18 viori Stradivarius falsificate, depistate de un profesor iesean

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    xp

    Mai multe viori ce ar fi putut fi realizate de cunoscutul Antonio Stradivari (1644-1737) au trecut in ultimii ani prin miinile si pe sub ochii vigilenti ai unui iesean care, insa, a spulberat iluziile proprietarilor.

    Prof.dr. Ion Sandu, unul dintre cei mai reputati inventatori romani, este ieseanul la care proprietarii instrumentelor muzicale vin din intreaga lume pentru a afla verdictul.

    Pasionat de metode inovative de datare si identificare, ieseanul a devenit un "virtuoz al falsurilor", putind identifica o copie a unui Stradivarius dupa doar trei criterii. "Dimensiunea viorii, compozitia lemnului si compozitia lacului sint cele trei sisteme de cautare dupa care ma ghidez", spune profesorul.

    Brad sau molid de 100 de ani, din nordul Croatiei

    Conform acestuia, lacul cu care este acoperita o vioara Stradivarius originala trebuie sa contina, printre altele, albus de ou, gips, borax, propolis si rasini. Pentru a analiza compozitia lemnului, insa, profesorul a realizat o intreaga documentare, putind fi considerat de drept un specialist. "Lemnul este de brad sau molid, un lemn de rezonanta din nordul Croatiei. Stradivari singur isi alegea arborii care trebuiau sa aiba peste 100 de ani si sa fie drepti. Ii testa cu un ciocanel din os. Ei trebuiau sa fie taiati in lunile ianuarie - februarie, trebuiau uscati timp de sapte ani, cu coaja si in absenta soarelui, dar la aer, si abia apoi se taiau blaturile", explica profesorul Sandu.

    Dintre cele 18 copii care i-au trecut pina acum prin mina, doar doua i-au atras atentia. "Una era realizata in 1923, in Cehoslovacia, iar una a venit din Suceava. Era deosebita. Avea un cap de drac pe ea", afirma profesorul.

    Aceasta are si o poveste pe care inventatorul o spune cu placere si nu fara o urma de tristete in voce. Instrumentul a apartinut unui ofiter neamt care asigura paza la unul dintre  lagarele de la Cotul Donului in care se aflau detinuti romi.

    Poveste de razboi

    "Vioara a venit de la unul dintre urmasii unuia din cei care au fost tinuti acolo. Mi-a povestit ca ofiterul avea trei viori, iar unul dintre tigani i-a cerut una, ca sa cinte si el. A cintat «Balada» lui Porumbescu si alte cintece romanesti. Neamtul l-a chemat dupa aceea in fiecare seara sa cinte. Dupa ce romii au fost eliberati, ofiterul i-a dat cele trei viori si i-a spus sa le ia la el acasa, ca va veni sa le rascumpere. Nu s-a mai intors dupa ele", precizeaza Ion Sandu.

    Cu toate ca are o poveste impresionanta, nici vioara cu cap de drac nu a iesit din mina maestrului Stradivari. Mai mult, profesorul Sandu are indoieli si in ceea ce priveste vioara a carui proprietar este parlamentarul Madalin Voicu. "Nu am vazut vioara lui, dar mi-e teama, am o emotie, sa nu cumva sa fie o replica", spune profesorul Sandu.

    Viori, insa, au venit din cele mai neasteptate locuri. A primit si din Germania, din Austria, dar cele mai multe au fost, in mod paradoxal, din Romania. "Au venit si doua viori din Vaslui. M-am mirat si eu. Din Transilvania au venit multe. Chiar luni va sosi una pentru expertizare", declara profesorul.

    Pina acum, in lume sint doar 304 de viori Stradivarius autentificate si catalogate, iar unele dintre acestea mai sint chiar folosite in orchestre. Majoritatea se afla insa in colectii particulare.

    Antonio Stradivari (Stradivarius, in varianta latinizata a numelui) a realizat peste o mie de instrumente cu coarde, in special viori. Pretul unei viori poate ajunge si pina la 3,5 milioane de dolari.

    Adauga comentariu

    Ultima ora

    editorial

    Singurătatea lui Ponta

    Cosmin PAȘCA

    Singurătatea lui Ponta

    Ce destin tragic. Să-ţi fie greaţă de oamenii din jurul tău, dar să fii obligat să-i lauzi şi să-i aperi.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Cartografia subiectivă

    George ŢURCĂNAŞU

    Cartografia subiectivă

    E dificil de imaginat o cartografiere spectaculoasă a unor fenomene culturale, mai ales dacă este vorba de unul atât de amplu precum FILIT-ul, care a pus Iaşii, sperăm în mod durabil, pe harta culturală a Europei. Reprezentarea cartografică a invitaţilor relevă opţiunea globală a acestui festival, încă de la prima sa manifestare.

    Un iepure de ciocolată

    Ioan MILICĂ

    Un iepure de ciocolată

    Unde îţi întorci privirea, dai cu ochii de ei. Deschizi televizorul, ţup!, Iepuraşul. Verifici mesageria telefonică, hop!, Iepuraşul. Nu te mai poţi preumbla liniştit prin târg şi nici pe net, că te iau la ochi Iepuraşul şi amicul său, Puişorul. Bucuria copiilor nu poate fi redată bine în cuvinte. Cu gura până la urechi, micuţii povestesc cu entuziasm despre delicioşii agenţi de propagandă. La grădiniţă învaţă să încondeieze ouă şi să graveze pui şi iepuraşi, iar acasă organizează ambuscade iscusite împotriva micilor figurine de ciocolată dosite prin locuri numai de părinţi ştiute.

    O nocturnă la hotel NORD...

    Nicolae TURTUREANU

    O nocturnă la hotel NORD...

    Adormisem şi, în primele clipe, nu-mi dădeam seama dacă m-am trezit, dacă sunt încă într-un vis coşmăresc, sau e aievea: o fiinţă uriaşă, o ”arătare”, încerca să se caţere pe peretele din dreapta. ”Escaladarea” era însoţită de bolboroseli, strigăte, vaiete, cuvinte ne-nţelese... În liniştea nopţii, sunau sinistru. Am încremenit.

    Propunerea redactorului sef

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Toni HRITAC

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Este nevoie de un acord de coabitare, care să le spună unde să se oprească.

    Caricatura zilei

    Ponta are acu birou la Ministerul Apararii

     

    Editia PDF

    Blogurile ziarului

    Jup

    Jup

    02.04.2014

    Ar vrea dronă

    Jup

    Jup

    03.02.2014

    Iadul alb

    Intrebarea zilei

    Credeti ca Republica Moldova se va alipi Rusiei?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.