Eurotrip
epimedica
mesterescu

Programa pentru examenul de capacitate la limba si literatura romana

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Examenul de capacitate, sesiunea iunie 2001, contine unele modificari in structura primei probe de concurs. Specialistii din Comisia Nationala de capacitate vor sa verifice, prin intermediul unui text, nestudiat in anii de gimnaziu, abilitatile de exprimare/redactare si creativitatea candidatilor. La primele doua editii ale concursului, absolventii si-au pregatit numai materia studiata in gimnaziu, fara sa fie obligati sa-si insuseasca bibliografia suplimentara.
    In examenul de capacitate, limba si literatura romana are statut de disciplina obligatorie, la care se sustine o proba scrisa cu o durata de doua ore. Nota de la testul de romana reprezinta o treime din rezultatul final. Viitorii candidati trebuie sa-si insuseasca pentru examen cunostinte predate in toti cei patru ani de gimnaziu si ceva in plus.
    Proba de concurs este structurata pe trei parti, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen pe care o primeste candidatul si detaliat apoi in baremul de corectare si notare.
    Partea I a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Se cere cunosterea elementelor de constructie a comunicarii: lexicul, notiuni de fonetica, morfosintaxa, notiuni de sintaxa si sintaxa propozitiei si a frazei. Rezolvarea corecta a subpunctelor cerintei cu nr.1 are o pondere de 45% din nota finala.
    Tot atit contribuie la rezultat si compunerea de la punctul IV. Candidatului i se da posibilitatea de a-si dovedi capacitatea de exprimare prin elaborarea unui rezumat sau caracterizarea unui personaj, argumentarea apartenentei la gen si specie; semnificatia titlului ori comentarea unor secvente din operele studiate, analiza de text literar. Citatul respectiv poate fi extras atit dintr-un text literar, cit si din unul non literar (cu exceptia textelor stiintifice, "utilitare" sau distractive), studiat la prima vedere.
    Partea a doua a lucrarii priveste tot capacitatea de exprimare, insa, dovedita prin redactarea unui text functional. Este vorba despre conceperea unei scrisori, telegrama, cerere, invitatie etc., in conformitate cu anumite cerinte. Ponderea in intregul probei este de numai 10%.
    La partea literara, Comisia Nationala de capacitate mentioneaza in noua programa de examen ca elemente de urmarit si invatat, autorul liric si naratorul, structura operei literare, modurile de expunere, naratiunea, descrierea, dialogul, personajul, personificarea, comparatia, enumeratia, repetitia, epitetul, hiperbola, antiteza, metafora, alegoria, inversiunea, strofa si versul, rima, ritmul, textele literar-populare si culte, caracteristicile operei folclorice, genuri si specii populare.
    La celelate discipline de examen, respectiv Matematica, Istoria Romanilor si Geografia Romaniei nu se anunta deocamdata modificari. (Cristina LAZARIN)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Generalii armatei moarte

    Cătălin ONOFREI

    Generalii armatei moarte

    Se caută carne de tun pentru războiul interesului naţional.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Biblioteca din portofelul unei doamne

    Bogdan CREȚU

    Biblioteca din portofelul unei doamne

    Diferenţa dintre o carte de hârtie şi una electronică este (fluier în biserică!) similară cu cea dintre o femeie pe care o strângi în braţe şi una cu care flirtezi pe net. Sigur, din lipsă de timp, de spaţiu, putem recurge la varianta mai comodă.

    Târguri şi nunţi # 2

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Târguri şi nunţi # 2

    S-au făcut şi se fac încercări de a salvgarda onorul naţional respingându-se ideea că, nu doar în trecutul îndepărtat, ci şi pe la începutul secolului al XIX-lea, moţii şi crişenii se întâlneau pe munţi cu semnificaţie cultuală pentru căsătorirea fetelor prin schimburi în natură. Aceasta este, de fapt, noima sintagmei târg de fete, adică „învoiala, schimbul la măritatul fetelor”, nefiind vorba de vânzarea, pe bani (aşadar, cumva ca sclave), a fetelor de măritat. 

    Europa, SUA şi statele din Est (IV)

    Mihai DORIN

    Europa, SUA şi statele din Est (IV)

    A fost nevoie de şocul crizei ucrainene ca Europa Occidentală să ia act de adevărul că fără solidaritate cu statele estice şi cu SUA viitorul îi este pus sub semnul întrebării. Dar interesele economice în relaţia cu Rusia se consolidaseră şi diversificaseră între timp, iar de aici au rezultat şi unele ezitări ale liderilor occidentali cu privire la agresiunea rusească. 

    Propunerea redactorului sef

    Tanda şi Manda

    Toni HRITAC

    Tanda şi Manda

    Avem de a face cu o schimbare a clasei politice, determinată de şarjele DNA? Înclin să cred că nu.

    Caricatura zilei

    Concediu la Miami

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Ce pedeapsa ar merita violatorii din Vaslui?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.