Eurotrip
Moo
epimedica
mesterescu

Programa pentru examenul de capacitate la limba si literatura romana

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Examenul de capacitate, sesiunea iunie 2001, contine unele modificari in structura primei probe de concurs. Specialistii din Comisia Nationala de capacitate vor sa verifice, prin intermediul unui text, nestudiat in anii de gimnaziu, abilitatile de exprimare/redactare si creativitatea candidatilor. La primele doua editii ale concursului, absolventii si-au pregatit numai materia studiata in gimnaziu, fara sa fie obligati sa-si insuseasca bibliografia suplimentara.
    In examenul de capacitate, limba si literatura romana are statut de disciplina obligatorie, la care se sustine o proba scrisa cu o durata de doua ore. Nota de la testul de romana reprezinta o treime din rezultatul final. Viitorii candidati trebuie sa-si insuseasca pentru examen cunostinte predate in toti cei patru ani de gimnaziu si ceva in plus.
    Proba de concurs este structurata pe trei parti, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen pe care o primeste candidatul si detaliat apoi in baremul de corectare si notare.
    Partea I a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Se cere cunosterea elementelor de constructie a comunicarii: lexicul, notiuni de fonetica, morfosintaxa, notiuni de sintaxa si sintaxa propozitiei si a frazei. Rezolvarea corecta a subpunctelor cerintei cu nr.1 are o pondere de 45% din nota finala.
    Tot atit contribuie la rezultat si compunerea de la punctul IV. Candidatului i se da posibilitatea de a-si dovedi capacitatea de exprimare prin elaborarea unui rezumat sau caracterizarea unui personaj, argumentarea apartenentei la gen si specie; semnificatia titlului ori comentarea unor secvente din operele studiate, analiza de text literar. Citatul respectiv poate fi extras atit dintr-un text literar, cit si din unul non literar (cu exceptia textelor stiintifice, "utilitare" sau distractive), studiat la prima vedere.
    Partea a doua a lucrarii priveste tot capacitatea de exprimare, insa, dovedita prin redactarea unui text functional. Este vorba despre conceperea unei scrisori, telegrama, cerere, invitatie etc., in conformitate cu anumite cerinte. Ponderea in intregul probei este de numai 10%.
    La partea literara, Comisia Nationala de capacitate mentioneaza in noua programa de examen ca elemente de urmarit si invatat, autorul liric si naratorul, structura operei literare, modurile de expunere, naratiunea, descrierea, dialogul, personajul, personificarea, comparatia, enumeratia, repetitia, epitetul, hiperbola, antiteza, metafora, alegoria, inversiunea, strofa si versul, rima, ritmul, textele literar-populare si culte, caracteristicile operei folclorice, genuri si specii populare.
    La celelate discipline de examen, respectiv Matematica, Istoria Romanilor si Geografia Romaniei nu se anunta deocamdata modificari. (Cristina LAZARIN)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Partidul Ieşenilor

    Cătălin ONOFREI

    Partidul Ieşenilor

    Din Partidul Moldovenilor a mai rămas stema! Şi durerea în cot!

    Filmuletul zilei

    opinii

    Emma Bovary citeşte (I)

    Bogdan CREȚU

    Emma Bovary citeşte (I)

    Emma nu e în nici un caz o fiinţă autentică; e o provincială tipică şi toată originalitatea ei provine de aici. Mutată într-un salon parizian, ar fi o damă accesibilă şi atâta tot. În provincie însă, gesturile ei capătă o notă disidentă.

    Ce culori vedem?

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Ce culori vedem?

    Interesul hispanistului american Steven Dworkin, de la University of Michigan, pentru numele de culori în limbile romanice şi deosebita sa competenţă în materie au contribuit la succesul unei pasionante conferinţe, „Les noms des couleurs”, prezentată recent la Iaşi. Tema a devenit o incursiune de virtuozitate în istoria vocabularului limbii latine şi al limbilor romanice, aducătoare aminte de cele mai frumoase cursuri intitulate, în anii studenţiei de acum cinci-şase decenii, de „filologie romanică” sau de „lingvistică indo-europeană”.

    Acei frustraţi care ne-au sedus

    Mihai DORIN

    Acei frustraţi care ne-au sedus

    Am trecut încet şi sigur în lumea oraşelor provinciale, în care, vorba lui Sadoveanu, nu se întâmplă mai nimic. Toţi ieşenii lucizi ar trebui să aibă cel puţin o jenă, dacă nu o stare de revoltă, privind declinul urbei.

    Propunerea redactorului sef

    Tanda şi Manda

    Toni HRITAC

    Tanda şi Manda

    Avem de a face cu o schimbare a clasei politice, determinată de şarjele DNA? Înclin să cred că nu.

    Caricatura zilei

    Schelet

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Strângeţi bonuri pentru a participa la loteria fiscală?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.