Iasul, capitala europeana a ciinilor vagabonzi

In urma cu doi ani, Primaria se lauda cu un plan pentru stringerea de pe strazi a ciinilor. Insa, haitele au pus stapinire pe oras. Cititorii ne trimit mesaje in fiecare zi in care se pling de faptul ca sint muscati copiii. Inainte ca Iasul sa fie propus capitala europeana culturala, ar trebui adunati ciinii de pe strazi.

Problema ciinilor comunitari pare sa nu aiba nici o rezolvare. Cel putin la Iasi, unde echipele Salubris string zilnic citeva zeci de patrupede, fara ca acest lucru sa se vada pe strazi. Ca veniti de pe alta lume, sefii Salubris sustin ca numarul ciinilor de pe strazi este din ce in ce mai redus, iar in 5 ani de zile problema va fi rezolvata. La Brasov a fost nevoie de doar trei ani de zile, pentru ca problema ciinilor comunitari sa fie rezolvata. E drept, in principal prin eutanasierea acestora. 

20.000 de ciini capturati in doi ani

Aproape toate strazile din Iasi au ciinii lor comunitari. In apropierea oricarui grup de blocuri isi face veacul cite o haita de macar 10 exemplare. In timp ce orasul se sufoca din cauza numarului mare de patrupede fara stapin, conducerea Salubris sustine ca situatia se afla sub control.

„In 2005 a fost demarat un proiect in acest sens, care da roade. Sint din ce in ce mai putini ciini pe strazi, iar majoritatea sint sterilizati", a afirmat Ion Apostol, directorul Salubris. Acesta a precizat ca in aproape doi ani de zile, au fost strinsi aproape 20.000 de ciini maidanezi.

In cursul acestui an, din zona Alexandru cel Bun-Dacia au fost adunati 456 de ciini, din zona Mircea cel Batrin - Galata, 358, zona Centrala - 446, Tatarasi - Metalurgie - 778, Podu Ros - Nicolina - CUG, 751, Pacurari - Canta - 482. „Acestea sint citeva zone mai importante. Echipele noastre incearca sa controleze fenomenul acestor ciini fara stapin", a adaugat Apostol.

Nu de aceeasi parere sint si iesenii. Aproape in fiecare zona a orasului, oamenii se confrunta cu aceeasi problema. „Sint probleme mai ales seara. Copii mei locuiesc in Nicolina si acolo e la fel de rau. Asa a fost dintotdeauna, asa ca nu ma mai mir sau enervez. Caut doar sa ma feresc, sa nu fiu muscat", a declarat Ionel Axinte, care locuieste pe Aleea Sucidava.

Si studentii s-au plins de pericolul pe care il reprezinta ciinii fara stapin. „Anul trecut am stat in Tirgusor Copou si mergeam des in Complexul Titu Maiorescu. Acum stau in Tudor Vladimirescu. Peste tot sint haite de ciini care, daca nu le ocolesti, te pot rupe. Nu stiu cine se ocupa de ei sau ar trebui sa se ocupe, dar daca ii sterilizeaza, cred ca o fac dupa ce se inmultesc, cind e prea tirziu", a adaugat Ciprian Moraru, student la Facultatea de Informatica.

Ciini migratori, ca rindunicile

Sefii Salubris au precizat ca este imposibil de estimat numarul ciinilor maidanezi din Iasi. Acest lucru se intimpla dupa ce, in urma cu doi ani de zile, se aproxima un numar de 7.000 de ciini vagabonzi, care se plimba in voie pe strazi.

„Proiectul nostru se intinde pe o perioada de 7 ani de zile. Au trecut abia 2 ani. In urmatorii 5 ani de zile, daca nu si mai repede, problema ciinilor comunitari va fi rezolvata", a declarat increzator Apostol. Acesta nu a putut insa demonstra cum va ramine municipiul fara ciini, sustinind doar ca va fi stopata inmultirea si multi vor muri de batrinete.

Oficialii unitatii de salubrizare locala au explicat ca in prezent ciinii sint adunati de pe strazi si sterilizati, iar cei care prezinta pericol, sint bolnavi sau batrini, eutanasiati. Cu toate acestea, cind vine vorba despre cifre, sefii Salubris ridica din umeri.

Nu pot estima nici citi ciini mai sint pe strazi si nici citi dintre acestia au fost sterilizati. „Noi ne preocupam ca sa reducem numarul acestor ciini. De asemenea, acolo unde sintem sesizati intervenim imediat", a declarat directorul Salubris.

Acelasi program de sterilizare a patrupedelor a fost aplicat si inainte de 2005, fara rezultate vizibile. „Nu stiu exact ce a fost inainte si cum s-a procedat, pentru ca eu nu eram. Dat fiind ca nu s-a putut rezolva problema a fost nevoie de o Hotarire a Consiliului Local in acest sens", a mai spus Apostol.

Oficialii Salubris vorbesc despre o migratie a ciinilor fara stapin si ca atare fenomenul nu poate fi monitorizat. Mai exact, acestia sustin ca nu pot sti care este numarul ciinilor aflati inca in libertate pe fiecare zona a orasului deoarece patrupedele migreaza dintr-un cartier in altul.

„Ciinii nu stau in acelasi loc de fiecare data. In plus, ciinii ne simt si se ascund. oricum, intr-o anumit perimetru nu gasim de fiecare data aceeasi ciini", explicat Calin Valentin, inginer-sef la Salubris.

Reprezentantii Directiei Sanitar-Veterinare Iasi (DSV) sint insa de alta parere. Nicolae Ivanciu, seful Serviciului de Protectie si Bunastare a Animalelor din cadrul DSV a declarat ca patrupedele, chiar daca nu au stapin, au un anumit habitat.

„Sint anumite specii de pasari care se reorganizeaza si migreaza, ciinii insa nu fac acest lucru. Vinovata de aceasta situatie se face si societatea civila. Sint multi locatari care dau de mincare acestor ciini si astfel ii intretin", a afirmat Ivanciu.

Primarul din Brasov: „Ne-am preocupat intii de oameni si dupa aia de animale"

Conform aprecierii lui Ivanciu, cita vreme ciinii comunitari vor avea la dispozitie ca sursa de hrana containerele Salubris, sint putine sanse ca problema sa fie rezolvata. Ivanciu a apreciat ca numarul maidanezilor de pe strazile Iasului s-ar ridica la aproximativ 7.000 de animale.

Un calcul simplu arata ca, daca din cei 7.000 de ciini, 2.000 sint femele, iar o catea are 12-14 pui intr-un an, reiese un numar de 28.000 patrupede in plus. „Calculul a fost facut plecind de la estimarile cele mai mici. Realitatea din teren poate fi cu totul alta", a spus Ivanciu.

Daca la Iasi, Salubris nu face fata fenomenului ciinilor vagabonzi, la Brasov, problema a fost rezolvata. In aproximativ 3 ani de zile, edilii brasoveni au scapat de aproape toti ciinii vagabonzi. „Am redus foarte mult numarul ciinilor comunitari. Era o problema ce trebuia neaparat rezolvata. O parte din ciini au fost dati spre adoptie, iar restul au fost eutanasiati", a precizat viceprimarul municpiului Brasov, Gabriel Andronache. Acesta a explicat ca au fost folosite metodele clasice de prindere a ciinilor. „Au fost folosite, ca peste tot, tranchilizante. Conteaza insa cel mai mult coordonarea si cum isi desfasoara activitatea angajatii", a detaliat Andronache.

Primarul municipiului Brasov, George Scripcaru, a precizat ca pentru a scapa de ciinii vagabonzi a infiintat un serviciu nou, special pentru animalele fara stapin. „Noi ne-am preocupat intii de oameni si dupa aia de animale. In aproximativ doi-trei ani de zile, am reusit sa scapm de circa 25.000-30.000 de ciini. Au fost si voci care ne-au criticat, dar alta solutie nu era. Persoanele care au vrut ciini i-au adoptat, cei care au declarat ca sint ai lor i-au luat inapoi, iar restul au fost eutansiati. Formula cu sterilizarea si eliberarea lor pe strazi nu da rezultate", a declarat Scripcaru.