Eurotrip
mesterescu

vineri, 19.12.2014

Viata cu angina pectorala: ce trebuie sa stie pacientii despre boala!

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Conf. dr. Florin Mitu, seful Sectiei Clinice de Recuperare Medicala Cardiovasculara din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: "Una dintre intrebarile frecvente este daca angina inseamna ca pacientul a facut un infarct miocardic.

    Un episod de angina nu inseamna neaparat un infarct miocardic, dar inseamna ca exista riscul sa faceti un infarct miocardic. Un episod de angina exprima o nevoie mai mare de oxigen a unei parti din muschiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar, adica de scurta durata (de exemplu, in timpul unui efort, cind inima are nevoie de mai mult oxigen).Infarctul miocardic se produce de obicei cind fluxul de singe spre o parte a muschiului inimii este intrerupt brusc si definitiv, de cele mai multe ori prin aparitia unui cheag de singe care se formeaza in interiorul vasului. Daca acest cheag de singe nu se dizolva (prin tratament de urgenta sau, mai rar, de la sine) acea parte a muschiului inimii irigata de vasul blocat moare. Astfel, aparitia anginei pectorale este un semnal de alarma.

    Exista mai multe forme de angina pectorala?

    Exista doua tipuri principale de angina pectorala: stabila si instabila.

    Angina stabila: desemneaza o situatie care nu se modifica o lunga perioada de timp. Exista episoade de angina la efort, cu caractere care se mentin constante - apar la acelasi nivel de efort fizic, cedeaza in repaus sau la nitroglicerina sublingual, au o anumita frecventa in timp - care depinde de eforturile depuse de pacient. La un pacient cu angina stabila pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea - atit in timpul unei zile, cit si de la o zi la alta. De exemplu, angina poate sa apara la un efort mai mic dimineata decit eforturile care produc criza in timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variatii. De exemplu, cind vremea este rece, angina poate sa apara la un efort mai mic decit de obicei. Acest lucru se poate intimpla si dupa mese copioase sau in conditii de stres.

    - Angina instabila: este un tip de angina cu o gravitate mai mare si pentru care trebuie sa va prezentati de urgenta la medic.

    Se poate manifesta in mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sint:
    * cresterea frecventei si intensitatii crizelor de angina, la un pacient care in trecut prezenta o angina stabila (angina incepe sa apara mai frecvent decit inainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare);
    * aparitia anginei in repaus (fara factori precipitanti, cum sint efortul fizic, stresul, mesele copioase);
    * crize de angina in repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedeaza dupa nitroglicerina sublingual;
    * angina care apare in timpul noptii (trezind pacientul din somn).

    In toate aceste cazuri exista un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburari grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subita.Toate aceste situatii trebuie anuntate urgent medicului.

    Ce trebuie sa fac dupa diagnosticarea cu angina pectorala?

    In afara tratamentului cu medicamentele pe care medicul vi le va prescrie, trebuie sa inlaturati toti factorii de risc ce pot fi modificati. Renuntarea la fumat, dieta fara grasimi, scaderea in greutate - sint o parte foarte importanta a tratamentului si depind doar de pacient.

    Cum recunoastem durerea din angina?

    Localizarea durerii este in majoritatea cazurilor in spatele sternului, in partea inferioara, mijlocie sau superioara si mai rar in fata inimii. Iradierea durerii este in bratul si antebratul sting, de-a lungul partii sale interne, pina la degetul mic si inelar. Uneori durerea este perceputa ca o senzatie de presiune (apasare), zdrobire, arsura, mai rar junghiuri. Anxietatea, nelinistea, spaima sint simptome care insotesc aproape intotdeauna crizele anginoase. Durerea apare in urmatoarele conditii: la efortul fizic, in cursul acestuia si poate disparea la intreruperea lui; la expunerea la frig, dupa prinzuri copioase, in timpul raporturilor sexuale, stress.. Intre crize, bolnavii pot sa nu prezinte simptome.

    Cit tine durerea in cazul unei crize anginoase?

    Un episod obisnuit de angina pectorala dureaza de la 2 la 10 minute.

    Durerile foarte scurte de citeva secunde,  ascutite - nu sint de obicei anginaa pectorala ci dureri de origine musculara, dureri cu caracter "functional" - care apar fara a exista o boala organica. In cazul unei dureri toracice care dureaza  peste 30 de minute, uneori ore in sir, neintrerupte de perioade de acalmie, trebuie sa va adresati de urgenta unui medic.

    Ce fac sa treaca durerea?

    De obicei, durerea toracica din angina pectorala obisnuita dispare la incetarea efortului fizic. Repausul - in picioare sau sezind - calmeaza durerea si o face sa dispara intr-un minut pina la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerina tablete sau spray sublingual calmeaza de asemenea durerea din angina pectorala in 1 - 5 minute. Raspunsul la nitroglicerina nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afectiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerina sublingual.

    Cum se uitilizeaza nitroglicerina?

    Pacientul cu anginaa pectorala trebuie sa aiba intotdeauna la indemina un flacon cu nitroglicerina tablete sau un spray cu nitroglycerina pentru a putea actiona rapid in caz de aparitie a anginei. Nu ezitati sa le folositi. Nu produc dependenta si au un efect rapid.Tableta de nitroglicerina se plaseaza sub limba si, pentru a actiona rapid, nu trebuie inghitita. Efectul incepe sa apara in doua minute. Daca durerea nu cedeaza in decurs de 5 minute, puteti sa mai luati o tableta. Daca episodul de anginaa nu se linisteste dupa 3 tablete de nitroglicerina sublingual luate la interval de 5 minute, chemati urgent salvarea si mergeti la spital.

    In ce alte boli pot apare dureri toracice?

    Durerea de cauza esofagiana - Esofagul, conductul muscular care face legatura intre cavitatea bucala si stomac, se afla foarte aproape de inima si de vasele mari. Deseori durerile care apar in afectiunile esofagului seamana foarte mult cu durerile tipice de angina pectorala. Durerea poate fi insa situatea mai jos, sub stern (n.r. - osul pieptului de care se prind coastele si claviculele); in plus, durera  are des caracter de arsura, poate sa apara dupa masa, cind pacientul se aseaza in pat sa-si faca siesta, se poate insoti de regurgitari cu caracter acid si se amelioreaza dupa medicamente antiacide. Durerea care apare in spasmul esofagian poate sa cedeze la nitroglicerina sublingual la fel ca durerea thoracica din angina pectorala. Dureri toracice pot sa apara, de asemenea, si in alte afectiuni gastroenterologice cum sint pancreatita acuta, ulcerul gastric sau duodenal. Uneori, durerile care apar in afectiunile esofagului si stomacului mimeaza angina pectorala si este nevoie de unele investigatii cum ar fi endoscopia digestiva pentru a putea pune un diagnostic corect.

    Disectia de aorta - Aorta este cel mai mare vas din organism si transporta singe de la inima in tot corpul. Disectia aortei reprezinta fisura peretelui acestui vas si este o mare urgenta cardiologica. In acest caz, durerea thoracica se instaleaza brusc, este foarte intensa, persistenta, iradiaza des intre omoplati si in regiunea spatelui.

    Pleurita/pleurezia - inflamatia foitei care inveleste plaminii - produce deseori o durere cu caracter de junghi toracic, mai ascutita decit cea care apare in angina pectorala si care se modifica cu pozitia si cu respiretia. In cazul acestei afectiuni exista tendinta de a respira superficial pentru ca orice inspir profund produce accentuarea durerii.

    Pericardita - inflamatia foitei care inveleste inima - durerea este resimtita mai mult spre partea stinga a toracelui, "in zona inimii", poate sa mearga catre git, umeri si posterior, uneori chiar in bratul sting. Are durata mai mare, se modifica la schimbarea pozitiei si se accentueaza in respiratia profounda.

    Durerea "functionala" - fara cauza - este un tip special de durere thoracica ce apare de obicei in situatii de stress, oboseala, care nu are legatura cu efortul fizic. Nu exprima suferinta unui organ ci o stare de anxietate. Localizarea frecventa este in regiunea precordiala, la „virful" inimii. Durata este mai mare decit in angina pectorala - dureaza ore in sir, este o durere surda, presarata de episoade de junghiuri scurte, ascutite, de citeva secunde. Se asociaza frecvent cu amorteli ale miinilor si picioarelor, furnicaturi, ameteli, atacuri de panica, uneori lesin. Acest tip de durere toracica este mai frecvent intilnit la femei, sub 40 de ani, cu semne de instabilitate emotionala si depresie.

    Nu sunt de obicei dureri anginoase:
    - durerile localizate intr-o zona superficiala si care se accentueaza sau reapar la palparea toracelui;
    - durerea pe o zona mica - sub 3 cm;
    - intepaturile scurte de citeva secunde;
    - durerile cu caracter de junghi care se modifica cu respiratia si care se accentueaza la mobilizarea toracelui, a gitului sau a bratelor.

    -------

    De ce trebuie sa tina cont pacientii cu angina pectorala 

    * Odihna dupa servirea mesei este foarte importanta. 

    * Incetarea oricarei activitati in momentul aparitiei unei crize anginoase, relaxarea si administrarea medicamentului folosit in astfel de situatii. 

    * Se va inceta administrarea de pilule anticonceptionale in cazul prezentei anginei. Estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii singelui. 

    * In cazul aparitiei crizei de angina noaptea este nevoie de corectarea pozitiei corpului, prin pastrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci cind pompeaza singele prin vene catre inima. 

    * Riscul de infarct miocardic si de angina instabila este redus semnificativ in urma administrarii aspirinei luate la recomandrea medicului. 

    * Incetarea fumatului. Aparitia crizelor de angina este influentata negativ de prezenta nicotinei.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Nevoia de anticipate

    Mihai CHIPER

    Nevoia de anticipate

    Răgazul lor este pierderea noastră de timp.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Reformă, reformă, dar s-o ştim şi noi…

    Alexandru CĂLINESCU

    Reformă, reformă, dar s-o ştim şi noi…

    Ce mai este ”comunist” în actualul PSD? E suficient să ne gândim la recenta campanie electorală, care a debutat cu un gigantic miting, de tip ceauşist, pe Arena Naţională şi care a continuat cu osanale delirante adresate premierului şi cu atacuri josnice vizând demolarea contracandidatului, totul în cel mai autentic stil al propagandei ”de partid şi de stat”, ca să reiau formula consacrată.

    Vremuri de râs?

    Petru BEJAN

    Vremuri de râs?

    Suntem oare noi, românii, insensibili la râs? N-aş spune. În momentele dificile, umorul şi ironia s-au dovedit salvatoare. Gluma, poanta, bancul, aluzia fină, epigrama ascuţită au condimentat, pe timpul comunismului, mare parte a strategiilor subversive. Românii au făcut - şi fac încă - „haz de necaz”. Practică un umor „negru”, amestecat. Chiar dacă vremurile pe care le traversăm par să fie... de tot râsul, omul de pe stradă este cum îl vedem zi de zi - trist, îngândurat, pesimist.

    Cele “16 culise” ale lui Cătălin-Mihai Ştefan

    Nicolae CREŢU

    Cele “16 culise” ale lui Cătălin-Mihai Ştefan

    Apărut la “Tracus Arte” (2013), volumul de poezie 16 culise, subintitulat “poem romanesc”, este a treia carte a încă tânărului poet Cătălin-Mihai Ştefan, un tecucean devenit ieşean, mai întâi ca student la Litere (UAIC), apoi ca muzeograf la “Casa Pogor” şi, iată, un autor productiv, nici prea grăbit să publice tot ce scrie, nici retras/ închis în prea îndelungate (până la riscul de a deveni paralizante) “tăceri”.

    Propunerea redactorului sef

    Bătălia pentru autostradă

    Toni HRITAC

    Bătălia pentru autostradă

    Avem vreo şansă să includem în Masterplanul pentru Transporturi autostrada care să lege Iaşul de vestul ţării?

    Caricatura zilei

    Cu ce-o sa se ocupe Remus Pricopie

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Guvernul Ponta la rezista anul viitor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.