"Vrei sa fii milionar, pune aluni pe un hectar!"

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    xp Un profesor de biologie din comuna Dumbraveni intentioneaza sa se imbogateasca de pe urma culturii cu aluni, dar sa le vinda si altora secretul imbogatirii. Ionica Sava, in virsta de 64 de ani, are acasa o adevarata pepiniera de aluni. Si-a facut un mic "parc international" in care are aluni adunati din 16 tari ale lumii. Ionica Sava a conceput de unul singur o campanie de popularizare a alunului. Stie totul despre plantare, inmultire, lucrari de ingrijire, recoltare si valorificare, si a citit toata literatura de specialitate. Sub sloganul: "Vrei sa fii miliardar? Pune alun pe un hectar" sau "Eu fac dintr-un leu o mie si te scap de saracie!" vrea sa-i convinga pe toti proprietarii de suprafete mici de teren din zonele colinare si de munte, neproductive din punct de vedere agricol, dar si supuse eroziunii, sa se ocupe de cultivarea alunilor. "Cultivind in gradina doar 20 de tufe de alun, se obtin, dupa cinci ani, 2 kilograme de miez iar dupa zece ani, 10 kilograme de miez", reiese din calculele profesorului din Dumbraveni. Profesorul Ionica Sava, pasionat de agricultura ecologica, crede ca oamenii din satele colinare vor scapa de saracie daca se vor apuca serios de cultivarea alunilor. "Alunul ca pom de gradina este din nefericire putin cultivat in Romania, desi calitatile si importanta sa economica au facut ca in multe tari sa fie cultivat pe suprafete mari. Italia cultiva, de exemplu, cam 40 000 de hectare, iar Cipru, tara cu o suprafata putin mai mare ca a judetului Constanta, cultiva aluni pe 3000 de hectare. Noi stam cel mai prost din Europa. Putem pune la treaba terenurile care stau cu anii nelucrate", spune profesorul Ionica Sava, care a inceput deja cutivarea lunilor in gradina din jurul locuintei. In cei 200 de metri patrati de teren din jurul casei sale, profesorul a creat un "parc international al alunului". A plantat aluni din specii aduse din 16 tari ale lumii. Inarmat cu un proiect foarte bine documentat, intitulat "Alternativa Corylus", profesorul Ionica Sava spera sa convinga autoritatile din domeniul agriculturii sa-l ajute pentru a obtine un imprumut nerambursabil cu ajutorul caruia sa deschida la Dumbraveni un centru in care sa produca ieftin marcote de alun, cu care sa-i alimenteze pe toti cei care vor sa cultive. "Am facut un lucru extraordinar cu Episcopia Buzaului, care a fost de acord sa cultive aluni pe linga schiturile de calugari. Au fost foarte receptivi, sint oameni extraordinari, cu mult inaintea politicienilor. Din pacate, in Romania se misca totul greu. Daca eram in alta tara cred ca era altceva, am fi devenit unul din exportatorii de alune. Eu am facut un memoriu care zace de peste un an zile la Ministerul Agriculturii si n-am primit nici un raspuns", ne-a spus profesorul Ionica Sava. -Un kilogram de alune costa cit un gram de aur "Cel putin 50 000 de hectare din Romania ar putea fi cultivate cu aluni. Daca s-ar incepe acum, peste zece ani s-ar obtine o productie echivalenta cu 20.000 de kilograme de aur iar peste 20 de ani, dublu" spune, convins de importanta investitiei, profesorul Ionica Sava din satul Cindesti. Profesorul de biologie a facut o socoteala din care rezulta ca dupa cinci ani de la plantarea unui hectar cu aluni se pot obtine lejer in jur de 20 de milioane de lei numai de pe urma vinzarii miezului. "Faptul ca in Romania nu s-a extins cultura alunului se explica prin necunoasterea calitatilor acestui pom si a binefacerilor izvorite din insusirile sale. Alunul fixeaza solul stavilind eroziunea, purifica aerul, este o valoroasa planta medicinala, iar miezul de alune este un altiment extrem de valoros. De ce sa le dam copiilor la scoala piine goala, cind le putem da un buzunar de alune foarte hranitoare!. Miezul de aluna, ca aliment, n-ar trebui sa lipseasca din alimentatia nici unui roman. Dar este prea scump si putin si-l permit pentru ca, in loc sa-l producem, noi il importam", mai spune profesorul, care a predat zeci de ani la scoala din Cindesti. La ora actuala, un kilogram de miez de alune costa in jur de 300.000 de lei, adica echivalentul unui gram de aur, dupa cum spune pensionarul indragostit de aluni. Un alun de peste 100 de ani, care exista in comuna Dumbraveni, da in fiecare an peste 7 kilograme de miez. "Acest pom este un inger" Profesorul Ionica Sava spune ca multi vrinceni lucreaza in tarile Europei pe platatii de aluni, in conditiile in care sute si sute de hectare de pamint romanesc zac nelucrate. Prin intermediul unei asociatii pentru modernizarea agriculturii, profesorul Ionica Sava intentioneaza sa popularizeze in rindul oamenilor beneficiile aduse de cultura organizata a alunului si sa convinga Guvernul Romaniei sa creeze un program national al alunului. "Avem nevoie de sprijinul Guvernului si de imprumuturi nerambursabile. Peste un milion de proprietari cu suprafete mici in zonele colinare si de munte, unde solul este degradat, ar putea obtine venituri frumoase de pe urma alunilor. Important este sa ni se acorde putina atentie", este de parere profesorul pensionar. Profesorul Ionica Sava spune ca impreuna cu Primaria din Dumbraveni lucreaza la crearea unui mic centru prin care sa creeze marcote printr-un procedeu similar clonarii. Se gindeste serios sa acceseze fonduri prin programul Sapard. Profesorul bate de ceva timp la usile autoritatilor si este multumit ca o parte din specialisti au gasit proiectul sau viabil. Desi in tara noastra exista nenumarate specii salbatice de alun, putini sint cei care se pot lauda ca au aluni in propria lor gradina. "Faptul ca la noi nu s-a extins cultura alunului denota ca oamenii nu-i cunosc insusirile. Acest pom este un inger si o sursa de bogatie!" spune profesorul. Cum solul din comuna Dumubraveni este intens erodat, impreuna cu elevii de la scoala, a sadit, in urma cu multi ani, foarte multi nuci, iar acum vrea sa umple comuna de aluni. Proiectul "Alternativa Corylus", (denumirea stiintifica a alunului) a fost primit bine de institutiile de protectia a mediului si padurii din Vrancea care s-au aratat dispuse sa-l sprijine. Deja, la Bolotesti, a inceput plantarea alunilor. "Peisajul, astazi dezolnat din zonele colinare, ar fi tonic si reconfortant, s-ar asigura locuri de munca si oamenii nu ar mai muri de foame pentru ca veniturile le-ar asigura un trai civilizat", crede profesorul Ionica Sava. Inarmat cu toate informatiile despre cultura si beneficiile alunului, profesorul Ionica Sava ar vrea sa plece la Bucuresti pentru a-si implini visul. El vrea ca in Vrancea sa creeze un adevarat rai al alunului si sa-i convinga astfel pe toti sa faca la fel. (Camelia MARIN) .50% din pamintul Vrancei este suspus eroziunii uProfesorul care s-a ocupat toata viata de agricultura spune povestea alunului oricui doreste sa o asculte si a descoperit astfel ca multi oameni sint interesati de binefacerile aduse de alunis. Ionica Sava vrea sa propuna Guvernului ca in loc de puieti de arobret, oamenilor sa le fie oferite marcote de alun care au acelasi efect asupra solului, dar le aduce si bani in buzunar. "Statul poate interveni aici, iar oamenii cu un impuls de la primarii ar putea cultiva foarte usor aluni pe terenurile a caror folosinta agricola nu este rentabila". Numai in Vrancea, potrivit statisticilor Regiei Nationale a Padurilor, peste 50% din suprafata terenurilor agricole din zona de deal este predispusa eroziunii si alunecarilor de teren, iar alunisul ar avea un efect terapeutic asupra solului. "Pentru romani este importanta mincarea, dar la fel de importanta e sa fie si naturala. Una e sa maninci un covrig si alta e sa rontai un buzunar de alune. Copii nosri ar minca, dar de unde?! Credeti-ma, putem face dintr-un pui de alun o adevarata minunatie!", spune profesorul, care vrea sa convinga pe toti taranii sa-si puna in gradina macar un alun.
    Adauga comentariu

    Ultima ora

    editorial

    Aeroportul, parcul industrial şi bustul

    Cosmin PAȘCA

    Aeroportul, parcul industrial şi bustul

    Dacă răul tot a fost făcut, Primăria mai are o soluţie de a drege busuiocul. Să amplaseze bustul lui Păunescu pe platforma de la Fortus, ca un elogiu adus oamenilor muncii şi perioadei de glorie a industriei socialiste.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Încă un” salcâm japonez”?

    Nicolae TURTUREANU

    Încă un” salcâm japonez”?

    Iaşul nu-i, totuşi, Mizil (urbe onorabilă, de altfel), să fie nevoit a-i ridica statuie cuiva care n-are nici în clin, nici în mânecă cu oraşul de pe şapte coline... În cazul lui Păunescu, ridicarea lui pe un bust ar poate fi justificată doar dacă se decide, printr-o ordonanţă de urgenţă, că este ”marele poet naţional”. Altminteri, vorba lui Kogălniceanu, avem destule sujeturi, în Iaşi.

    Hrana zeilor

    Ioan MILICĂ

    Hrana zeilor

    Aici, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, puţină lume ştie că într-un bob de cacao zac ascunse câteva substanţe benefice corpului omenesc şi patru milenii de istorie fascinantă.

    La Blog

    Florin CÎNTIC

    La Blog

    Cu toate acestea însă nu ne putem împiedica să spunem, trăiască blogul!, căci el va juca la viitoarele alegeri un rol important şi, în ciuda încercărilor naturale de utilizare a spaţiului de comunicare publică în favoarea lor, politicienii vor fi nevoiţi să accepte ponderea regulatoare, echilibrantă a puzderiei de comentarii şi afirmaţii critice pe care blogurile şi fluxurile de social media le pot genera în deplină libertate.

    Propunerea redactorului sef

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Toni HRITAC

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Este nevoie de un acord de coabitare, care să le spună unde să se oprească.

    Caricatura zilei

    Ciocnit de oua

     

    Editia PDF

    Blogurile ziarului

    Jup

    Jup

    02.04.2014

    Ar vrea dronă

    Jup

    Jup

    03.02.2014

    Iadul alb

    Intrebarea zilei

    Credeti ca Republica Moldova se va alipi Rusiei?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.