Eurotrip
mesterescu

Crescatorie de hoti la Voinesti

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Tinerii politisti din comuna Voinesti s-au obisnuit deja cu satenii care vin sa se plinga ca le-au disparut peste noapte calul, vaca sau gainile. Inregistrarea unei asemenea plingeri la Postul de Politie este ca si cum ti-ai servi cafeaua de dimineata. "Oamenii vin si spun cu lacrimi in ochi ca le-a fost furata vaca sau ca le-au disparut gainile. De multe ori ei indica si hotul, numai ca fapta acestuia trebuie si probata. Am apelat si la Torid, ciinele dresat special pentru urmarire. De fiecare data acesta a luat urma, dar a pierdut-o pe drumul spre Mogosesti, pentru ca aici se trece deseori prin apa, iar urmele dispar" , a prezentat succint situatia din Voinesti, sergentul major Dragos Covasa , ajutorul sefului de post. Ani de zile, au fost rare cazurile in care animalele furate au mai putut fi recuperate. Intr-unul din cazuri in care a fost furata o vaca, proprietarul a fost multumit ca si-a recuperat macar o parte din carnea acesteia, pentru ca hotul o taiase deja. "Furturile in comuna noastra au devenit o obisnuinta atit pentru cei care le comit cit si pentru cei care le suporta" , a aratat sergentul care este starea de spirit a satenilor.
    Animalele sint pazite ca niste copii
    Din cele patru sate care alcatuiesc comuna Voinesti, doua sint mai linistite. In Schitul Stavnic traiesc in special olari, iar in satul Vocotesti au ramas numai batrinii. Sint singurii locuitori ai acestor paminturi care mai incearca sa-si mentina gospodariile. Cresc o vaca, un vitel si citeva pasari pe linga casa. Este greu deoarece trebuie sa le pazeasca ca pe niste copii mici. Cum le lasi o clipa singure, cum dispar. Furturile de animale reprezinta principala problema a politistilor din Voinesti. Nu este gospodarie in Voinesti care sa nu fi fost calcata de-a lungul timpului de hotii de animale.
    "Arza-i-ar focul de banditi"
    La virsta de 73 de ani, Profira Iosub mai spera ca o va gasi pe "Lunaia", vaca care i-a fost furata in aceasta primavara. "A venit pe lume intr-o luni si de aceea i-am pus numele «Lunaia». O iubeam ca pe copilul meu. Eu o hraneam si o adapam in fiecare zi si ea imi dadea lapte. Intr-o dimineata am gasit numai lantul cu care o priponeam, arza-i-ar focul de banditi" , ne-a povestit, cu lacrimi in ochi, batrina cu fata brazdata de ridurile vremii. "Acum de unde sa iau bani sa-mi cumpar alta vacuta?" , isi spune batrina pasul.
    Femeia lui Pribeagu a murit de inima rea
    Familia Iosub face parte din cele mai fericite victime, deoarece li s-a furat mai putin. Alte familii au avut insa mult mai mult de suferit. Hotii au trecut prin gospodaria lui Constantin Pribeagu de doua ori. De fiecare data au furat cite o vaca. La scurt timp, femeia lui Pribeagu a murit de inima rea. "De suparare a murit, ca doua vacute aveam si noi si pe acelea ni le-au furat" , se plinge batrinul. Ramas fara femeie si fara animale, Constantin Pribeagu sta acum toata ziua pe marginea drumului, cu privirea pierduta in departare. "Am luat urma hotilor de vaci, drumul duce la Mogosesti, insa inca nu i-am gasit" , spune plutonierul Dragos Covasa. Politistul intelege necazul unui om caruia i-au fost furate animelele, insa de multe ori se simte legat de miini si de picioare. "Sintem ajutati de ofiteri de la Inspectoratul Judetean de Politie, altfel ar fi jale. Si asa citeodata am vrea sa facem mai mult pentru acesti oameni, insa prea multe furturi si scandaluri sint in comuna" , explica politistul.
    Cine vine seara, vine la furat
    Acum e vara. E cald si o cana de apa rece din fintina ar putea potoli setea oricarui trecator. Mai putin si a familiei Dorinei Gangal care, desi are o fintina in fata portii, nu mai poate lua apa din ea dupa ora noua seara. Vecinul lor, Petru Trastiuta , un fost puscarias in virsta de 54 de ani, a impus propriul program la scosul apei din fintina. Mai mult, acesta a luat lantul si caldarea pentru ca fiecare vecin sa vina cu ustensilele de acasa. Motivatia, cit se poate de serioasa pentru el, ar fi aceea ca in spatele gardului de linga fintina are 30 de capre. In mintea acestui om, daca cineva vine sa ia apa din fintina pe inserat, inseamna obligatoriu ca are de gind sa-i fure caprele.
    "Nebunul" a pus stapinire pe fintina
    Ca sa fie mai sigur ca nimeni nu i-a pus gind rau animalelor, pazeste locul cu sapa. Cine indrazneste sa se apropie de fintina risca sa se trezeasca cu taisul sapei in cap, din dosul gardului. "Seara tirziu, cind venim de la cimp, trebuie sa bem apa calda. Nebunul pazeste fintina cu sapa si nu poti sa te apropii. Noi nu i-am spus nimic cind toata mizeria de la caprele lui se scurge sub casa noastra. Fata noastra, Dorina, are 14 ani si este insarcinata in luna a sasea. Ce ne facem cind naste, cu ce spalam copilul daca nebunul a pus stapinire pe fintina" , povesteau nervosi vecinii celui care isi pazeste caprele si fintina cu sapa in mina.
    Cite doua amenzi pe luna unei familii
    Tiganii din familia Gangal, foarte numerosi in Voinesti, sint mari iubitori de animale, in special de cai. Tot timpul vind sau cumpara ori o iapa, ori un minz, iar la caruta lor trag si cite patru cai. Politistii stiu ca nu fura, insa scandalurile si incaierarile sint la ordinea zilei printre Gangali. "In trei luni, am dat unei familii sase amenzi pentru tulburarea ordinii si linistii publice si injurii sau amenintari. Orice masuri am lua, nu se potolesc niciodata" , spune plutonierul major Covasa. Discutiile dintre politisti si comerciantii de cai din familia Gangal sint legate de aceste sanctiuni: "Sa-i spui lui cumnata-tu sa vina luni la post, sa dea declaratie, ca altfel ii dau amenda de 10 milioane" , liciteaza politistul pentru a-si incheia un dosar. "Da, dom' sef, ii spun, numa' sa nu fie la tirg ca mi-a zis ca vrea sa-si cumpere un harmasar mai in putere" , incearca tiganul sa-si acopere rubedenia.
    Lucrurile dispar in citeva minute
    Cel mai prapadit sat pare a fi Slobozia. Optzeci si cinci la suta din locuitorii acestui sat uitat de lume sint tigani ce au o singura indeletnicire: furtul. De la mic la mare, tiganii se antreneaza in fiecare zi pentru o alta lovitura. Ulite prafuite pe marginea carora gardurile stau cit pe ce sa cada, fintini la care te opresti degeaba sa bei o cana cu apa rece pentru ca nu exista nici lant, nici caldare, case fara geamuri si puradei goi pusca umblind prin soare, alcatuiesc peisajul satului Slobozia. Daca faci greseala si iti lasi in drum un obiect, fie el o pereche de ochelari de soare sau chiar o caruta, peste citeva minute cind te intorci, acesta dispare. Pina nu demult, majoritatea tiganilor din clanul Gangal locuiau la Slobozia. Acum au ramas inregistrati numai in acte si s-au mutat in Miroslava. Odata cu plecarea lor, multe dintre problemele comunei au inceput sa se rezolve. Oamenii par putin mai linistiti. "Trebuiau sa plece toti ca sa avem liniste. Tot au mai ramas citiva care fac scandal in fiecare seara dupa ce se imbata" , povesteste unul dintre putinii romani care locuiesc in satul Slobozia.
    Au venit cu un cal, si au plecat cu doi cai
    Olari din tata in fiu, locuitorii din Schitul Stavnic sint considerati mai linistiti decit restul oamenilor din comuna. Cu toate acestea, unii dintre ei sint tentati sa fure. Olarii muncesc din greu, cara lutul de departe, confectioneaza din el diferite obiecte, pe care le incarca in caruta si pleaca prin alte comune sa le vinda. Le dau pe bani, pe griu, pe zahar sau pe orice altceva ce le-ar trebui acasa. Cum pe la tara omul nu are prea multi bani, dar l-ar tenta o oala din lut pentru lapte sau in care sa-si puna sarmalutele in cuptor, prefera sa dea citeva boabe de griu in schimbul acesteia. Ce nu stie cumparatorul este ca nu toti olarii din Schitul Stavnic sint cinstiti. "Am avut recent un caz in care un grup de olari din acest sat a venit cu oale de vinzare in alta localitate. Cind au intrat pe ulitele satului aveau la caruta inhamat un singur cal. Cind au parasit satul aveau doi. La inceput, nimeni nu a observat acest lucru. Dupa ce un localnic a sesizat Politia ca i-a fost furat calul, mai multi martori si-au adus aminte de olari" , a povestit lt. col. Ioan Cimpeanu , adjunctul comandantului Inspectoratului de Politie al Judetului Iasi.
    "Micii Doroftei" se antreneaza pe un sac de box din rafie
    Dupa un raid in satele invecinate, ne-am intors in Voinesti dupa orele prinzului. Pe marginea drumului, mai multi copii si-au gasit de lucru in jurul unui sac de box improvizat dintr-un sac de rafie umplut cu talas si atirnat intr-un copac. Cei mai marisori lovesc cu maiestrie in adversarul impasibil, care abia daca se leagana la directele si upercuturile date cu energie de copiii mai mici. Imaginea jocului te duce cu gindul la antrenamentul pe care tinerii din Voinesti il fac pentru a supravietui in comuna. "Daca nu fura, sint scandalagii. Sint zeci de batai, multe dintre ele nici nu sint reclamate" , explica plutonierul major Dragos Covasa. Sacul de rafie plin cu talas era lovit cu aceeasi indirjire si dupa trei ore, iar copiii nu s-au lasat doboriti nici de soare, nici de efort. "Ne jucam, am vazut meciul cu Doroftei si ne-a placut tare mult" , ne-a lamurit imediat un baietel care nu parea sa fi inceput scoala. In schimb, la sacul de box se pricepea de minune. De pe margine, de la umbra, oameni in toata firea ii incurajeaza pe fiii satului: "Mai cu putere, mai cu vina, ca daca dai asa te bate oricine de te zvinta" .
    Bataie mare pe ajutorul social
    In fata Primariei din Voinesti e agitatie mare. Femei cu copiii in brate, agitate, vocifereaza si cer ca statul sa le dea banii. Ajutorul social. Stau cu zilele in soare si asteapta mila cuiva. Primarul este plecat cu probleme in comuna. Nimeni nu stie exact unde. O femeie cu initiativa de comerciant si-a gasit un mod mai sigur si mai cinstit de a cistiga bani, altii decit cei din mila statului. La numai citiva metri de multimea adunata pentru ajutorul social, fata in fata cu sediul Primariei, ea vindea carne de porc, putin cam grasa si biziita de muste. Cu cintarul pe podetul de la marginea soselei, aceasta ne-a spus ca pretul este de 60 de mii de lei pe kilogram. "Am taiat porcul si trebuie sa-l vind pentru ca am nevoie de bani. Daca tot se da ajutorul social la Primarie, poate am si clienti" , a spus nonsalanta comercianta de ocazie.
    "Nu-mi mai ramine decit sa ma apuc de furat"
    Intre timp, la Primarie, agitatia creste. Primarul nu este de gasit, viceprimarul avea treaba la una dintre crismele comunei, iar secretarul, singurul care mai era in sediu, nu mai dovedea sa le faca pe toate. Putin dupa orele 14,00, oamenii au fost convinsi sa plece acasa si sa revina a doua zi. "Poate miine este si dom' primar si o s-aveti mai mult noroc" le-a spus una dintre angajatele Primariei. Vazind ca i-au plecat clientii, femeia care vindea carne de porc in plina strada si-a strins scaunelul si cintarul ruginit si a intrat in curte. "Mergem acasa sa ne uitam cum pling copiii de foame. Pamint nu am, cu ziua nu pot sa muncesc pentru ca sint bolnava; nu-mi mai ramine decit sa ma apuc si eu de furat ca sa pot sa-mi hranesc copiii" , ne spune o femeie care a asteptat in zadar sa incaseze ajutorul social.
    Pe inserat am parasit Voinestiul si problemele lui. Oamenii incepeau sa-si zavorasca animalele. Sacul de box se legana in bataia vintului. Hotii aveau deja planuri de bataie. In schimb, nici un gospodar nu putea baga mina in foc ca in noaptea in care urma nu-i va dispare o vaca sau cel putin o gaina.
    "Comuna Voinesti este cu mari probleme, poate chiar cele mai mari din judetul Iasi. Starea infractionala este ridicata, in special datorita faptului ca sint multi cetateni de etnie rroma. Furturile de animale si violentele sint predominante in Voinesti", a declarat purtatorul de cuvint al Inspectoratului Judetean de Politie, colonelul Ioan Bodia.
    Animalele se fura in functie de sarbatoare
    Inainte de Craciun dispar porcii. Apropierea Pastelui se anunta cu furturi de miei si oi. In restul anului este sezonul gainilor
    Rasfoind statisticile politistilor rezulta ca de furat se fura mai tot timpul anului. Mai mult la sarbatori. Ca si gospodarul de rind, hotul trebuie si el sa traiasca chiar daca nu munceste. Vine Pastele si-i trebuie miel, la Craciun vrea sa guste un cirnat si friptura de porc, iar in timpul anului, cind il rupe foamea, merge si cite o gaina. Unii, ca sa petreaca regeste Craciunul, fura si doi porci. Singura oratanie care nu dispare este rata. "Toti au rate, ca e hot sau gospodar. La cite balti sint pe aici, ratele cresc si singure" , a motivat Maria Rotaru .
    Batrinii, victime preferate
    In comuna Voinesti nu exista perioade de virf sau relaxare cind este vorba de pradat curtile gospodarilor. In afara de vaci si pasari, care se vind oricind, hotii isi aleg prada si in functie de sezon. Cu mai bine de o luna inaintea Craciunului, gospodarii din Voinesti si nu numai isi pazesc cu strasnicie godacii. Cu toate acestea, hotii, ingeniosi, reusesc de fiecare data sa dea lovitura, in special la casele in care locuiesc persoane in virsta. Cum la Craciun porcul se vinde foarte repede, de multe ori furturile ramin cu autori necunoscuti.
    Ciobani batuti pentru un miel
    In acelasi mod ca la sarbatorile de iarna, hotii "opereaza" si inaintea Pastelui. De aceasta data, cei "vinati" sint mieii. Nici nu apuca biata oaie sa-si alapteze bine mieii ca apar si hotii de animale. Spre deosebire de perioada Craciunului, la Paste hotii au mai mult succes. Mieii sint usor de manevrat si de aceea dispar mai repede. Nu o data ciobanii au fost batuti ca hotii sa isi faca norma de miei.
    Se fura tot ce se poate vinde
    Daca nu este sarbatoare, hotii se orienteaza spre tot ce le pica in mina si le poate aduce un ban. De exemplu, vara si toamna, cind gospodarii se apuca de treaba in gradina si pe cimp, hotii isi construiesc planurile de bataie. Vine vara, se coace porumbul. Daca nu este pazit, stiuletii dispar din gradina pentru a se muta pe tarabele din oras. Vinzatori sint hoti sau acoliti de-ai acestora. Toamna este si mai greu. Fructele si legumele celor care au livezi si gradini trebuie de asemenea pazite cu strasnicie. Acestea se fura usor si se vind repede. Sa nu mai vorbim de cei care si-au umplut citeva butoaie cu vin din fraga alba in Voinesti, dar pe care nu au apucat sa-l guste.
    Mila pentru hotul de rate
    In apropierea anotimpului rece, hotii se muta la padure. Cum lemnele de foc au mare cautare, in aceasta perioada, copacii dispar unul cite unul. Animalul care se fura tot anul este vaca. Oricind se gasesc amatori de cornute vindute la pret de nimic. Dintre oratanii, cea care se muta cel mai des in sacul hotilor este gaina. Aceasta ori este vinduta rapid, ori este transformata in friptura. Singura "marfa" ce nu prea are cautare in zona o reprezinta rata. Se gaseste in mai toate gospodariile, iar hotii nu se obosesc sa le fure deoarece nu prea au cui sa le vinda. Au mai existat si citeva cazuri izolate cind un tigan lovit de foame a dat iama pe balta. Deoarece paguba nu era prea mare, tiganul a fost iertat.
    Cit se fura prin judet
    De la inceputul anului si pina in prezent, politistii ieseni se confrunta cu un adevarat fenomen in ceea ce priveste furturile de animale. Din acest motiv, la nivelul Inspectoratului Judetean de Politie au fost constituite echipaje care sa se ocupe numai de aceste infractiuni mai ales in comunele unde este o avalansa de plingeri. In comuna Voinesti s-au furat de la inceputul anului 35 de animale mari si au fost inregistrate peste 40 de plingeri de furturi de animale mici. Adica aproape 13 furturi pe luna. La Miroslava, statistica arata ca au fost 110 furturi intr-un an, deci aproape zece furturi intr-o luna. La acestea se mai adauga insa 130 de cazuri mai vechi, cu autori necunoscuti, din care au fost rezolvate 78. La Ciurea s-au inregistrat in primele sase luni 20 de furturi, adica o medie de 3,33 furturi/luna. Din urma mai vin insa 115 cazuri cu autori necunoscuti. Dintre acestea au fost rezolvate pina in prezent numai 23. "O mare vina in cazurile furturilor de animale o poarta si stapinii acestora. Caii sint lasati singuri pe cimp, uneori chiar mai multe zile, iar dupa ce dispar, omul vine si plinge la Politie. Dupa ce am format echipe de politisti care sa se ocupe numai de furturile de animale, numarul acestora a scazut. In comuna Tiganasi, un hot care incerca sa fure un cal a fost prins in flagrant. Politistul care l-a surprins a fost premiat" , ne-a declarat lt. col. Ioan Cimpeanu , adjunctul comandantului Inspectoratului de Politie al Judetului Iasi. Cu toate eforturile politistilor, numai la sfirsitul saptaminii trecute, in comunele Scinteia, Tomesti si Scobinti, hotii au furat doi cai, 21 de gaini si 16 pui. Datele statistice reflecta doar plingerile inregistrate oficial la Politie. La acestea se adauga un numar impresionant de furturi minore pentru care oamenii, de lehamite, n-au mai batut drumul pina la Politie. (C.S.)
    $ Respinsii ar mai putea prinde locuri la liceu
    Acestea ar putea apare in urma transferurilor. Pentru repartitia de pe 27 iulie s-au inscris doar jumatate dintre candidatii care nu au fost admisi la liceu
    Elevii care nu au fost admisi in clasa a IX-a vor fi repartizati pe locurile ramase libere la scolile profesionale si de ucenici pe 27 iulie. "Ministerul Educatiei a hotarit ca pe aceasta data sa aiba loc cea de-a doua repartitie computerizata a elevilor, numai pe locurile ramase libere in prima sesiune de admitere", a precizat Julieta Grigoras, vicepresedinte al comisiei judetene de admitere. Pina ieri, se inscrisesera pe cele 3.283 de locuri disponibile doar aproximativ 60 de elevi din cei 112 respinsi inregistrati in urma admiterii computerizate. "Multi dintre cei respinsi care nu s-au inscris pentru repartizarea din 27 iulie sint fie incadrati deja intr-o forma de invatamint profesional, dar si-au incercat sansele la liceu, fie au terminat profesionala si au optat pentru seral", a mai spus Grigoras, adaugind ca pentru repartitia din 27 iulie se pot inscrie si elevii care nu au participat la prima sesiune a admiterii computerizate, inscrierile continuind pina pe 26 iulie inclusiv. "Singura conditie este ca acestia sa fi promovat examenul de capacitate", a completat Grigoras. Ieri, elevii inscrisi pentru repartizarea computerizata din 27 iulie s-au prezentat la sediul ISJ pentru verificarea fiselor cu optiuni. Pentru sesiunea de admitere din toamna este posibil sa fie puse la dispozitia elevilor si locuri la liceu. "Aceasta daca in urma transferurilor de gemeni sau de apropiere de domiciliu vor ramine locuri libere. De asemenea, mai este posibil ca elevii sa nu se inscrie la liceul unde au fost repartizati, iar atunci locurile lor ramin vacante", a mentionat ieri Mihai Dumitriu, inspector scolar general. Elevii admisi la liceu in prima sesiune a admiterii trebuie sa-si depuna dosarul de inscriere la scoala unde au fost repartizati de calculator pina pe 27 iulie. In caz contrar, acestia risca sa-si piarda locurile. (Marinela RATA)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

    Cosmin PAȘCA

    Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

    Ce poţi spune despre inteligenţa unei naţiuni care se lasă furată de unul ca Şova?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Cu bune şi cu rele

    George ŢURCĂNAŞU

    Cu bune şi cu rele

    Dorindu-le ca de tot ce ne fac ei (politicienii) nouă să se bucure din plin şi domniile lor, am să mă opresc aici, încercând să caut “simetria” prin infrastructura de transport ieşeană.

    Boss

    Ioan MILICĂ

    Boss

    Prin copiii mei, sunt în toate şi peste tot. Ochii şi urechile lor sunt ochii şi urechile mele. Văd tot şi aud tot. Ascultă la mine, boss, că-mi eşti ca un copil. Dacă vrei să fii cu adevărat greu, nu există altă posibilitate de a şti în orice clipă cum se face mălaiul şi cine îl mestecă.

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Florin CÎNTIC

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Până de curând, mă tot întrebam la ce foloseşte acest spectacol grotesc şi mi se părea bizar ca acest personaj, probabil recrutat de spionajul ceauşist, să aibă o asemenea protecţie şi vizibilitate în ţară şi nu, cum ar fi fost mai probabil, în străinătate. E o întrebare ce merită dezbătută în curând.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    Vorbitul la telefonul mobil poate fi dăunător

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.