Codul Educatiei sub lupa universitarilor

La "Cuza" sint scoase la admiterea din acest an 2300 de locuri la ciclul de master, la distanta. Ecaterina Andronescu a anuntat intentia de a renunta la aceasta forma de invatamint. "Programele de master ID sint necesare. Sint persoane care nu se pot prezenta saptaminal la cursuri, dar serioase si care merita incredere", declara prof.dr. Gheorghe Iacob, prorector la "Cuza". "Forma de invatamint la distanta trebuie desfiintata", crede prof.dr. Adrian Neculau.

Ar trebui desfiintate programele de master si doctorat la distanta?

Codul educatiei in varianta Ecaterinei Andronescu lasa descoperita o problema, programele de master si doctorat. Dupa scandalul de la Universitatea „Spiru Haret", unde numarul cursantilor la distanta a atins cote industriale, ministrul Educatiei a anuntat ca militeaza pentru desfiintarea pe viitor a programelor de master si doctorat la distanta si cu frecventa redusa. Desi proiectul de lege propus de Minister, supus acum dezbaterii publice, nu modifica nimic la acest capitol, profesorii universitari ieseni propun o serie de schimbari, pornind de la declaratia publica a Ecaterinei Andronescu.

La Universitatea „Al.I.Cuza" exista in prezent un singur program de master autorizat sa functioneze in regim de invatamint la distanta, prin hotarire de guvern, la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei. In plus, sint alte 17 programe de master in curs de autorizare, dintre care 3 la Drept, 1 la Sport, un altul la Psihologie si 12 programe la FEAA. In total, din toamna vor fi inscrisi la aceste mastere la distanta 2300 de licentiati.  „Am primit vizita Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamintul Superior pentru aceste 17 programe de studii, acum asteptam hotarirea de guvern", a declarat prof.dr. Gheorghe Iacob, prorector pe programe master si doctorat la Universitatea „Cuza". „Programele de master ID sint necesare. Sint persoane care nu se pot prezenta saptaminal la cursuri, dar serioase si care merita incredere", a mai declarat el. Gheorghe Iacob propune o mai mare raspundere atit din partea universitatilor privind modul in care organizeaza aceste programe de studiu, cit si din partea Ministerului si a ARACIS-ului, care ar trebuie sa manifeste o mai mare exigenta in autorizarea si acreditarea programelor de master si doctorat la distanta. „Ministerul Educatiei trebuia sa ia masuri la timp. La «Spiru Haret» situatia aceasta era veche de trei, patru ani. Inainte de orice, cred ca ar trebui sa fie realizata o consultare a universitatilor, nu sa taiem peste tot pentru ca s-a incalcat legea la Spiru Haret", a spus prorectorul Gheorghe Iacob.

Adrian Neculau, profesor la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, sustine ca ar trebui sa existe o singura forma de invatamint de master, la zi. „Forma de invatamint la distanta ar trebui desfiintata la master pentru ca induce de la inceput ideea de superficialitate. Masterele trebuie sa fie invatamint regulat, de zi, sau la sfirsitul saptaminii. La masteratele la zi, vin o data pe saptamina, in weekend, studenti din toata Moldova, nu numai din Iasi. In timpul saptaminii lucreaza, iar la sfirsitul saptaminii vin la ore. Cei de la ID nu vin niciodata la cursuri, aleg din start solutia cea mai comoda; vin numai in sesiune, iar de cursuri fac ei rost", a   declarat prof.dr. Adrian Neculau. O schimbare ar trebui realizata, spune el, in privinta autorizarii programelor de master. „Sa fie acordat acest drept de master numai unde exista o scoala doctorala sau un grup de profesori importanti, cu cercetari valoroase intr-un anumit domeniu, nu oricum", a declarat el.

Masterate pe Internet

Dumitru Oprea este un sustinator al programelor de studiu la distanta, pentru ca, in opini a sa, sint mai economice, atit pentru student, cit si pentru universitate, care nu trebuie sa mai investeasca in spatii didactice sau de cazare suplimentare si propune chiar finantarea invatamintului ID. In viziunea sa, programele de master la distanta ar trebui sa fie organizate online ori intr-o forma combinata - online si intilniri periodice. „Trendul de orientare a invatamintului superior in lume este pe partea online. La noi, trendul mondial este desfiintat. In loc sa ne orientam pe ceea doresc tinerii, mediul online, ii ducem intr-un mediu cu pagini galbene unde excelam noi. In America anului 2009, cinci milioane de studenti fac cursuri online", a declarat Dumitru Oprea. El sustine infiintarea unui departament special online in cadrul Ministerului Educatiei si departamente speciale online in universitati. „Ca schimbari, ar trebui realizate structuri speciale pentru un astfel de invatamint, precum structuri de conducere, resurse umane, personal specializat, apoi un suport legislativ permisiv si intrarea in retele educationale de top mondial; de exemplu, studentii si-ar putea lua capitolul de curs de fizica nucleara de la Cambridge", a declarat Dumitru Oprea.

Programe doctorale mai flexibile

Oprea sustine o mai mare flexibilitate si pentru studiile doctorale, unde importante ar trebui sa fie abilitatile de cercetare, nu frecventa. „Un doctorand trebuie sa scoata in evidenta si partea de cercetare, respectiv sa demonstreze niste abilitati incluse. Avem o doctoranda la ELITEC, angajata in SUA, la o mare corporatie, cu patente si articole internationale, care trebuie sa vina la Iasi pentru a trece in anul doi, la doua luni dupa ce a venit la examene. Nu este normal", a declarat Oprea. La doctorat, in anul 2008/2009 au functionat la Universitatea „Cuza" 67 de programe doctorale fara frecventa, alaturi de cele 211 cu frecventa. „La doctorat nu exista ID, ci fara frecventa, insa doctoranzii au aceleasi obligatii ca si la zi - sa vina la examene in sesiune, chiar daca nu vin saptaminal si sa prezinte proiectul de diploma dupa un an", a precizat Gheroghe Iacob. Prof.dr. Adrian Neculau crede ca la studiile doctorale nu ar trebui sa existe diferente intre forma de invatamint zi si la distanta: „Si unii, si altii ar trebui sa aiba intilniri periodice, fie ca sint in fiecare zi sau o data pe luna. Scolile doctorale ar trebui sa fie constituite insa pe specializari, nu pe domenii. Doctoranzii dau examene la cursuri care nu-i intereseaza pentru ca trebuie sa se reuneasca mai multi doctoranzi  sa formeze o scoala doctorala", a afirmat Adrian Neculau.

Medicina si invatamintul tehnic - incompatibile cu invatamintul la distanta
In medicina si in domeniul invatamintului tehnic, rectorii ieseni sustin excluderea programelor de studii la distanta, intrucit, spun ei, nu sint compatibile. „Medicina nu se poate face la distanta. Sint doctoranzi la frecventa redusa, dar scoala doctorala o fac cu frecventa, in timp ce partea de cercetare pe care o presupune doctoratul o pot face in paralel, de exemplu cu rezidentiatul. Nu ne-am opune daca ar scoate aceasta forma de invatamint, probabil nici pentru frecventa redusa", a declarat prof.dr. Vasile Astarastoae, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa". „Nu avem nici un program de studiu la distanta, nici la master, si nici la doctorat. Pentru Politehnica nu merge acest sistem. Trebuie sa faci niste laboratoare", a precizat prof.dr. Ion Giurma, rectorul Universitatii Tehnice „Gh.Asachi".

„Multe universitati mici au primit bani pe criterii politice"

O parte a profesorilor cred ca noile legi care vor reglementa invatamintul superior ar trebui sa modifice criteriile privind finantarea universitatilor si conducerea acestora, in scopul cresterii performantelor academice. In varianta propusa de Ecaterina Andronescu proiectul de lege pastreaza finantarea universitatilor in functie de numarul de studenti, care in timp a transformat invatamintul romanesc in invatamint de masa, in detrimentul calitatii. De asemenea, codul mentine acelasi sistem de conducere, in care rectorii sint alesi de catre senat, criteriul fiind in cele mai multe cazuri prestigiul academic.

Bani mai multi universitatilor bune

Unele dintre problemele invatamintului superior indicate de cele mai multe ori in mediile academice sint modul de finantare si totodata modul de aprobare si de functionare a programelor de studii. Codul educatiei inaintat de Minister nu propune schimbari aici. „Programele de studii ar trebui sa fie ierarhizate. Ideea de ierarhizare a lui Mircea Miclea preluata din Occident este foarte buna. Multe universitati mici au primit bani in ultimii ani pe criterii politice, in defavoarea universitatilor mari, de traditie. O ierarhizare in functie de calitate, care sa stabileasca si un mod de finantare ar aseza lucrurile in aceasta tara", a declarat prof.dr. Gheorghe Iacob, prorector al Universitatii „Cuza". Rectorul Universitatii Tehnice crede insa ca modul actual de finantare este corect. „Finantarea e cea mai corecta asa, dupa numarul de studenti. Cind ai numai trei studenti, ce invatamint poti sa faci? Si in sistemul actual exista o finantare ierarhizata. Numai 70% din finantare se face pe student, in timp ce 30% se face in functie de calitate. Se poate lucra la procente, dar exista deja aceasta idee", sustine prof.dr. Ion Giurma, rectorul UTI.

Vasile Astarastoae este adeptul unui mod de finantare pe cicluri de studii, si nu pe student echivalent, dupa o ierarhizare pe domenii. „Mai ales in vreme de criza, toata lumea vrea multi studenti si astfel scade eficienta. Universitatile trebuie ierarhizate, oricum exista aceasta directie conturata. Sint de acord sa fie preluat acest capitol din proiectul lui Miclea, in codul educatiei", a declarat Vasile Astarastoae, rectorul UMF. Dumitru Oprea sustine, de asemenea, o finantare pe cicluri de studii, dupa un studiu in prealabil, pentru o corelare cu piata muncii si totodata in functie de calitatea programelor de studiu - idee imbratisata de Mircea Miclea, in proiectul de lege realizat de comisia prezidentiala.

„Rectorul manager", o amenintare cu politizarea

Conducerea institutiilor de invatamint superior este un alt punct care suscita discutii in mediul academic. In timp ce Ecaterina Andronescu propune acelasi sistem de alegere a rectorilor ca si pina acum, Mircea Miclea propune in fruntea universitatilor un bun manager, fie ca este sau nu membru al corpului didactic, din tara sau din strainatate, ales printr-un concurs public. Cei mai multi universitari si-au manifestat dorinta de a pastra actualul sistem de alegere, de catre senat, temindu-se ca un concurs public ar putea politiza mediile academice, prin implicarea Ministerului in alegerea rectorilor, unde ministrul este numit politic. „Concursul ar fi similar cu cel de alegere a prefectului, in aparenta apolitic, in esenta politic. Un concurs public presupune implicarea unei autoritati superioare universitatilor, respectiv Ministerul, iar ministrul Educatiei este desemnat politic. Ar duce practic la desfiintarea autonomiei universitare. Apoi nu este absolut deloc corect ca rectorul sa desemneze decanii, pentru ca si facultatile au autonomie si apoi decanii pot avea si pareri diferite de ale conducerii. In clipa in care conducerea facultatii este numita pe criterii de obedienta s-a terminat cu autonomia. Realitatea politica a ultimilor 20 de ani arata ca o persoana nu poate fi impartiala in astfel de situatii", a declarat prof.dr. Alexandru Salceanu, decanul Facultatii de Electrotehnica.

Rectorul UMF sustine ca marile universitati europene mizeaza pe alegerea colegiala ,si nu dinafara mediului academic. „Daca privim la Universitatea Cambridge sau la Oxford, aceastea nu au un sistem de alegere managerial, ci merg pe alegerea universitara. E mai corect ca universitatile sa aleaga, pentru ca e in interesul lor sa aiba un rector eficient", a declarat Vasile Astarastoae. „Rectorul ales de partide, prin concurs public, supravegheat de Minister, iar apoi rectorul sa aleaga decanii este un sistem dictatorial, comunist. In toate tarile merge sistemul democratic, de jos in sus si nu invers, ca pe vremea comunistilor. Prin concurs public la Minister se ajunge la numiri politice", afirma Ion Giurma. Gheorghe Iacob sustine de asemenea mai degraba ca rector un om al scolii, fara interventie politica. „Pina acum universitatile s-au pastrat departe de politic, asa cum au reusit. Si principiul unui bun manager este bun, insa ar duce din pacate la politizarea invatamintului. Universitatile au un sistem de alegere al lor, bazat pe carta universitara", a declarat Gheorghe Iacob. Dumitru Oprea sustine insa ca ideea de organizare a unui concurs public, ce se regaseste in proiectul de lege a comisiei prezidentiale nu ar implica ministerul educatiei, ci se refera mai curind la ideea unui concurs deschis, cu participare din afara, chiar si din strainatate.

Universitarii vor un cod de sinteza

In prezent, se afla in dezbatere trei proiecte de lege:  al Ecaterinei Andronescu, proiectul comisiei prezidentiale conduse de Mircea Miclea si proiectul fostului ministru Cristian Adomnitei. „La masa discutiilor, in ultimele doua zile, s-au propus ia cele mai bune prevederi din aceste proiecte", a declarat senatorul Dumitru Oprea, unul din participantii la dezbateri. „Atit in codul educatiei, al Ecaterinei Andronescu, cit si in cel al comisiei prezidentiale, e o ultrareglementare a autonomiei universitare, pina la virgula, ceea ce ar putea dauna mai tirziu", concluzioneaza Astarastoae. „Optez pentru un proiect de sinteza, cu cele mai bune idei, care sa fie aplicate dupa ce vor fi dezbatute amanuntit", a declarat Gheorghe Iacob.

Premierul Boc promite cel mai bun pachet de legi pentru educatie

Premierul Emil Boc a declarat ieri, la finalul dezbaterilor despre legile educatiei, ca va analiza comentariile facute pe marginea proiectelor legislative si va promova la nivelul guvernului cel mai bun pachet posibil. „Vom analiza argumentele pro si contra aduse celor doua pachete de legi dezbatute si vom promova la nivelul guvernului cel mai bun proiect posibil. Avem nevoie de reforma, asa ca voi continua discutiile cu specialistii echipei Andronescu si cei ai echipei Miclea, dar si cu colegii mei de cabinet, pentru a lua cea mai buna decizie", a afirmat Boc. Concluzia premierului a venit dupa mai bine de patru ore de discutii pe baza proiectului legislativ propus de Comisia prezidentiala condusa de fostul ministru Mircea Miclea si a Codului educatiei, initiat de echipa Ministerului condus de Ecaterina Andronescu.

La dezbaterile de ieri au participat si rectori, profesori universitari, reprezentanti ai sindicatelor si ai studentilor, ale caror interventii au fost notate de premier, astfel incit tot ce este util sa fie inclus in viitoarele legi ale invatamintului. Printre opiniile enuntate s-au numarat eliminarea invatamintului la distanta sau, dimpotriva, finantarea invatamintului la distanta si dezvoltarea programelor educationale online, dezvoltarea formelor de consiliere academica si orientarea in cariera a absolventilor.
Marti, politicienii, reprezentantii sindicatelor, ai inspectoratelor scolare si ai organizatiilor din Educatie nu au ajuns la nici o concluzie la finalul primei zile de dezbateri pe tema legilor invatamintului preuniversitar, dupa sapte ore marcate, in principal, de discutii in contradictoriu. Toate subiectele dezbatute au fost controversate, printre cele mai des abordate numarindu-se structura ciclurilor de studii, obligativitatea invatamintului de 13 ani, descentralizarea si modalitatea de aprobare a legilor educatiei, prin asumarea raspunderii sau prin votul parlamentului.

Pensionarii din universitati, protejati de Ecaterina Andronescu in ciuda Curtii Constitutionale

Codul Educatiei propus de Ecaterina Andronescu readuce in discutie o prevedere declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala in urma cu citeva luni. Ministrul Educatiei propune ca profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de ramura sa fie mentinuti automat in functie, pina la virsta de 70 de ani, fara aprobarea senatului academic, desi in prezent aceasta mentiune a fost abrogata din actualul Statut al cadrelor didactice.

In partea a patra a proiectului de lege a Ministerului Educatiei, la titlul VII, intitulat „Pensionarea", articolul 267 indica conditiile de pensionare. Paragraful 10 prevede ca „Membrii Academiei Romane, ai Academiilor Oamenilor de stiinta din Romania, ai Academiei de stiinte organizate pe domenii stiintifice infiintate prin lege pot ramane titulari pina la virsta de 70 de ani". Aceasta mentiune a existat in Legea invatamintului pina in luna aprilie a acestui an, cind a fost declarata neconstitutionala la cererea Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa", solicitata in procesul cu profesorul Carol Stanciu. membru al Academiei de Stiinte Medicale, pensionat de catre universitate. Practic, Curtea Constitutionala a inlaturat privilegiul acordat membrilor academiilor, ei beneficiind in prezent de aceleasi drepturi ca si profesorii sau conferentiarii, respectiv pot fi prelungiti in functie peste 65 de ani, numai cu acordul senatului. Rectorul Universitatii de Medicina din Iasi, prof. dr. Vasile Astarastoae, si-a manifestat nemultumirea fata de prevederea reintrodusa in codul educatiei. „Am sesizat deja ministerul in aceast privinta. Odata ce a fost declarata neconstitutionala de catre Curte, aceasta prevedere trebuie eliminata, pentru ca este ilegal", a declarat prof.dr. Vasile Astarastoae. Si senatorul Dumitru Oprea impartaseste acelasi punct de vedere, fiind de acord cu decizia Curtii Constitutionale. „In senatul academic nu se poate tine cont de conditii impuse de alte institutii, cum sint academiile in acest caz. Nu poate deveni oricine membru al acestor academii si in aceste conditii nu este egalitate de sanse. Tinerii pleaca din tara pentru ca nu au unde lucra, iar aceste persoane sa fie mentinute ca titulare la infinit? Am ridicat si azi in dezbaterea pe legile educatiei aceasta problema", a declarat Dumitru Oprea. Ministrul Educatiei a mai propus in codul educatiei ca virsta legala de pensionare pentru profesorii universitari, conducatori de doctorat, sa urce la 70 de ani, in timp ce virsta de pensionare pentru conferentiari si profesori ramine 65 de ani, ca si pina in prezent.