Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

sambata, 02.07.2016

Vrajitoarele de pe strada Sf. Andrei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cartile lor au descifrat viitorul la "politisti, procurori sau de la Primarie", s-a mindrit cu clientii sai Margareta. Daca in urma cu sute de ani, pentru aceste vorbe, femeile ar fi fost arse pe rug, considerate ca fiind unelte ale Diavolului, astazi ele sint asaltate de clienti in speranta ca viitorul le-ar aduce ceva mai bun.
    "Stau in casa asta de 27 de ani si nu am par in cap cite vraji am desfacut", si-a contabilizat Margareta activitatea. Are 58 de ani si sustine ca harul a fost mostenit de la bunica ei, Joita. Statutul de vrajitoare i-a fost mostenit de fiica ei Aurelia Ardeleanca, iar in vizor mai are o nepoata din Pacuret. Harul si puterea unei vrajitoare se transmit doar la femei pentru ca "femeile sint mai destepte si au putere mai mare decit barbatii la vraji", sustine Margareta. In casa vrajitoarelor sta si fiica ei, Aurelia Ardeleanca, dar aceasta este plecata momentan in strainatate. Margareta a descoperit ca este buna de vrajitorie la virsta de 12 ani. Bunica ei a pus-o sa descinte si vorbele ei au avut succesul scontat. "Prima vraja pe care am facut-o a fost cu o fata de 19 ani, foarte frumoasa, dar care avea probleme cu sotul ei, de despartire. Dupa doua saptamini i-am unit in dragoste", a povestit Margareta cum si-a inceput cariera.
    Cind bunica ei a vazut ca are o urmasa, pentru a nu se pierde harul, a incheiat un contract. "Cu martori, bunica mi-a transmis harul, puterile si descintecele si m-a numit vrajitoare dupa ce am semnat actul", a spus Margareta. Ea a mai precizat ca numai un asemenea contract, incheiat de o vrajitoare "adevarata" asigura respectul si statutul unei noi membre in clan. Acelasi lucru l-a facut si cu fiica ei si este posibil sa mai incheie un contract cu nepoata ei din Pacuret. Dupa descoperirea si "autentificarea" harului de vrajitoare, Margareta s-a apucat pe cont propriu "sa faca magie alba pentru a ajuta oamenii".
    In topul cererilor pe care le primeste din partea clientilor sint "dezlegarile de cununii". In rest, "scot argintul viu din oameni, descinta pentru spor in casa, pentru dragoste, bani, sanatate, betie, frica, impreunez oamenii, refac casnicii", si-a etalat puterile Margareta. Fiecare vraja se face cu o anumita "buruiana" si un anumit descintec. "Cum navaleste copilul la tita/Si vitelul la vaca/Asa sa navaleasca sotul la femeie/ ...", a inceput Margareta sa bolboroseasca inceputul unui descintec folosit de ea pentru sporul casei si dragoste. Descintecul este folosit in timp ce fierbe apa in care s-a pus "navalnic". Din ierbarul personal, ea mai foloseste "imparateasa Padurilor" pentru "hipotenta si bine", "coada calului" pentru mult spor si bucurie. Arsenalul ei de vrajitoare mai cuprinde la capitolul buruieni "floarea aplecatoare" pentru dragoste, "dragonul pamintului", pentru despartiri, si "muma padurii" pentru betie. Pentru vrajile grele ea apeleaza la un ochi de apa descintat. Vizita la balta are loc incepind cu miezul noptii si dureaza pina la primul cintat al cocosilor. Isi ia ierburile alese pentru ce are de facut, merge cu masina "pe care o las departe ca altfel vraja nu prinde", face focul si pune un ceaun cu apa pe foc. In ceaun isi varsa buruienile dupa care incepe sa spuna tot felul de descintece bine alese. "Uneori, iti vine un huiet in urechi sau apar umbre", a spus Margareta cum desface vrajile in miez de noapte la apa. "Daca este vorba de dezlegare de cununie, despartiri sau ceva mai deosebit", a continuat ea, "ma dezbrac pina la briu si imi desfac parul". Acelasi ritual il respecta si Aurelia Ardeleanca pentru care, "vrajile usoare i se arata ca niste femei imbracate in alb, iar farmecele grele apar ca niste figuri urite". Meseria de vrajitoare i-a adus Margaretei si necazuri. "Odata, dupa ce am rezolvat un caz de hipotenta, am zacut doua zile. I-am dat viata acelui barbat, ca era mort din cauza hipotentei", a aratat ea cum a "patimit'.
    In afara de vraji, Margareta sustine ca este maestra la ghicit viitorul si la aflarea de "leacuri". Pentru acest capitol al activitatii ei, Margareta foloseste cartile, zodiile unguresti, cartile de Tarot si cafeaua. Aceleasi instrumente de lucru le-a folosit si fata ei. "Zodiile imi arata de ce sufera oamenii. Cum deschid cartea, cum vad. Vad daca are fermece vechi sau noi, daca le pot dezlega eu, doctorii sau preotii. Daca tine de mine le desfac fermecele si vrajile in mai multe sedinte", spunea Aurelia Ardeleanca la o intilnire cu reporterii "Monitorului" in urma cu ceva timp. Mama si fiica sustin ca umbla numai cu magie alba si ca nu au facut niciodata rau. Se impaca cu preotii si nu li s-a reprosat niciodata ca umbla cu vraji. "Preotul de peste drum a fost la noi de Boboteaza, de Pasti, a sfintit locul, si nu ne-a spus nimic rau", a prezentat Margareta relatiile cordiale cu preotii. "Ei cu treaba lor, noi cu treaba noastra. Ce e facut prin vraja, numai prin vraja se desface", a incheiat Margareta. (Nicolae Manoliu)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Uzina de hârţoage

    Mihai CHIPER

    Uzina de hârţoage

    Despre cele şapte vieţi ale ştampilei şi îmblânzirea copiei legalizate.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un mare actor în serviciul literaturii

    Alexandru CĂLINESCU

    Un mare actor în serviciul literaturii

    „Un meşteşugar al seducţiei”, se auto-defineşte Luchini, ceea ce este o formulă cât se poate de potrivită. Şi mai e ceva care îl particularizează pe fermecătorul, seducătorul Luchini. Într-o lume - a artiştilor, a scriitorilor, a intelectualilor - în care e de bonton să fii de stânga, Luchini îşi declară, dezinhibat şi cu francheţe, inaderenţa la tabăra stângii. N-am putut niciodată să fiu „militant”, „rebel”, „angajat”, adaugă el...

     Cu rusofilul în vitrină

    Radu POPESCU

    Cu rusofilul în vitrină

    * strategia şmecherească de peste Prut

    Sfârşitul umanioarelor?

    Nicolae CREŢU

    Sfârşitul umanioarelor?

    Sub acest titlu interogativ-avertizator, dublat de o şi mai directă anticipare a pledoariei pro-umanioare (De ce mai avem nevoie de educaţie umanistă în universităţi), a vorbit în Aula Filialei Iaşi a Academiei Române (22 iunie) Profesorul dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii bucureştene: o temă de o reală importanţă strategică în domeniul Educaţiei şi de tot atât de reală în lume, nu doar în România, pe care doar aparentul hiperbolism al formulării preluate ca prag al însemnărilor de faţă le subliniază justificat. 

    pulspulspuls

    Cine a dat şi cine a luat şpăgoiul care a stricat calculele de la giudeţ?

    Cine a dat şi cine a luat şpăgoiul care a stricat calculele de la giudeţ?

    Veşti proaspete şi aburinde avem pe astăzi despre şmenurile din politichia ieşeană, aduse de amicul Archibald Tănase derect de la Bucale, stimaţi telespectatori. 

    Caricatura zilei

    Pensii speciale

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Care ar fi prioritatile administratiei locale pentru municipiul Iasi?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.