Analiza a “Ziarului de Iasi”

Concluziile votului uninominal de la Iasi

Imensele surprize ale votului din 30 noiembrie de la Iasi nu au uimit numai opinia publica, ci chiar si pe cei mai vechi si experimentati strategi ai partidelor.

Cum a fost posibil cistigul PSD intr-un puternic fief al dreptei: Copou - Pacurari? Ce anume a produs spectaculoasa rasturnare de situatie din Dacia - Alexandru? Cit de uninominal a fost votul in judet? Cit a fost tras in sus un candidat la Camera de colegul sau de partid candidat la Senat sau invers? Cum se explica faptul ca, pe oras, exceptindu-l pe Dumitru Oprea, toti cistigatorii sint tineri, din asa-numita generatie a "decreteilor", in timp ce batrinii partidelor s-au impus net in judet? "Ziarul de Iasi" a consultat mai multi specialisti, precum si cifrele de la alegerile anterioare, si are citeva raspunsuri. 

In municipiul Iasi, votul uninominal a consemnat doua mari surprize. Colegiul 8 (Copou - Centru), cunoscut dintotdeauna ca un fief de dreapta, a fost adjudecat de candidatul PSD, Tudor Ciuhodaru. In oglinda, Colegiul 9 (Dacia - Alexandru cel Bun), zona in care se vota de obicei masiv PSD, a revenit in mod neasteptat PD-L. In oras, cele doua colegii sint de altfel singurele in care votul uninominal si-a pus amprenta. In celelalte trei circumscriptii electorale din municipiu, stampila a fost pusa pe sigla partidului. Pentru a analiza comportamentul electoral al iesenilor pe 30 noiembrie, am pornit de la rezultatele votului din oras la alegerile locale, folosind ca etalon scorul obtinut de partide la scrutinul pentru CJ. Am folosit in plus unele sondaje interne ale partidelor.

Ce s-a intimplat in Copou?

Infringerea lui Dan Carlan si a Cameliei Gavrila in Copou - Pacurari, fief al dreptei, de catre un medic urgentist necunoscut practic marelui public, a fost cea mai mare surpriza a alegerilor de la Iasi

La alegerile pentru CJ, unde votul este considerat cel mai politic, PD-L cistigase detasat Colegiul 8 Copou-Pacurari, obtinind 10.232 de voturi. "Pentru mine este cel mai bun colegiu din judet", declara optimist Dan Carlan, cu citeva zile inaintea inceperii campaniei electorale. Aceeasi "voie buna" domnea si in tabara liberala. Camelia Gavrila licitase ferm pentru o candidatura in zona Copou - Centru, entuziasmata de un sondaj preelectoral al PNL care o plasa cu prima sansa in colegiu. O luna mai tirziu, surpriza totala: deputat in Colegiul 8 devenea medicul Tudor Ciuhodaru (PSD).

Ce s-a intimplat? Comparind rezultatele votului de pe 30 de noiembrie cu cele din vara, se observa ca principalul pierzator a fost Carlan. Democrat-liberalul a obtinut cu peste 2.000 de voturi mai putin decit in iunie. In schimb, desi clasata abia a treia in colegiu, Gavrila aproape a dublat scorul PNL din vara (iun. - 3.238 voturi, nov. - 5. 005 voturi). In opinia lui Carlan, cele aproximativ 2.000 de voturi pe care le-a pierdut s-au regasit in "portofoliul" Cameliei Gavrila.

"Am gresit evaluarea atunci cind mi-am ales colegiul pe baza rezultatelor din vara. Am ignorat un aspect important. Acesta era singurul colegiu din oras in care liberalii propuneau un candidat cu capital electoral propriu, distinct de cel al partidului. Or, acest electoral al Cameliei Gavrila provenea tot din zona dreaptei, inclusiv dintre cei care au votat in vara PD-L. A fost o greseala flagranta, singurul vinovat fiind subsemnatul", este explicatia lui Carlan.

O opinie asemanatoare, privind fractionarea electoratului de dreapta ca principala cauza a victoriei lui Ciuhodaru, a venit si din partea Cameliei Gavrila. In plus, candidatul PSD ar fi fost beneficiarul unei campanii electorale agresive si al unei imagini disociate de cea a partidului, concluzie imbratisata atit de catre Carlan, cit si de catre Gavrila. Tot la unison, cei doi candidati "de dreapta" au negat posibilitatea unui vot negativ la adresa lor. Varianta nu trebuie insa neglijata.

La o privire mai atenta, observam ca peste 2.000 de ieseni din Colegiul 8 care au votat candidatul PD-L la Senat, pe Mihaela Popa, nu i-au acordat increderea politica si lui Dan Carlan. Contextul confruntarii de la Senat a fost oarecum asemanator. Principalul contracandidat al Mihaelei Popa, Ioan Nani, a beneficiat si el de un capital electoral propriu, peste cel al PSD.

In privinta Cameliei Gavrila, se poate doar specula in privinta unui vot negativ, plecind de la notorietatea acesteia in zona. In colegiul 8 locuiesc multe cadre didactice din oras, tot aici fiind amplasat si Colegiul Negruzzi, unde preda Camelia Gavrila. Se poate presupune ca acest electorat, care a interactionat direct cu fosta sefa a ISJ, ar fi sanctionat prin vot temperamentul "schimbator" al profesoarei.

Rezumind, nu este exclus ca o parte din voturile primite de Tudor Ciuhodaru sa fi provenit din zona electoratului de dreapta, tinind cont ca medicul a depasit scorul PSD din vara cu peste 1.300 de voturi. Imaginea erodata a candidatilor PD-L si PNL, pusa in antiteza cu "prospetimea" lui Ciuhodaru, neasociat in mod direct cu PSD, trebuie sa fi cintarit in ierarhia finala.

Surpriza din Dacia?

O alta aparenta surpriza s-a consemnat in Colegiul 9D (Dacia - Alexandru cel Bun), zona considerata fief al PSD. Principala explicatie a victoriei democrat-liberalului Daniel Oajdea in "ograda" PSD pare a fi caracterul atipic al principalilor doi candidati.

"Vehementul" Daniel Oajdea s-a pliat mai bine pe asteptarile electoratul din zona, in detrimentul stilului "profesoral" al pesedistului Doru Tompea. Dincolo de aceasta principala explicatie, au existat si alte cauze care au favorizat victoria PD-L. Trei dintre acestea au fost identificate inclusiv de catre candidatul PSD.

"Pe de o parte, ar fi cistigarea urbanului de catre PD-L, pe fondul trendului national. De asemenea, am constatat o prezenta mai redusa la vot decit la locale, dar si faptul ca Oajdea si-a inceput campania electorala cu aproape o luna si jumatate inaintea mea", explica Tompea.

Practic, pe sondajele realizate de staff-ul PSD inaintea campaniei, Daniel Oajdea era favorit in competitia directa cu Tompea la toti parametrii: incredere, vot politic, intentie de vot la Camera si intentie de vot pe perechi de candidati Senat - Camera Deputatilor. Tompea crede ca a fost sanctionat indirect de catre electorat si prin asocierea imaginii sale cu cea a Primariei.

"Dupa locale, municipalitatea si-a continuat proiectele demarate, dovada ca ele nu au fost pur electorale, dar unele dintre ele, vezi pasarela Alexandru, au bulversat citeva luni cetatenii acestor mari cartiere", spune social-democratul. Pe comparatia cu votul de la alegerile locale, se observa ca in Colegiul 9 Oajdea a cistigat cu peste 1.500 de voturi peste PD-L. In schimb, Tompea a pierdut aproximativ o mie de alegatori care in iunie votasera PSD.

Interesant, si candidatul PNL din acest colegiu, Constantin Fatu, a obtinut cu peste 500 de voturi sub scorul obtinut de liberali la locale. Or, se poate banui ca o buna parte dintre acestea s-au indreptat catre celalalt candidat de dreapta din colegiu, Daniel Oajdea.

O alta explicatie a "miracolului din Colegiul 9", a venit din partea Irinei Schrotter. Creatoarea de moda sustine, intr-o postare pe blogul personal, ca in campania de la locale intre primul si cel de-al doilea tur la Primarie staff-ul PD-L si-a concentrat "propaganda" pe cartierul Dacia, reusind sa "dizloce" o buna parte a electoratul fidel PSD. Efectele par sa se fi resimtit insa si la alegerile parlamentare. O ultima explicatie a infringerii PSD in fieful traditional aduce in discutie rolul jucat in aceasta campanie de suporterii Politehnicii, care la locale au sustinut predominant partidul primarului Nichita.

Potrivit unor informatii neconfirmate oficial, Oajdea ar fi reusit, prin intermediul unui fost fotbalist la Poli, actual consilier al Mihaelei Popa, sa-si atraga de partea sa o parte din nucleul dur al galeriei. Si, in sfirsit, o alta explicatie, data de apropiatii primarului: universitarul Doru Tompea nu trebuia sa atace si sa raspunda PD-L prin afise cu calomnii ordinare.

"Nu am avut uninominal"

In Colegiul senatorial 5 (Tatarasi - CUG), care a cuprins colegiile de deputati 10, 11 si 12, analiza facuta a avut la baza, pe linga rezultatele alegerilor locale, si doua sondaje preelectorale efectuate de firma Fast Training Consulting. Concluzia principala: "Nu am avut vot uninominal. Electoratul a votat in cea mai mare masura partidul si nu persoana", sustine managerul FTC, cadrul universitar Tudor Jijie.

Concluziile studiilor efectuate de firma sa de marketing in prima saptamina a campaniei electorale sint oarecum surprinzatoare. Astfel, intre candidatii intrati in competitie "uninominal", fara a avea atasata imaginii sigla formatiunii pe care o reprezentau, si partidele din care faceau parte, existau diferente semnificative in privinta intentiei de vot.

Astfel, in cazul PD-L, Dumitru Oprea a avut constant un scor mai mare privind intentia de vot decit propriul partid, primul sondaj indicind chiar posibilitatea ca fostul rector sa cistige alegerile cu peste 50% din voturi. In schimb, candidatii PD-L la Camera, Marius Spinu (Tatarasi) si Costi Neagu (CUG) s-au aflat in permanenta, potrivit sondajelor preelectorale ale FTC, sub scorul partidului.

"Conform studiilor premergatoare, ambii ar fi urmat sa piarda in fata contracandidatilor, daca buletinele de vot n-ar fi continut si insemnul electoral al partidului", subliniaza Jijie. Singura persoana aflata "in acord" cu scorul partidului s-a dovedit a fi Nicusor Paduraru.

O situatie asemanatoare regasim, potrivit cercetarii FTC, si in cazul nominalizarilor PSD. Candidatul la Senat din acest colegiu, Constantin Neculau, si candidatii la Camera, Catalin Ivan - C11 si Valer Dorneanu - C12, au avut constant un scor pe intentia de vot sub nivelul partidului. "Sorin Iacoban a fost exceptia. El a obtinut in sondajele preelectorale scoruri mai favorabile decit cele ale partidului pe care-l reprezenta", povesteste Jijie. In cazul candidatilor PNL, situatia in prima saptamina de campanie a stat exact pe dos. Cu exceptia lui Neculai Volovat (C10), toti ceilalti liberali aveau scoruri duble fata de partidul pe care-l reprezentau.

Foarte interesant, "norocoasa" Cristina Dobre, cea care a intrat in Parlament de pe locul 3, cu doar 1.952 de voturi, i-ar fi batut totusi, intr-o competitie uninominala pura, pe contracandidatii ei Costi Neagu si Catalin Ivan. "Conform calculelor noastre, acest deputat contestat ar fi putut cistiga colegiul 11 in cazul unei batalii uninominale autentice", afirma Tudor Jijie. Cu alte cuvinte, chiar daca individual candidatii PNL erau bine cotati in optiunile de vot, alaturarea imaginii lor de sigla partidului i-a costat in total citeva mii de voturi.

S-a respectat votul politic

Votul predominant politic din colegiul senatorial 5 este confirmat si de comparatia intre scorul obtinut de candidati la parlamentare si rezultatele partidelor de la alegerile locale. In vara, PD-L a cistigat pe votul politic in colegiul 10 (Tatarasi), obtinind 6.716 voturi. Cu un numar aproximativ egal de voturi - 7.233, s-a impus in Colegiul 10 si democrat-liberalul Marius Spinu. Tot aici, Sorin Iacoban (PSD) a strins 6.536 de voturi, in vara PSD primind in acelasi colegiu 6.137 de voturi. Neculai Volovat (PNL) a fost votat aici de 2.152 de electori, PNL stringind in iunie un numar aproape identic de voturi - 2.054.

Votul politic s-a respectat si in colegiul 11 (CUG). Costi Neagu (PD-L) a obtinut cu doar putin peste o suta de voturi mai mult decit obtinuse partidul sau in vara in lupta pentru CJ, in vreme ce Catalin Ivan (PSD) a reusit tot aici sa mai adauge doar aproximativ 150 de voturi peste scorul PSD din vara. Potentialul peste partid al Cristinei Dobre (PNL) se observa si in comparatia cu alegerile generale - scrutinul local.

Practic, candidatul liberal a plusat cu aproape 300 de voturi cota PNL de la alegerile pentru CJ. O alta concluzie interesanta in Colegiul 5 Senat rezulta din exit-poll-ul realizat de FTC.

"Electoratul de dreapta nehotarit a ales in cele din urma intr-o mai mare proportie sa acorde votul PDL, si nu PNL. Astfel, daca in sondajele preelectorale intentia de vot pe partide s-a situat in jurul cifrelor PDL - 37%, PSD - 33%, PNL- 22%, in final pe colegiile analizate PDL a trecut de 40%, iar PNL a coborit sub 20%. PNL nu a pierdut din electoratul stabil, dar nu a convins din electoratul de dreapta nehotarit", concluzioneaza Tudor Jijie.

Noua concluzii ale alegerilor parlamentare

1. Iesenii din oras au preferat candidatii mai tineri. Din cei sapte noi parlamentari din municipiu, doar doi, Dumitru Oprea si Mihaela Popa, au mai mult de 45 de ani. Se poate spune ca, treptat, "decreteii" preiau puterea in Iasi, Daniel Oajdea, Nicusor Paduraru sau Cristina Dobre fiind nascuti dupa celebrul Decret 770/1966, care priveste interzicerea avortului, decret asociat cu cresterea brusca a natalitatii in Romania din acei ani.

2. In municipiu s-a votat schimbarea, in judet "fosilizarea". Toti cei trei fosti parlamentari de Iasi care au cutezat sa candideze in oras au fost "exterminati" de electorat. Dan Carlan - PDL, Valer Dorneanu - PSD, Mihai Dumitriu - PRM n-au trecut examenul intilnirii cu alegatorii. Din contra, "veteranii" care s-au refugiat in judet - Relu Fenechiu, Varujan Vosganian, Anghel Stanciu, Vasile Mocanu, Petru Movila sau Cristian Adomnitei - au cistigat la pas competitia electorala.

3. Au disparut "listacii". Vremurile in care Leonard Cazan sau Vladimir Firsirotu deveneau parlamentari de Iasi, fara sa fi vizitat macar "dulcele tirg", au apus. Harghiteanul Valer Dorneanu n-a trecut nici el testul "patriotismului local".

4. In judet s-a votat primarul. Candidatii care au avut in colegiile lor majoritatea Primariilor de aceeasi culoare politica s-au impus lejer in fata contracandidatilor.

5. Nu s-a votat "incrucisat". Cu unele exceptii, alegatorii au optat sa acorde votul aceluiasi partid atit la Senat, cit si la Camera Deputatilor. "Pe parcursul exit poll-ului nu s-au evidentiat diferente intre modul de a vota la Camera Deputatilor si la Senat. Practic, votul «incrucisat» aproape nu a existat", releva cercetarea FTC din Colegiu senatorial 5.

6. Esecul campaniei murdare. Petru Movila, Anghel Stanciu si Relu Fenechiu, candidati care au avut de suferit o campanie mizerabila la adresa lor, si-au cistigat colegiile.

7. Incepe epoca voturilor in alb. La nivelul Iasului s-au inregistrat 15 mii de voturi in alb, cu mult peste media nationala. Practic, multi ieseni s-au prezentat la urne, fara a-si exprima optiunea pentru un candidat sau altul, manifestindu-si astfel dezamgairea fata de clasa politica.

8. Iasul, un indicator al optiunilor la nivel national. Ordinea si procentele obtinute de partide in judet sint foarte asemanatoare rezultatelor alegerilor de la nivel national.

9. Locomotivele conteaza. Dumitru Oprea, Varujan Vosganian sau Mihaela Popa au reusit sa puncteze nu doar in nume propriu, ci si pentru colegii de partid care au candidat la Camera.

De ce exit-poll-urile au gafat flagrant?

Atit la alegerile locale, cit si la scrutinul parlamentar de pe 30 noimbrie, exit-poll-urile realizate de institutele de marketing au dat gres. Tudor Jijie, lect. univ. dr. la Universitatea "Al.I. Cuza", totodata managerul FTC, spune ca a reusit sa identifice cauza diferentei mari intre rezultatele exit-poll-rilor si scorurile reale.

"Metodologia actuala de selectare a respondentilor contine o eroare sistematica: operatorului i se solicita sa abordeze, de pilda, fiecare a 10-a persoana care iese de la urne. Daca a 10-a persoana il refuza, va trebui sa o abordeze pe a 11-a. Daca aceasta i-a raspuns, reia pasul de numarare. In exit-poll-urile derulate de noi am sesizat ca, in mediul urban, electoratul "de stinga", refuza intr-o mai mare masura chestionarea. Automat, operatorul va aborda mai multi respondenti «de dreapta». Asa se face ca, la locale, Oprea a fost mereu supraevaluat, iar Nichita subevaluat. Eroarea poate fi controlata, iar noi am avut ocazia sa testam cu succes metoda cu ocazia acestui ultim exit-poll. Banuim ca, in mediul rural, lucrurile stau exact invers. In cercetarea de marketing e un fenomen numit al dezirabilitatii sociale. Concret, la anumite intrebari, exista raspunsuri dezirabile social, adica raspunsuri congruente cu viziunea majoritatii. Intr-o astfel de situatie, minoritatea are doua variante: ofera raspunsul dezirabil sau refuza sa raspunda", explica Tudor Jijie.

Cum s-a votat in vara si acum?

O comparatie a alegerilor din iunie pentru CJ cu cele parlamentare din 30 noiembrie

CJ                                      Parlament

Prezenta: 39%                   Prezenta: 35%

Colegiul 8:

PD-L    10.232                      7.838

PSD     7.653                       8.960

PNL      3.238                          5.005

Colegiul 9:

PD-L    6.679                           8.334

PSD     7.238                        8.348

PNL      1.598                          2.017

Colegiul 10:

PD-L    6.716                          7.233

PSD     6.137                      6.536

PNL      2.054                            2.152

Colegiul 11:

PD-L    5.614                         5.773

PSD     5.044                      5.225

PNL      1.678                        1.952

Colegiul 12:

 PD-L   5.999                          7.035

PSD     6.318                       5.909

PNL      1.824                        2.766