Eurotrip agentie de turism
mesterescu

miercuri, 22.10.2014

O mare sansa pentru scolile cu copii saraci: programe "after school" pe bani europeni

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Abandonul scolar va fi combatut cu programe "after school". Scolile de la tara, unde saracia si lipsa de educatie merg mina in mina si unde multi copii abandoneaza scoala pentru ca parintii nu au resurse pentru a-i intretine sau ii folosesc la muncile gospodariei, vor putea accesa fonduri europene pentru a-si infiinta programe de dupa amiaza. Aici, elevii vor primi o masa la prinz si isi vor face lectiile alaturi de profesori, care vor lucra cu ei diferentiat. Pina in prezent, 8 scoli din Iasi, Podu Iloaiei si Hirlau si alte 14 din comunele iesene cu populatie scolara mixta s-au apucat de proiecte, iar 6 dintre acestea le-au dus pina intr-o faza avansata. Programele "after school" din bani europeni sint o oportunitate nu doar pentru elevii saraci, dar si pentru profesorii institutiilor care isi pot suplimenta veniturile muncind suplimentar. Cu toate acestea insa, comoditatea face ca scoli care au toate sansele de a cistiga un astfel de grant sa nu se fi apucat inca de treaba.

    Directorii de scoli din judet au fost informati din luna martie in legatura cu oportunitatea de a accesa fonduri europene pentru a sustine programul "scoala dupa scoala", dar unii si acum stau in cumpana daca sa se apuce de treaba sau nu.

    "Noi nu am inceput inca, fiindca nici nu am avut timp. Banuiesc ca in doua saptamini poti scrie proiectul. Ma voi consulta in cursul acestei saptamini cu colegii, ca sa vedem ce e mai nimerit pentru scoala noastra. Ne-am dori sa dezvoltam fie programul after-school, foarte benefic in momentul de fata pentru parintii ocupati, fie sa initiem cluburi recreative pentru copii", a spus directorul Scolii "Carmen Sylva", Mariana Dinter.

    In comuna Belcesti, trei scoli lucreaza impreuna la un proiect, avind consultanta din partea unui ONG. "Ne-am unit pentru ca nu puteam accesa singuri fonduri atit de importante, iar partea de consultanta este asigurata de catre un ONG. Ar fi cam 320 de beneficiari, majoritatea din familii care se confrunta cu saracie lucie sau care sint exploatati prin munca, copii cu care ne dorim sa lucram diferentiat, in functie de randamentul fiecaruia. Sa speram ca ni se va aproba si nu vom cadea iar sub linie, ca la un alt proiect pe astfel de fonduri. Oricum, in iunie e taierea motului", a spus directorul Scolii din Liteni, Gheorghe Moga.

    Programul "after school" implica supraveghere, o masa calda si ajutor la teme. Copiii vor beneficia de interventie remediala in functie de nevoile copilului care are rezultate slabe la invatatura, probleme cu frecventa sau probleme de alta natura din cauza situatiei economice si a climatului din familie. Pentru a fi eligibil, proiectul trebuie sa scoata in evidenta faptul ca e relevant si necesar pentru grupul-tinta, sa raspunda unor nevoi punctuale.

    Elena Motas, inspectorul pe programe europene, atrage atentia asupra faptului ca scolile cu rezultate bune si cu frecventa buna nu pot primi fonduri pentru sustinerea programului after-school. "Proiectul  poate fi bun din punct de vedere tehnic, dar nu va primi finantare pentru a sustine pur si simplu un program after-school. Aceste scoli ar putea sa propuna o alta activitate, de exemplu sa functioneze ca centru pentru pregatirea resursei umane de la alte scoli care se confrunta cu probleme, sa functioneze ca un model de buna practica, de exemplu. Sau, in cazul in care au multi copii ai caror parinti sint plecati la munca in strainatate ar putea sa propuna un program de prevenire a abandonului ori a esecului scolar, in rindul unui grup pe care l-au identificat, in urma unei analize riguroase, ca fiind de risc", a semnalat Elena Motas.

    Colaborarea scoala- primarie este esentiala pentru depunerea proiectului

    In prezent, 22 de scoli din judet lucreaza la proiecte de acest tip si sint eligibile. Din Iasi, vor sa acceseze fonduri structurale scolile "Ion Neculce", "Gh. Mirzescu", "E. Cuza", "Al. Vlahuta", "B.P.Hasdeu" - corpul C - si Grup Scolar "V. Madgearu".

    Programele de tip after-school pot fi sustinute cu fonduri europene accesate in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), axa 2.2. "Pentru prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii".

    Scolile ar trebui sa cofinanteze proiectul cu 2 %, daca au spatii, si cu 5%, daca trebuie sa inchirieze spatii. Elena Motas atrage atentia asupra faptului ca partea de cofinantare a proiectului are o pondere mult mai mare. "In realitate, din ce am calculat noi, procentul este mult mai mare, depinde oricum de valoarea grantului, fiindca trebuie acoperita si partea de TVA. De regula, cofinantarea ajunge sa insemne 21%. Iar la depunerea proiectului, echipa trebuie sa dovedeasca ca are banii care sa ii permita sa inceapa activitatile", a precizat Elena Motas.

    Pentru ca scolile vizate nu au venituri proprii, autoritatea locala ar trebui sa acopere toata suma echivalenta acestui procent. Implicarea autoritatii locale devine insa o problema delicata.

    Pe linga problemele legate de resursele financiare ale primariilor, intervine insa si problema colaborarii dintre directorii de scoli si primari. "Daca acestia nu formeaza o echipa, orice tentativa de accesare de fonduri europene pentru implementarea unui proiect este sortita esecului", a semnalat Elena Motas.

    Promovabilitatea a crescut cu 30% la "Alecu Russo", dupa un an de "after school"

    Programul after-school, in varianta in care functioneaza deja in citeva scoli din Iasi cu sustinere financiara din partea parintilor, ar putea fi extins la nivel national si deveni obligatoriu, daca va fi adoptat proiectul de Lege a Educatiei propus de catre ministrul Daniel Funeriu. In viziunea acestuia, programul nu ar veni numai in sprijinul copiilor si al parintilor, ci si al cadrelor didactice care ar urma sa fie afectate de restructurari.

    Ministrul Educatiei  a precizat ca respectivele cadre didactice vor avea posibilitatea sa isi completeze norma de predare cu orele sustinute in cadrul unui astfel de program.

    Daca programul after-school va fi implementat cu scopul de a le oferi elevilor posibilitatea sa lucreze mai mult acolo unde au goluri si nu doar pentru a reprezenta o prelungire a programului de la clasa, acesta ar putea fi cu adevarat in folosul beneficiarilor. "Daca Ministerul ar implementa un astfel de program, daca ar fi obligatoriu, cred ca ar prezenta avantaje pentru toata lumea. Sintem prima scoala din judet care l-a implementat si pot spune ca evolutia copiilor prinsi in el e palpabila. In 2001, cu un an inainte de a-l lansa, promovabilitatea la examenele nationale a fost de 45%, iar la un an de la implementare, de 75%, un progres fantastic. Anul acesta promovabilitatea este de 100% la testarea de la romana si de 85% la cea de la matematica", a precizat directorul Scolii "Alecu Russo", Ofelia Ionescu.

    Directorii care considera ca unitatile de invatamint pe care le conduc au nevoie sa sustina un program after-school, pentru a-i ajuta pe elevii lor sa inregistreze progres scolar, pot solicita inspectorilor de specialitate sprijin in realizarea proiectelor, in fiecare luni si vineri.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Greaua moştenire a lui 2013

    Radu MEȘNIȚĂ

    Greaua moştenire a lui 2013

    Trei acte cu putere de lege promovate de Executiv anul trecut pun sub semnul întrebării politica guvernării Ponta.

    Filmuletul zilei

    opinii

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Florin CÎNTIC

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Până de curând, mă tot întrebam la ce foloseşte acest spectacol grotesc şi mi se părea bizar ca acest personaj, probabil recrutat de spionajul ceauşist, să aibă o asemenea protecţie şi vizibilitate în ţară şi nu, cum ar fi fost mai probabil, în străinătate. E o întrebare ce merită dezbătută în curând.

    Hipoinflaţia şi hiporealitatea

    Tiberiu BRĂILEAN

    Hipoinflaţia şi hiporealitatea

    În doze mici, inflaţia e un semn de relansare, însoţeşte creşterea şi chiar o stimulează. Dar când ea tinde spre zero, însoţeşte mai degrabă stagnarea.

    Povestioare

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    Povestioare

    Tovarăşi, filiala noastră s-a dezvoltat. Azi are 372 de scriitori şi 431 de traducători, în timp ce la 1900 în gubernia Tula, care corespundea regiunii noastre de azi, nu exista decât un singur scriitor. Bravo, toţi se bucură, urmează aplauze îndelungate, cum se zicea pe vremea aia. Numai unul mai prost întreabă: Totuşi, cine era scriitorul de la 1900. Şi şeful răspunde: Ei, e drept că era Lev Nikolaevici Tolstoi.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    Razbunare cu nivela

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.