Cum ajungi la o universitate de top a lumii

De la stanga la dreapta: Radu Bors, Ionut Gaidur, Tudor Giurgica-Tiron si Iuliu Zamfirescu

Peste 50 de absolventi ieseni de liceu isi vor continua studiile la universitati cunoscute din Marea Britanie, Franta, Italia, Olanda, Austria, Danemarca si SUA. Acestia vor parasi Iasul la sfarsitul lunii august, respectiv in septembrie. Fiind acceptati din timp si fara probleme la universitatile dorite, cei mai multi nu au participat la admiterea de acasa. „Sunt hotarat sa imi urmez studiile in strainatate deoarece nu doresc sa sacrific calitatea invatarii mele doar pentru a fi mai aproape de prieteni sau familie", a punctat Iuliu Zamifrescu, absolvent al Colegiului „E. Racovita", care va studia la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie. „In Romania am ales sa nu ma inscriu nicaieri, cred ca din comoditate, mi se pare inutil, plus ca exista si o taxa de inscriere de 200 lei. A fost o tentatie sa incerc la Academia militara, dar doar atat", a adaugat Radu Bors, absolvent al Colegiului National, admis la Universitatea Jacobs din Bremen, Germania. Reporterii „Ziarului de Iasi" le-au solicitat absolventilor care au fost de acord sa impartaseasca din experientele lor sa explice in functie de ce criterii s-au hotarat asupra universitatilor la care isi vor incepe studentia.

Universitatea i-a platit biletele de avion

Tudor Giurgica-Tiron, olimpic international la fizica, si-a indeplinit visul de a deveni student al celebrei universitati Harvard. Eminentul absolvent al Colegiului National a fost acceptat si de alte universitati prestigioase din SUA, precum Caltech si Princenton, sau din Anglia, cum este Cambridge. Tudor s-a orientat spre acestea tinand cont de pozitionarea lor in topurile americane, britanice si mondiale, dar pentru alegerea finala a fost decisiva sustinerea financiara acordata. „Topurile nu spun niciodata povestea completa si orice comparatie devine oricum subiectiva, la fel cum Caltech e pe locul I mondial in topul «Times», un loc absolut fantastic, dar eu am preferat Harvard. E si reputatia, si cultura diversitatii, dar si cea mai buna oferta financiara pe care am primit-o, practic bursa completa", a precizat Tudor.

Taxa de studiu la Harvard ajunge la 60.000 de dolari pe an.

 Universitatea ii va plati lui Tudor inclusiv biletele de avion, plecarea lui spre SUA fiind programata pe 23 august. Si-a dorit sa urmeze facultatea in SUA intrucat considera ca sistemul de invatamant superior de acolo incurajeaza foarte mult invatarea prin implicarea directa a studentului. „Am vrut sa studiez in SUA pentru ca au sistemul educational care cred ca mi se potriveste cel mai bine, flexibil si centrat pe student, unde imi pot alege specializarea dupa cel putin un an de cursuri si unde pot sa particip in proiecte din primele zile in campus", a explicat Tudor. A fost considerat candidatul potrivit pentru Harvard nu numai datorita cunostintelor sale, dovedite mai ales la olimpiadele internationale. „Toamna trecuta am dat examenele de limba si SAT-urile - examene generice de limba, matematica si stiinte pe care le dau toti aplicantii la universitati americane - iar grosul aplicatiei a cuprins eseuri, descrieri de activitati, materiale proprii si un interviu cu un absolvent. Universtatile americane sunt celebre pentru ca vor sa vada «imaginea completa» a aplicantilor", a mentionat Tudor. In primul an va urma cursuri si laboratoare de fizica, iar din anul II, cand va trebui sa-si aleaga specializarea, „nu este exclus sa treaca pe o stiinta invecinata". Harvard ii va oferi toate conditiile sa se dezvolte, pentru a putea avea ulterior o cariera in cercetare. In tara, cel putin la studiile de licenta, sansele de a fi angrenat in proiecte de cercetare sunt mici. „Cred ca importante sunt libertatea si increderea acordate studentului, adica sa-l implici in proiecte de cercetare, dandu-i astfel responsabilitate practica. Si e posibil in Romania dar, din pacate, de cele mai multe ori e o exceptie si se intampla prin acei profesori de calitate inalta, care exista. Cunosc si eu exemple", a subliniat Tudor.

A contat pachetul financiar

Radu Bors, de asemenea absolvent al Colegiului National si olimpic la fizica, va studia matematica si fizica la Universitatea din Bremen. Alte institutii academice cunoscute la care ar fi putut merge sunt Universitatile Bath (Marea Britanie) Helsinki si Bristol, respectiv Imperial College London. Suportul financiar acordat de Universitatea din Bremen, sub forma de bursa, a fost si in cazul lui hotarator pentru alegerea finala. „Am optat pentru «Jacobs University» fiindca era cea mai avantajoasa din punct de vedere financiar si al calitatii educatiei oferite. Aveam mai multe oferte, majoritatea in Marea Britanie, dar costurile de viata de acolo imi depasesc posibilitatile, asa ca am ajuns la «Jacobs». Intentionez sa ma axez pe fizica/matematica, pentru ca mereu au fost discipline care m-au atras si, fiind baza la majoritatea stiintelor, iti deschid multe perspective in viata", a afirmat Radu. Taxa de studiu la Bremen este de 20.000 de euro pe an, iar bursa de merit acordata va acoperi jumatate din aceasta. Bursa in cuantum de 10.000 de euro pe an i-a fost oferita pentru toti anii de studiu, cu conditia sa aiba rezultate foarte bune. Costurile cu masa si cazarea ajung la 4.500 de euro pe an, iar pe acestea le va putea acoperi din ajutorul acordat de universitate sub forma de bursa sociala, in functie de veniturile familiei sale. Cu cei 500 de euro care ii raman din bursa sociala va completa suma necesara pentru a achita cealalta jumatate din taxa de scolarizare. „7.000 de euro/an ii iau ca imprumut de la universitate si incep sa platesc dupa absolvire. Restul de 2.500 euro trebuie sa-i platesc din buzunarul meu", a explicat Radu. Sustine ca universitatea nu i-a impus o anumita medie la bacalaureat pentru a fi admis, contand mai mult rezultatele de la testarile SAT, date dupa modelul american. „Legat de conditii, nu prea am avut niciuna, stiam deja din martie ca sunt acceptat si am bursa, asta pentru ca admiterea s-a facut pe baza dosarului si a testelor SAT pe care le-am dat in iarna. Deci, teoretic, trebuia doar sa iau bac-ul, cam atat. Practic era si o problema de orgoliu. In ceea ce priveste perspectivele, este, de exemplu, in Bremen un institut renumit de cercetare in robotica unde mi-ar placea sa fac un internship", a spus Radu.

A ales mai intai domeniul

Iuliu Zamfirescu, absolvent al Colegiului „E. Racovita", isi va continua studiile la Universitatea Glasgow din Scotia. Fiind olimpic la fizica si informatica, Iuliu s-a indreptat catre un domeniu care sa-i permita valorificarea cunostintelor de la ambele discipline. „Am ales domeniul inainte sa aleg universitatea. Stiam ca vreau sa fac ceva care sa aiba legatura cu informatica, fizica si matematica. Sa aleg unul singur dintre aceste domenii ar fi insemnat o limitare a posibilitatilor. Informatica ar fi fost in mod evident o optiune, dar simteam ca trebuie sa o combin cu o disciplina care sa-mi ofere posibilitatea sa aduc principiile acesteia in lumea fizica, palpabila. Mecatronica mi s-a parut cea mai potrivita alegere in acest sens. Nu stiam dinainte ca vreau sa urmez un curs cu acest nume dar, dupa cautari, am descoperit ca este cel pe care m-as mula cel mai bine. Stiam ca in strainatate acest domeniu este mai bine dezvoltat decat in tara, ceea ce inseamna laboratoare mai bine dotate, aparatura mai performanta, profesori mai competenti si colectivul de studenti mai propice", a motivat Iuliu. Pregatirea pe care o are si media de la bacalaureat, 9,90, i-ar fi permis sa intre si la universitati renumite din Anglia, precum Cambridge, Oxford sau Imperial College. Si-a ales insa universitatea raportandu-se la posibilitatile financiare. „Le-am luat in calcul, insa costurile ridicate (9.000 de lire pe an doar taxa de studiu - n.r.) m-au facut sa ma razgandesc. Am optat pentru studii in Scotia pentru ca stiam ca este una din putinele tari care asigura elevilor din UE taxele de scolarizare", a precizat Iuliu.

„In primele 2-3 luni ma vor ajuta parintii"

O tara in care cheltuielile pentru studii sa fie mai mici a ales si Ionut Gaidur, de asemenea absolvent al Colegiului „E. Racovita". El s-a inscris pentru a urma cursuri de arhitectura la Academia Lillebaelt din Danemarca. „In primul rand, invatamantul este gratuit acolo. Din ce am fost informat, pentru cazare as avea nevoie de aproximativ 300 de euro si poate cam tot atat pentru mancare si alte cheltuieli, cum ar fi transport sau iesiri in oras. In primele 2-3 luni ma vor ajuta parintii, dupa care vreau sa-mi caut un job part-time, care imi va acoperi cheltuielile si chiar mai mult decat atat", a spus Ionut. A fost acceptat in baza mediei de absolvire si de la bacalaureat si a unui certificat international de limba engleza. La dosar, a trebuit sa ataseze, de asemenea, o scrisoare de intentie si doua scrisori de recomandare de la profesorii din liceu. Nu a mai dat admitere in tara, fiindca isi doreste foarte mult o schimbare. „Imi doream ceva mai mult decat o universitate din Romania, un alt stil de viata. Stiu, se invata si in Romania, poate chiar mai mult, dar nu am ce face cu o facultate daca nu am aplicabilitate dupa. Si acolo te invata cateva lucruri pe care romanii nu le au in sange, ma refer in special la etica muncii si la bunul-simt", a afirmat Ionut.

Imprumut de la universitate

In cazul absolventilor care au optat pentru universitati din Marea Britanie, taxa de scolarizare poate fi acoperita integral dintr-un imprumut solicitat guvernului britanic, ce va fi returnat numai dupa ce acestia vor avea un salariu de cel putin 21.000 de lire pe an. Costurile de intretinere sunt insa la fel de mari, ajungand la peste 6.000 de lire pe an. Pentru acoperirea partiala a acestora, sunt insa universitati care le ofera studentilor din anul I un sprijin financiar care poate ajunge la cel mult 3.250, 3.300, 3.500 sau 4.000 de lire pe an, de exemplu Cambridge, Oxford, University College London si Imperial College London. Unii dintre absolventi nu au aplicat pentru bursa si nici n-au solicitat vreun imprumut pentru a se putea intretine, avand sustinerea financiara a parintilor. „In Anglia, taxa de studiu este 9.000 de lire (11.700 euro, n.r.) pe an indiferent de prestigiul universitatii. In schimb, cazarea difera, de la 100 si ceva de lire pe luna, pana la peste 500 de lire pe luna, depinde de conditii. Daca sa zicem ca alegi cazarea cea mai ieftina, in jur de 150 lire pe luna, costurile lunare de intretinere - mancare, haine, iesiri in oras, servicii medicale - ar ajunge intre 500-600 de lire. Familia mea va suporta costurile pe primul semestru, pentru ca, din al doilea, se poate lua o bursa pentru note foarte bune. Si statul acopera apoi o parte din costuri. Nu am facut imprumut pentru ca, facand imprumut, esti aproape obligat sa lucrezi la ei in tara ca sa poti acoperi suma... Si eu vreau sa am mobilitate cand imi iau un job. Asa ca am zis ca mai bine platesc primul semestru sau primul an in cel mai rau caz, invat foarte bine si iau bursa", a explicat Alexandra Bulat, zecista la bacalaureat de la Liceul „V. Alecsandri", care va face Sociologie si Studia Media la Universitatea Essex. Parintii ii vor oferi suportul financiar necesar si Roxanei Lupascu, absolventa a Colegiului „E. Racovita", care va studia Limbi Moderne si Managementul Afacerilor la Universitatea Manchester. „Costurile anuale sunt intr-adevar destul de mari: 9.000 de lire taxa de scolarizare, 5.000 de lire cazarea, minimum 6.000 de lire pentru celelalte cheltuieli; s-ar ajunge undeva pe la 20.000 de lire pe an. Nu am aplicat pentru bursa. Costurile vor fi sustinute de catre parintii mei", a subliniat Roxana. (Loredana OPREA)