Cercetatorii ieseni din topul national

Asociatia "Ad Astra" a publicat o ierarhizare a cercetatorilor romani dupa impactul international al articolelor publicate. Intre primii 200 de romani, se afla 27 de ieseni. Pe institutii, pe primul loc se afla Institutul "Petru Poni", urmat de Universitatile "Cuza", UTI si UMF.

Horia Chiriac, Viorel Barbu si Adrian Covic sint iesenii cu cel mai mare impact al lucrarilor stiintifice publicate in reviste de prestigiu international. Potrivit unui clasament intocmit de curind de Asociatia "Ad Astra", cei trei se afla intre primii 30 de cercetatori din tara. In primele 200 de locuri se regasesc in total 27 de ieseni, ierarhizati in functie de articolele publicate din 1975 pina in 2008, in reviste stiintifice evaluate ISI (ISI e una dintre cele mai importante surse de documentare stiintifica la nivel mondial.) "Clasamentul este real, se regasesc acolo oameni care fac cu adevarat cercetare. Ministerul Educatiei ar trebui sa fie interesat sa faca astfel de ierarhizari", a declarat prof.dr. Nicolae Hurduc, din cadrul Universitatii Tehnice, clasat pe locul al noualea in rindul cercetatorilor ieseni.

Cei mai multi cercetatori din lista iesenilor - 11 la numar, clasati intre primii 200 de romani, fac parte din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculara "Petru Poni" (ICMPP) din Iasi, institut ce face parte din structura Academiei Romane. Urmeaza in ordine descrescatoare Universitatea "Al.I.Cuza" cu sapte cercetatori, Universitatea Tehnica "Gh.Asachi", cu 5 cercetatori, Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T.Popa" si Institutul de Fizica Tehnica, fiecare cu cite doi cercetatori.

Clasamentul ierarhizeaza 6.600 de cercetatori din intreaga tara, ordonati in functie de indicii Hirsch, ce masoara numarul de citari/articol, respectiv impactul articolului in lumea stiintifica, dupa autori corespondenti.

"In vest, pentru posturile de profesor si cercetator cu gradul I, indicele Hirsch trebuie sa fie mai mare, cuprins intre 12 si 14. Noi nu putem avea aceleasi pretentii, pina acum cittiva ani nu aveam nici aparatura, nici resurse financiare. Insa Ministerul Educatiei nu tine cont de acest indicator, al citarilor ISI sau Hirsch, toate articolele, nationale sau internationale, sint puse la gramada", a declarat prof.dr. Nicolae Hurduc.

Viorel Barbu, locul 22 pe tara

Directorul Institutului de Fizica Tehnica, prof.dr. Horia Chiriac este situat pe primul loc in rindul iesenilor si pe locul 14 in topul national, cu 126 de articole publicate, 878 de citari, iar nivelul indicelui Hirsch - 14.

Academicianul Viorel Barbu, presedintele filialei iesene a Academiei Romane, este clasat pe locul doi in rindul iesenilor, fiind situat pe locul 22 in topul national, cu 76 de articole publicate in reviste cotate ISI, 477 de citari si 13 - indicele Hirsch. Pe locul urmator este clasat prof.dr. Adrian Covic, din cadrul UMF, manager al Spitalului Parhon, situat pe locul 26 in topul national, cu 39 de articole, 368 de de citari si 12- indicele Hirsch.

"Nu stiam de acest clasament, insa activitatea de cercetare a fost intotdeauna o preocupare. Intr-o universitate de medicina, activitatea de cercetare este echivalenta cu a fi un medic bun. Contrar unor pareri se poate face si la noi cercetare. Sint insa mult mai bine apreciat international decit la nivel national", a declarat prof.dr. Adrian Covic.

Urmeaza pe locul 4 in rindul iesenilor si pe locul 33 la nivel national Maria Bruma, din cadrul Institutului „Petru Poni". Pe locul 48 in topul national se afla directorul Centrului de Fizica CARPATH, de la Universitatea "Al.I.Cuza"- prof.dr. Alexandru Stancu, urmat imediat pe locul 49 de prof.dr. Maria Gavrilescu, de la Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului, din cadrul UTI, pe locul 51- Bogdan Simionescu, membru corespondent al Academiei Romane, din cadrul aceleiasi facultati si director la "Petru Poni". Pe locul 52 se afla Stela Dragan, tot din cadrul ICMPP, urmata de prof.dr. Nicolae Hurduc, pe locul 55 la nivel national si al noualea dintre ieseni, de la Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii Tehnice. Pe locul 62 se afla Constantin Cascaval, din cadrul ICMPP, urmat de Nicolae Rezlescu, de la Institutul de Fizica Tehnica, pe pozitia 67, de Emil Dumitriu, de la Facultatea de Chimie a Universitatii Tehnice, situat pe locul 73, Cornelia Vasile, pe locul 85, din cadrul ICMPP si Mihai Rusu, pe locul 91, profesor in cadrul Facultatii de Chimie de la UTI.

Urmatoarele patru locuri in clasamentul iesean sint ocupate de doua cupluri din cadrul Institutului de Chimie: sotii Buruiana, respectiv E.C. Buruiana, pe locul 93 si T. Buruiana, pe locul 112 si sotii Hamciuc, respectiv C. Hamciuc, pe locul 113 si E. Hamciuc, pe locul 118. Urmeaza prof.dr. Alexandru Cecal, din cadrul Universitatii "Cuza", de la Facultatea de Chimie, pe locul 137 la nivel national. Pe locul 143 se afla Mircea Sanduloviciu, din cadrul Facultatii de Fizica de la "Cuza", urmat de Constantin Zalinescu, de la Facultatea de Matematica a Universitatii "Cuza", pe locul 152, M.Cazacu pe locul 154, din cadrul ICMPP, iar pe locul 169 - A.A. Caraculacu, din cadrul ICMPP.

Cristian Apetrei, profesor asociat la UMF si in acelasi timp profesor asociat in cadrul Universitatii Tulane, din New Orleans, SUA este situat pe locul 182, iar C. Chiriac, din cadrul Institutului de Chimie este clasat pe locul 187.

Ultimele doua locuri din topul 200 al celor mai buni cercetatori ieseni din tara sint ocupate de Maricel Agop, din cadrul Facultatii de Fizica a Universitatii "Cuza", situat pe locul 189 si de Radu Mihai Crisan, de la Facultatea de Matematica, care se afla pe locul 193. Nici unul din rectorii universitatilor iesene nu apar in topul 200 al cercetatorilor romani.

"Avem cam 600 de persoane care fac cercetare cu vizibilitate internationala din 20.000 de cercetatori"

"Cu aceste rezultate, Iasul se situeaza pe locul II in tara dupa Bucuresti si inaintea Clujului", crede presedintele "Ad Astra", Razvan Florian. "O analiza mai veche realizata de noi, Cartea Alba a cercetarii, arata ca Bucurestiul este pe primul loc in topul articolelor publicate de cercetatori romani in reviste ISI, Iasul este pe locul II, cu 18%, iar Clujul pe locul III, cu 14%. Probabil ca statistica se pastreaza", a declarat Razvan Florian.

Clasamentul dat publicitatii de Asociatia "Ad Astra" a atras si controverse la nivel national. Mai multi ieseni din cei aflati in topul 200 pledeaza insa in favoarea listei. "Ursul care nu ajunge la stup spune ca nu-i buna mierea. «Ad Astra» face treaba buna, in mare masura scot la iveala lucrurile asa cum sint", a declarat prof.dr. Alexandru Cecal. In clasament s-au strecurat insa si erori, conform altor pareri. „Indicele meu Hirsch este 16, iar in clasament este 12. La fel se poate vedea la o simpla cautare pe google ca numarul meu de articole publicate ISI este mai mare de 39", a declarat prof.dr. Adrian Covic. Presedintele Asociatiei "Ad Astra" sustine ca micile erori din lista cercetatorilor se pot strecura si din cauza faptului ca o persoana poate aparea in unele reviste cu un singur prenume, in altele cu doua prenume.

"Lista a fost facuta prin prelucrarea unor date din baza ISI, unde este posibil ca un nume complet sa se repete, deci sa nu stim daca articolele apar uneia sau mai multor persoane care poarta acelasi nume. Cine vrea sa faca un clasament poate lua numele din lista noastra si sa le verifice pe un anumit domeniu", a declarat Razvan Florian, presedintele "Ad Astra".

Profesorul Hurduc sustine si el ca micile erori sunt cauzate de numarul foarte mare de cercetatori cuprinsi in baza de date Ad Astra. "In baza lor de date sint in jur de 46.000 de cercetatori, pentru ca apar si cercetatori straini care au publicat alaturi de romani. Pot fi mici erori din cauza asta", a declarat prof.dr. Nicolae Hurduc.

Acad. Viorel Barbu indica o alta motivatie pentru care ierarhia "Ad Astra" poate fi inexacta. "Punctajul acordat pentru lucrarile stiintifice, care masoara impactul lor, se acorda diferentiat de la un domeniu la altul", a spus acad. Barbu.

Dincolo de acestea insa, prof.dr. Nicolae Hurduc sustine ca rezultatele clasamentului indica o situatie destul de critica la nivel national in privinta numarului de cercetatori. "Avem cam 600 de persoane care fac cercetare cu vizibilitate internationala din 20.000 de cercetatori si din alte 20.000 de cadre didactice din tara. Cu doar 6-8 oameni pe universitate, situatia este foarte critica", a declarat prof.dr. Nicolae Hurduc.