Eurotrip
mesterescu

sambata, 20.12.2014

18 viori Stradivarius falsificate, depistate de un profesor iesean

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Mai multe viori ce ar fi putut fi realizate de cunoscutul Antonio Stradivari (1644-1737) au trecut in ultimii ani prin miinile si pe sub ochii vigilenti ai unui iesean care, insa, a spulberat iluziile proprietarilor.

    Prof.dr. Ion Sandu, unul dintre cei mai reputati inventatori romani, este ieseanul la care proprietarii instrumentelor muzicale vin din intreaga lume pentru a afla verdictul.

    Pasionat de metode inovative de datare si identificare, ieseanul a devenit un "virtuoz al falsurilor", putind identifica o copie a unui Stradivarius dupa doar trei criterii. "Dimensiunea viorii, compozitia lemnului si compozitia lacului sint cele trei sisteme de cautare dupa care ma ghidez", spune profesorul.

    Brad sau molid de 100 de ani, din nordul Croatiei

    Conform acestuia, lacul cu care este acoperita o vioara Stradivarius originala trebuie sa contina, printre altele, albus de ou, gips, borax, propolis si rasini. Pentru a analiza compozitia lemnului, insa, profesorul a realizat o intreaga documentare, putind fi considerat de drept un specialist. "Lemnul este de brad sau molid, un lemn de rezonanta din nordul Croatiei. Stradivari singur isi alegea arborii care trebuiau sa aiba peste 100 de ani si sa fie drepti. Ii testa cu un ciocanel din os. Ei trebuiau sa fie taiati in lunile ianuarie - februarie, trebuiau uscati timp de sapte ani, cu coaja si in absenta soarelui, dar la aer, si abia apoi se taiau blaturile", explica profesorul Sandu.

    Dintre cele 18 copii care i-au trecut pina acum prin mina, doar doua i-au atras atentia. "Una era realizata in 1923, in Cehoslovacia, iar una a venit din Suceava. Era deosebita. Avea un cap de drac pe ea", afirma profesorul.

    Aceasta are si o poveste pe care inventatorul o spune cu placere si nu fara o urma de tristete in voce. Instrumentul a apartinut unui ofiter neamt care asigura paza la unul dintre  lagarele de la Cotul Donului in care se aflau detinuti romi.

    Poveste de razboi

    "Vioara a venit de la unul dintre urmasii unuia din cei care au fost tinuti acolo. Mi-a povestit ca ofiterul avea trei viori, iar unul dintre tigani i-a cerut una, ca sa cinte si el. A cintat «Balada» lui Porumbescu si alte cintece romanesti. Neamtul l-a chemat dupa aceea in fiecare seara sa cinte. Dupa ce romii au fost eliberati, ofiterul i-a dat cele trei viori si i-a spus sa le ia la el acasa, ca va veni sa le rascumpere. Nu s-a mai intors dupa ele", precizeaza Ion Sandu.

    Cu toate ca are o poveste impresionanta, nici vioara cu cap de drac nu a iesit din mina maestrului Stradivari. Mai mult, profesorul Sandu are indoieli si in ceea ce priveste vioara a carui proprietar este parlamentarul Madalin Voicu. "Nu am vazut vioara lui, dar mi-e teama, am o emotie, sa nu cumva sa fie o replica", spune profesorul Sandu.

    Viori, insa, au venit din cele mai neasteptate locuri. A primit si din Germania, din Austria, dar cele mai multe au fost, in mod paradoxal, din Romania. "Au venit si doua viori din Vaslui. M-am mirat si eu. Din Transilvania au venit multe. Chiar luni va sosi una pentru expertizare", declara profesorul.

    Pina acum, in lume sint doar 304 de viori Stradivarius autentificate si catalogate, iar unele dintre acestea mai sint chiar folosite in orchestre. Majoritatea se afla insa in colectii particulare.

    Antonio Stradivari (Stradivarius, in varianta latinizata a numelui) a realizat peste o mie de instrumente cu coarde, in special viori. Pretul unei viori poate ajunge si pina la 3,5 milioane de dolari.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Nevoia de anticipate

    Mihai CHIPER

    Nevoia de anticipate

    Răgazul lor este pierderea noastră de timp.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Reformă, reformă, dar s-o ştim şi noi…

    Alexandru CĂLINESCU

    Reformă, reformă, dar s-o ştim şi noi…

    Ce mai este ”comunist” în actualul PSD? E suficient să ne gândim la recenta campanie electorală, care a debutat cu un gigantic miting, de tip ceauşist, pe Arena Naţională şi care a continuat cu osanale delirante adresate premierului şi cu atacuri josnice vizând demolarea contracandidatului, totul în cel mai autentic stil al propagandei ”de partid şi de stat”, ca să reiau formula consacrată.

    Vremuri de râs?

    Petru BEJAN

    Vremuri de râs?

    Suntem oare noi, românii, insensibili la râs? N-aş spune. În momentele dificile, umorul şi ironia s-au dovedit salvatoare. Gluma, poanta, bancul, aluzia fină, epigrama ascuţită au condimentat, pe timpul comunismului, mare parte a strategiilor subversive. Românii au făcut - şi fac încă - „haz de necaz”. Practică un umor „negru”, amestecat. Chiar dacă vremurile pe care le traversăm par să fie... de tot râsul, omul de pe stradă este cum îl vedem zi de zi - trist, îngândurat, pesimist.

    Cele “16 culise” ale lui Cătălin-Mihai Ştefan

    Nicolae CREŢU

    Cele “16 culise” ale lui Cătălin-Mihai Ştefan

    Apărut la “Tracus Arte” (2013), volumul de poezie 16 culise, subintitulat “poem romanesc”, este a treia carte a încă tânărului poet Cătălin-Mihai Ştefan, un tecucean devenit ieşean, mai întâi ca student la Litere (UAIC), apoi ca muzeograf la “Casa Pogor” şi, iată, un autor productiv, nici prea grăbit să publice tot ce scrie, nici retras/ închis în prea îndelungate (până la riscul de a deveni paralizante) “tăceri”.

    Propunerea redactorului sef

    Bătălia pentru autostradă

    Toni HRITAC

    Bătălia pentru autostradă

    Avem vreo şansă să includem în Masterplanul pentru Transporturi autostrada care să lege Iaşul de vestul ţării?

    Caricatura zilei

    Cu ce-o sa se ocupe Remus Pricopie

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Guvernul Ponta la rezista anul viitor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.