Eurotrip agentie de turism
mesterescu

vineri, 01.08.2014

18 viori Stradivarius falsificate, depistate de un profesor iesean

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Mai multe viori ce ar fi putut fi realizate de cunoscutul Antonio Stradivari (1644-1737) au trecut in ultimii ani prin miinile si pe sub ochii vigilenti ai unui iesean care, insa, a spulberat iluziile proprietarilor.

    Prof.dr. Ion Sandu, unul dintre cei mai reputati inventatori romani, este ieseanul la care proprietarii instrumentelor muzicale vin din intreaga lume pentru a afla verdictul.

    Pasionat de metode inovative de datare si identificare, ieseanul a devenit un "virtuoz al falsurilor", putind identifica o copie a unui Stradivarius dupa doar trei criterii. "Dimensiunea viorii, compozitia lemnului si compozitia lacului sint cele trei sisteme de cautare dupa care ma ghidez", spune profesorul.

    Brad sau molid de 100 de ani, din nordul Croatiei

    Conform acestuia, lacul cu care este acoperita o vioara Stradivarius originala trebuie sa contina, printre altele, albus de ou, gips, borax, propolis si rasini. Pentru a analiza compozitia lemnului, insa, profesorul a realizat o intreaga documentare, putind fi considerat de drept un specialist. "Lemnul este de brad sau molid, un lemn de rezonanta din nordul Croatiei. Stradivari singur isi alegea arborii care trebuiau sa aiba peste 100 de ani si sa fie drepti. Ii testa cu un ciocanel din os. Ei trebuiau sa fie taiati in lunile ianuarie - februarie, trebuiau uscati timp de sapte ani, cu coaja si in absenta soarelui, dar la aer, si abia apoi se taiau blaturile", explica profesorul Sandu.

    Dintre cele 18 copii care i-au trecut pina acum prin mina, doar doua i-au atras atentia. "Una era realizata in 1923, in Cehoslovacia, iar una a venit din Suceava. Era deosebita. Avea un cap de drac pe ea", afirma profesorul.

    Aceasta are si o poveste pe care inventatorul o spune cu placere si nu fara o urma de tristete in voce. Instrumentul a apartinut unui ofiter neamt care asigura paza la unul dintre  lagarele de la Cotul Donului in care se aflau detinuti romi.

    Poveste de razboi

    "Vioara a venit de la unul dintre urmasii unuia din cei care au fost tinuti acolo. Mi-a povestit ca ofiterul avea trei viori, iar unul dintre tigani i-a cerut una, ca sa cinte si el. A cintat «Balada» lui Porumbescu si alte cintece romanesti. Neamtul l-a chemat dupa aceea in fiecare seara sa cinte. Dupa ce romii au fost eliberati, ofiterul i-a dat cele trei viori si i-a spus sa le ia la el acasa, ca va veni sa le rascumpere. Nu s-a mai intors dupa ele", precizeaza Ion Sandu.

    Cu toate ca are o poveste impresionanta, nici vioara cu cap de drac nu a iesit din mina maestrului Stradivari. Mai mult, profesorul Sandu are indoieli si in ceea ce priveste vioara a carui proprietar este parlamentarul Madalin Voicu. "Nu am vazut vioara lui, dar mi-e teama, am o emotie, sa nu cumva sa fie o replica", spune profesorul Sandu.

    Viori, insa, au venit din cele mai neasteptate locuri. A primit si din Germania, din Austria, dar cele mai multe au fost, in mod paradoxal, din Romania. "Au venit si doua viori din Vaslui. M-am mirat si eu. Din Transilvania au venit multe. Chiar luni va sosi una pentru expertizare", declara profesorul.

    Pina acum, in lume sint doar 304 de viori Stradivarius autentificate si catalogate, iar unele dintre acestea mai sint chiar folosite in orchestre. Majoritatea se afla insa in colectii particulare.

    Antonio Stradivari (Stradivarius, in varianta latinizata a numelui) a realizat peste o mie de instrumente cu coarde, in special viori. Pretul unei viori poate ajunge si pina la 3,5 milioane de dolari.


    Ultima ora

    editorial

    Atenţie la Tăriceanu

    Cosmin PAȘCA

    Atenţie la Tăriceanu

    Nu este perceput (din păcate) ca un pesedist de tip iliescian, aşa că poate păcăli un electorat de centru-dreapta mai dezorientat.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un univers poetic inconfundabil

    Alexandru CĂLINESCU

    Un univers poetic inconfundabil

    „Dezgheţul” de după 1963-64 îi permite lui Leonid Dimov să intre în viaţa literară şi să publice primele volume. Dar cât de relativ a fost aşa-zisul „dezgheţ” rezultă (şi) din faptul că, în aprilie 1968, Securitatea îi deschide lui Dimov dosar de urmărire, motivarea fiind activitatea lui literară (şi asta, în plină „Primăvară de la Praga”!).

    Gabriela Chiran, un nume nou în poezie

    Nicolae CREŢU

    Gabriela Chiran, un nume nou în poezie

    Deşi mi-am dorit să scriu pentru ziar şi cititorii lui, anume ca să mai "vorbesc" şi despre altceva decât despre literatură, nimic nu mă opreşte s-o fac, măcar din când în când. Ca în cele ce urmează, de pildă.

    Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

    Cristian NAE

    Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

    În acest ansamblu, deopotrivă baroc, prin eclectism şi ornamentaţie, şi decadent prin asocierea între opulenţă şi decrepitudine, precum şi prin afirmarea necondiţionată a excesului, artistul contemporan apare asemenea unui simptom al timpului său.

    Propunerea redactorului sef

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    Toni HRITAC

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

    Caricatura zilei

    Alergatul e sanatos

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Unde mergeti in concediu?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.