Pariul primarului cu iesenii, pe muchie de cutit

O operatie estetica esuata pe fata orasului

Gheorghe Nichita, in fata examenului carierei sale de edil. Unul din cele mai importante proiecte care ar fi urmat sa schimbe radical fata centrului vechi al Iasului este pe cale de a fi ratat. In cauza este reabilitarea strazii Cuza Voda si refacerea zonei Centru - Bas Ceaus, ambele sufocate acum de dughene ieftine, de delasare si de romi. Peste 110 milioane de euro de la UE sint la dispozitia Iasului inca de anul trecut. Primaria are proiecte, dar nu a fost depus oficial inca nici unul. Primarul da vina pe unele regii, cum ar fi E.ON sau CFR, care din cauza birocratiei intirzie cu lunile avizele necesare.

Primarul Gheorghe Nichita urmeaza sa isi dea examenul carierei in urmatorii ani de mandat. Pariul cu iesenii privind dezvoltarea municipiului cu fonduri europene va fi mai greu decit se asteptau autoritatile.

Sute de milioane de euro asteapta sa fie investiti in municipiu. Realizarea documentatiilor si implementarea tuturor proiectelor se anunta insa a fi extrem de dificile. Un factor de constringere in plus il reprezinta termenul limita impus pentru cheltuirea banilor europeni.

Pina cel tirziu in 2015 trebuie finalizate mai toate proiectele finantate cu fonduri structurale. In cazul in care municipalitatea nu va fi in stare sa respecte prevederile europene, se risca pierderea finantarilor.

Municipalitatea insa s-a pierdut deja in hatisul documentatiilor si avizelor necesare pentru accesarea banilor. Singura solutie pare a fi acum renuntarea la unele proiecte.

Doua luni pentru un aviz de la E.ON

Fondurile europene reprezinta poate singura certitudine de resurse pentru investitii in perioada urmatoare. Criza economica a afectat si va afecta in continuare incasarile de la bugetul local. Astfel, Iasul nu-si permite sa rateze sansa imensa pe care o reprezinta accesarea fondurilor europene. Pina acum insa municipalitatea nu a reusit sa faca prea multe progrese. Conform legislatiei actuale, polul de crestere Iasi poate accesa o suma nesperat de mare, peste 110 milioane euro, ca fonduri nerambursabile. Pina acum insa, Polul de Crestere Iasi nu a reusit sa depuna la finantare nici un singur proiect.

Toate intentiile municipalitatii se afla deocamdata in diferite faze de realizare a documentatiilor. Si conducerea Primariei pare ca a inceput sa constientizeze ca are foarte putin timp la dispozitie pentru a indeplini toate conditiile pentru cheltuirea banilor. "Am avut o intilnire cu toti directorii institutiilor implicate in a viza orice proiect care se face in municipiu. Am gasit intelegere peste tot. Speram sa lucram mai repede in privinta proiectelor cu finantare europeana. Acum, avem cazuri in care obtinem un aviz de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgente in trei zile, dar de la E.ON ne trebuie 58 de zile. Mai pierdem pina la 20 de zile si cu plata avizelor. Fiecare lucreaza dupa proceduri proprii, mai ales privatii", a declarat primarul Gheorghe Nichita.

Reabilitarea zonei istorice a intrat la apa

Edilul a anuntat ieri probleme mari si la documentatia care ar urma sa stea la baza proiectului de regenarere urbana din zona centrala a municipiului. Suprafata pe care ar urma sa se intervina cu fonduri europene a fost restrinsa extrem de mult.

Daca initial se discuta de investitii pe zona Cuza Voda - Bas Ceaus, acum intentiile municipalitatii s-au oprit la arealul cuprins intre strazile Vasile Alecsandri si I.C. Bratianu si marginit de bulevardele Independentei si Stefan cel Mare.

Sefii Primariei sustin ca din discutiile cu specialistii s-a scos in evidenta ca suma de peste 20 milioane euro ar ajunge doar pentru lucrarile din aceasta zona. In plus, nici timpul nu va permite lucrari pe o suprafata mai mare, avind in vedere ca municipalitatea se afla abia la faza de realizare a studiului de fezabilitate. Problema cea mai mare o reprezinta insa numarul mare de proprietari din zona.

Proiectul nu va putea fi pus in practica daca municipalitatea nu reuseste sa obtina macar in administrare cladirile proprietate privata. Investitiile din zona centrala presupun reabilitarea cladirilor monument istoric, demolarea celor care nu mai prezinta siguranta si dezvoltarea sectorului comercial. "Este o zona istorica importanta a Iasului. Acolo exista in jur de 200 de chiriasi pe care va trebui sa ii recazam. Vom merge pe o zona de dezvoltare comerciala. In locul locuintelor, acolo unde se poate vor fi spatii comerciale. Am propus formarea unei asociatii a proprietarilor din zona. Aceasta asociatie cu statut juridic ar putea intra in parteneriat cu noi. Stiu ca in alte orase precum Botasani si Bucuresti astfel de proiecte s-au blocat. Si Timisoara incearca, dar au probleme. Ii rog pe toti cei care au idei constructive sa ni le comunice", a precizat Nichita.

Se incearca imposibilul: corelarea asfaltului cu retelele de utilitati

Implementarea proiectelor se anunta a fi un proces mult mai dificil decit cel din faza de documentatie. Toate investitiile facute in urmatorii ani de municipalitate, dar si orice alt furnizor de utilitati vor trebui corelate intre ele. Va fi nevoie de o gindire unitara intre municipalitate, Apa Vital, E.ON Gaz, E.ON Moldova, Romtelecom sau orice alta societate care ar avea de intervenit pe domeniul public. Vor trebui sa fie gestionate unitar atit investitiile realizate cu fonduri europene, dar si cele facute din fonduri proprii. Acest lucru este insa extrem de greu de realizat si poate fi sesizat inclusiv in experientele recente.

"Marea Asfaltare" a dat extrem de multe batai de cap municipalitatii. Strazile abia asfaltate au fost sparte imediat de diversii furnizori de utilitati pentru interventii la retele ingropate. Au fost si cazuri in care municipalitatea a modernizat retelele de canalizare cu fonduri proprii pentru a nu fi nevoie de distrugerea ulterioara a unor artere abia asfaltate. SC Apa Vital va trebui sa investeasca pina in 2014 in jur de 70 de milioane de euro in municipiul Iasi. Acest lucru inseamna si schimbarea a zeci de kilometri de retele de alimentare cu apa sau canalizare.

"Trebuie corelate si graficele de lucrari. Apoi, daca Apa Vital schimba retelele de pe o strada prinsa si de noi la modernizare, societatea nu trebuie sa prinda si asfaltarea. Nu poate exista o dubla finantare din fonduri europene. Si ceilalti furnizori vor trebui sa isi sincronizeze investitiile. Nu putem reabilita de exemplu toata Nicolina si apoi sa fie interventii pe acolo. Apoi, trebuie sa se stie ca toate aceste santiere se vor face in plin trafic. Nu va fi deloc usor", a adaugat Nichita.

Daca in cazul Primariei fondurile sint inca extrem de departe, la Apa Vital situatia este mult mai avansata. Sefii societatii sustin ca in aceasta vara vor demara primele santiere. "Numai de ar veni banii. Este bine ca noi sintem mai avansati. Este corect sa lucram noi intii. Va trebui sa vedem cum rezolvam si problemele de trafic. Eu cred ca vom reusi sa ne corelam. Vom avea in vedere si proiectele Primariei la stabilirea investitiilor din fonduri proprii", a afirmat Ioan Toma, directorul SC Apa Vital.

--------

Opt proiecte pentru 110 milioane de euro

Municipalitatea a inclus initial opt proiecte in lista de prioritati pentru atragerea celor peste 110 milioane de euro de la UE, ca pol de dezvoltare. Astfel, banii ar urma sa fie utilizati pentru construirea pasarelei Octav Bancila, pentru amenajarea unei autogari moderne in Tudor Vladimirescu sau pentru regenerarea urbana a zonei Cuza Voda - Bas Ceaus. Prin alte trei proiecte se vizeaza investitii masive in strazile importante din municipiu.

Un alt proiect vizeaza amenajarea unui centru tehnologic regional in domeniul cercetarii agricole. Acesta ar urma sa fie construit in CUG. Municipalitatea intentioneaza sa reabiliteze si soseaua Nicolina, din Podu Ros pina la iesirea din municipiu. Lucrarile presupun inclusiv modernizarea liniilor de tramvai din aceasta zona a municipiului.