Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Paradisul tiganilor de la Zanea

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    S-au stabilit pentru prima data aici in 1959. Erau trei familii de tigani, care si-au ridicat trei bordeie. Acum sint peste 800 de suflete care locuiesc in 164 de palate impozante. In numai 40 de ani, trei familii de tigani au reusit sa intemeieze un nou sat: Zanea, situat in comuna Ciurea, la doar cinci kilometri de Iasi. Femeile stau in case somptuoase si au grija de puradei. Barbatii fac afaceri de miliarde, principala lor ocupatie fiind comertul.
    Cumpara si apoi vind mai scump fier vechi, tabla si caramizi. Cumpara si vind aproape orice, numai sa iasa cu buzunarul doldora de bani.
    164 de palate sclipesc in soare de-ti iau ochii
    Cocotate pe buza dealului, casele tiganilor din Zanea se inalta sfidator, dominind vaile dimprejur. Privite din tren, casele - palat seamana izbitor de mult cu un parc de distractii din vest. Turnurile, turnuletele, desenele stridente facute direct pe tencuiala exterioara aduc o pata de culoare in zona cenusie din suburbia Iasului. Daca n-ai sti, ai crede cu tarie ca ai aterizat intr-un Disneyland. Privite de aproape, casele tiganilor din Zanea te coplesesc. Sint atit de imense, de masive si atit de impopotonate, incit poti sa stai ore intregi numai pentru a privi in detaliu fiecare constructie. Imprejmuite cu garduri scunde, majoritatea din lemn, cu niste curti minuscule, palatele se ridica inalte, zvelte, cu acoperisuri de tabla argintie ce sclipesc de-ti iau ochii. In fiecare curte, spatiul mic din fata casei este rezervat masinilor orinduite ca intr-un adevarat talcioc. La fel ca si turnuletele din virful palatelor, numarul masinilor din curte este un alt criteriu de departajare a membrilor din satra. Acum, casele din Zanea au ajuns, in inaltime, sa rivalizeze cu blocurile din Lunca Cetatuii. Printre celelalte sate ale comunei Ciurea, asezarea tiganilor este practic un stat in stat. Nu are granite, santinele sau puncte de control. Daca vrei, nimeni nu te opreste sa intri. Cu toate acestea, putini au curajul sa se aventureze in aceasta lume. Insa, nici acestia nu fac macar un pas fara a vorbi cu bulibasa tiganilor, Colea Stanescu.
    Tiganii nu dau un ban la Primarie, ca de aia l-au votat pe primar
    Pitita, undeva printre puzderia de palate, casa celui dintii dintre tigani este mica, inghesuita pe principala ulita a satului. Doua porti imense, de fier, ascund in interior trei masini acoperite de colb. In stinga, o Dacie alba; in fata intrarii in casa, un Espero crem, flancat in imediata apropiere de un Ford Probe, de un rosu aprins. Molfaind resturi de mincare, bulibasa iese din casa si ne cerceteaza din cap pina-n picioare. Ca sa vorbeasca, Colea Stanescu ne cere o procura, crezind ca am venit de la Primarie. Auzind ca sintem ziaristi, Colea nu renunta. "Vreti sa vorbesc? Dati-mi bani. Lumea de aicea e saraca, moare de foame", silabiseste, incruntindu-se amenintator. Inaintind agale, bulibasa se aseaza incet pe scaunul din dreapta al masinii Espero. Din buzunarul de la piept al camasii albe, Colea scoate un teanc de bani, ii numara, sugerindu-ne sa contribuim si noi cu ceva la pusculita lui. In jurul masinii, femeile cu fustele lalii si puradeii despuiati pe jumatate ne urmaresc la fiecare pas. Vorbesc in soapta si asteapta cuvintul de ordine al sefului lor. Auzind ca vrem sa vorbim despre problemele comunitatii, Stanescu ne reteaza elanul, intrebindu-ne daca nu vrem sa contribuim la asfaltarea drumurilor din sat sau la aducerea gazului metan in casele tiganilor. "Noi nu dam nimic, nici un leu. Treburile astea trebuie sa le rezolve Primaria. Ca de-aia l-am votat pe primar. Sa ne faca drumurile si sa aduca gazul", proclama Stanescu.
    Statul cu legile lui n-are ce cauta in Zanea
    Construindu-si in fiecare luna noi palate de caramizi, beton armat si tabla stralucitoare, tiganii se pot mindri cu unul dintre cele mai bogate sate din tara. Sint 164 de case, una mai stralucitoare decit alta. Cu toate acestea, cele 800 de suflete de tigani din satul Zanea traiesc intr-un adevarat paradis fiscal. In ultimii ani, pentru ca nu si-au achitat datoriile catre bugetul local al comunei Ciurea, tiganii au de platit peste 2,5 miliarde de lei. "Pentru afacerile pe care le-au facut cu SC «Adimet» Galati, precum si alte afaceri pe care le fac, au de platit taxe si impozite pe plan local", a declarat viceprimarul comunei Ciurea, Neculai Buzatu. In evidentele Primariei, in satul Zanea exista 20 de societati comerciale si asociatii familiale. Neoficial, numarul acestora este mult mai mare.
    Datoriile acumulate de-a lungul anilor de tiganii din Zanea reprezinta bugetul intregii comune pentru doi ani. Astfel, anul trecut, intregul buget al comunei a depasit doar cu putin 1 miliard de lei. "Este imposibil pentru noi sa recuperam banii. Conform noii legislatii, sintem nevoiti ca, avind doar doi inspectori pentru acest sat, sa recuperam 2,5 miliarde de lei", a afirmat viceprimarul.
    Contorizate la 2,5 miliarde de lei, datoriile tiganilor catre stat ar fi mult mai mari daca ar fi nevoiti sa plateasca si impozitul pe locuinte. "Din cele 164 de case, vreo 6 sau 7 au autorizatii de constructie. Restul sint ridicate pe terenuri care fac parte din domeniul public", a mentionat Neculai Buzatu. In replica, bulibasa Colea Stanescu nu pare impresionat de dorintele viceprimarului. "Nu e treaba nimanui ce facem noi si cum traim", a spus bulibasa, pe un ton iritat.
    (Adrian MITESCU, Razvan MOLDOVEANU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri