alta a cartilajului tiroid si are dimensiuni mici, nedepasind decat rareori 20-25 ml. Fata de alte boli, afectiunile tiroidiene sunt relativ frecvente in populatia generala, mai ales la femei, multe din afectiuni fiind insotite de cresterea moderata, abia sesizabila clinic, dar alteori chiar vizibila sau - mai rar - extrema a volumului tiroidian. O crestere in dimensiuni a glandei tiroide se observa, asadar, ca o umflatura mai mica sau mai mare la baza gatului, fiind cunoscuta generic sub denumirea de „gusa". Chiar daca multe gusi sunt vizibile, putine sunt asa de mari incat sa determine tulburari de compresiune si senzatie de „nod in gat". Consistenta gusii e, deasemenea, importanta. O gusa difuza, elastica, vasculara poate fi foarte mare si sa nu determine o compresie semnificativa asupra traheei, pentru ca isi gaseste usor loc in gat. Gusile compresive sunt in general gusi gigante multinodulare, dure, care au un caracter plonjant dinspre regiunea gatului inspre spatiul mediastinal (dintre plamani), trecand astfel in spatele osului pieptului (sternului) care e rigid, inextensibil. Aceste gusi reusesc, prin rigiditatea si volumul lor, ca intr-un spatiu limitat de stern sa comprime semnificativ traheea si esofagul, dand probleme de respiratie pana la sufocare, precum si probleme de deglutitie, pana la incapacitatea inghitirii alimentelor solide. Gusile compresive nu sunt neaparat cancere tiroidiene. De cele mai multe ori, ele sunt gusi multinodulare benigne, care au crescut incet in timp, pe un fond genetic ce a predispus pacientul la dezvoltarea unei astfel de gusi. Alteori insa, mai ales cand gusa compresiva a crescut recent si rapid, avand un caracter invaziv si fiind insotita de ganglioni locali, poate fi vorba si de un cancer tiroidian. De cele mai multe ori insa, senzatia de „nod in gat" nu e corelata cu tiroida, chiar atunci cand exista o patologie tiroidiana confirmata, pentru ca e nevoie de o crestere impresionanta de volum si de o extensie a tiroidei in cusca toracica, pentru ca gusa sa devina compresiva. Cum insa o tiroida care produce un exces de hormoni tiroidieni predispune la anxietate, iar anxietatea determina senzatie de nod in gat, e posibil ca „nodul din gat" sa apara mai frecvent la persoanele hipertiroidiene, fara a fi neaparat legate de o compresie exercitata de tiroida asupra traheei.  Desigur, o gusa giganta compresiva, fie ea benigna sau maligna, reprezinta o amenintare a sanatatii, prin urmare ea trebuie diagnosticata si rezolvata chirurgical. Aspectul compresiv al unei gusi e usor de evidentiat: pacientul nu numai ca se plange ca respira si inghite greu, dar la examenul clinic se observa (uneori de la distanta) o umflatura la baza gatului, care se misca in sus si in jos atunci cand pacientul inghite, reprezentata de glanda tiroida crescuta in volum.

    De ce apare „nodul in gat" atunci cand suntem stresati?

    Foarte probabil, problema dumneavoastra nu e grava, tinand mai curand de fondul dumneavoastra anxios si mai putin de o afectiune tiroidiana, pe care probabil ca ati fi cunoscut-o deja, sau de o dereglare importanta a metabolismului calciului, care ar fi fost insotita de acuze mai severe, cu caracter repetitiv. E bine totusi sa apelati la medicul dumneavoastra de familie care sa va consulte si, in functie de ce gaseste la consult, sa va directioneze catre unul sau mai multi specialisti (ORL, endocrinolog, psihiatru). Stresul declanseaza la oricine o reactie de aparare, mediata de unii hormoni (catecolamine, glucocorticoizi). O reactie mai intensa de adaptare la cei care percep stresul ca pe o amenintare (asa numita „stare de anxietate") va determina o simptomatologie polimorfa (palpitatii, transpiratii reci, tremuraturi ale extremitatilor, tranzit accelerat, senzatie de voma, crampe abdominale etc.) Alteori se poate ajunge la reactii extreme, de tip „lupta sau fugi" in contextul unor stari anxioase paroxistice cunoscute si sub numele de „atacuri de panica". Precum am mentionat anterior, senzatia de „nod in gat" apare cel mai des la pacienti la care nu se gaseste nici o boala, de multe ori aflati la varsta tanara si avand o tiroida perfect normala functional si structural. Senzatia este corelata cu un fond psihic mai labil al persoanei care are o astfel de acuza si apare mai des si mai intens in conditii de stres. Aparitia acestei senzatii poate fi explicata, asadar, printr-o adaptare exagerata la stres a unor persoane. Anxietatea si atacurile de panica influenteaza si modul de a respira al persoanei supuse la astfel de reactii. Anxiosii respira fie prea des („tahipnee") fie prea adanc (asa-numitul „oftat"), adesea involuntar. Acest mod de respiratie determina o eliminare exagerata de bioxid de carbon, cu rol in mentinerea aciditatii sanguine prin formarea de acid carbonic. Scaderea acidului carbonic in conditii de anxietate si respiratie patologica va determina astfel scaderea aciditatii sanguine („alcaloza respiratorie"). in aceste conditii, chiar daca nivelul de calciu circulant e normal de cele mai multe ori la anxiosi, un procentaj mai mare din calciu se leaga de proteine circulante specifice (calbindine), astfel incat fractia libera a calciului circulant (calciul ionic) scade, provocand contractii involuntare ale musculaturii netede laringiene si traheale, cu senzatie de „nod in gat" si de sufocare". 

    -------

    Solutii terapeutice

    „Odata exclusa o cauza organica a acestei stari de disconfort (asa cum, probabil, e cazul pacientei care a pus intrebarea), se poate trece la terapia sindromului anxios. Pacientul trebuie asigurat ca, desi foarte neplacute, senzatiile de „nod in gat" si de sufocare aparute in conditii de stres sunt, ca si crampele musculare, in general inofensive. Terapia pentru rarirea sau chiar disparitia acestor crize este menita atenuarii starii de anxietate. Pentru aceasta exista medicatie anxiolitica eficienta, care, luata in doze minime terapeutic eficiente (pentru a evita fenomenele de dependenta) va atenua reactia exagerata la stres a acestor pacienti. Tratamentul nu trebuie luat „la nevoie", ci trebuie continuat pe perioade limitate (3-6 luni). Aceste intervale terapeutice vor constitui adevarate „pilde" pentru pacient de a reactiona mai putin exploziv la stres. Daca o criza de anxietate sau un „atac de panica" apare in decursul tratamentului, se poate recurge la suplimentarea terapiei, precum si la respiratia intr-un punga de hartie, care mentine aciditatea sangelui prin reciclarea bioxidului de carbon. Este preferabil ca, atunci cand un astfel de tratament anxiolitic depaseste competenta medicului de familie sau a endocrinologului, acesta sa fie preluat de psihiatru", completeaza dr. Branisteanu. 


    Ultima ora

    editorial

    Atenţie la Tăriceanu

    Cosmin PAȘCA

    Atenţie la Tăriceanu

    Nu este perceput (din păcate) ca un pesedist de tip iliescian, aşa că poate păcăli un electorat de centru-dreapta mai dezorientat.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un univers poetic inconfundabil

    Alexandru CĂLINESCU

    Un univers poetic inconfundabil

    „Dezgheţul” de după 1963-64 îi permite lui Leonid Dimov să intre în viaţa literară şi să publice primele volume. Dar cât de relativ a fost aşa-zisul „dezgheţ” rezultă (şi) din faptul că, în aprilie 1968, Securitatea îi deschide lui Dimov dosar de urmărire, motivarea fiind activitatea lui literară (şi asta, în plină „Primăvară de la Praga”!).

    Gabriela Chiran, un nume nou în poezie

    Nicolae CREŢU

    Gabriela Chiran, un nume nou în poezie

    Deşi mi-am dorit să scriu pentru ziar şi cititorii lui, anume ca să mai "vorbesc" şi despre altceva decât despre literatură, nimic nu mă opreşte s-o fac, măcar din când în când. Ca în cele ce urmează, de pildă.

    Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

    Cristian NAE

    Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

    În acest ansamblu, deopotrivă baroc, prin eclectism şi ornamentaţie, şi decadent prin asocierea între opulenţă şi decrepitudine, precum şi prin afirmarea necondiţionată a excesului, artistul contemporan apare asemenea unui simptom al timpului său.

    Propunerea redactorului sef

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    Toni HRITAC

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

    Caricatura zilei

    Alergatul e sanatos

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Unde mergeti in concediu?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.