Fotografierea vilelor de stabi interzisa de viitoarele legi

Nu le veti mai vedea!

Proiectele Codului Civil si Codului Penal limiteaza grav liberatatea de exprimare si dreptul la informatie. Emisiuni precum "Divertis show", "Mondenii", ar putea deveni ilegale. La fel si informatia despre apartamenul de 700.000 de euro al Ioanei Basescu, intilnirea dintre Traian Basescu si Gigi Becali la Golden Blitz sau prezentarea nepotismelor. Potrivit noilor coduri, aceste informatii aduc atingere imaginii si vietii private si pot fi difuzate doar cu acordul persoanelor in cauza, chiar daca sint de interes public. Insa cine ar fi de acord sa fie publicate informatii care frizeaza coruptia sau interesele de culise?

"Vila de 270.000 de euro pentru aghiotantul lui Nichita", "Fostul director al falimentarei Terom se muta la vila". "Firma care renoveaza Socola ridica si vila unei directoare din spital". Fotografii cu vilele unor persoane publice din Iasi, care aveau pe mina bani publici sau ale caror salarii de bugetari erau prea mici pentru ridicarea unor locuinte de lux, s-au aflat de multe ori pe prima pagina a "Ziarului de Iasi". Publicarea acestor investigatii jurnalistice insotite de fotografii ale unor proprietati imobiliare au fost in serviciul interesului public si al dreptului la informatie al cetatenilor. In scurt timp, astfel de articole ar putea fi interzise sa apara in presa. Ziaristilor le-ar putea fi interzis sa investigheze si sa fotografieze dovezi ale averii unui functionar public sau terenurile si casele unui politician platit din banii nostri. Proiectele Codului Civil si de procedura civila, ale Codului Penal si ale Codului de Procedura Penala, trimise de Guvern spre aprobarea Parlamentului, fara o informare si o consultare prealabila a populatiei, restring libertatea de expresie si atenteaza la valorile democratice, la dreptul alegatorilor de a fi informati despre alesii lor. Fotografierea casei unui parlamentar va fi considerata un atentat la imaginea lui publica, iar ziaristii care vor sa arate averile politicienilor ar putea fi pusi sa plateasca daune de milarde.

In versiunea actuala, proiectul de cod civil va reduce munca de presa la publicarea de informatii si declaratii care au fost aprobate in prealabil, in mod explicit de cei care le difuzeaza.

Peste 20 de ONG-uri au pornit o campanie publica de oprire a codurilor si cer parlamentarilor sa le retrimita inapoi Guvernului. Asociatii media precum Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent ori Conventia Organizatiilor de Media au reactionat prompt la limitarile la care presa ar fi supusa in cazul aprobarii formei actuale a proiectului de Cod Civil.

"Acest cod nu a putut fi modificat  din 1864. Intr-adevar sint unele chestiuni care trebuie reactualizate, unele definitii care trebuie schimbate sub aspectul denumirii, pentru ca principiile ramin aceleasi oricum. Dar acest lucru trebuie facut cu atentie, prin dezbatere publica. Nu este suficienta opinia a doi-trei oameni, care sint poate mai mult teoreticieni decit practicieni", este de parere judecatorul Aurel Dublea.

Cele mai multe critici aduse Codurilor sint legate de cele care atenteaza la valorile democratice - dreptul cetatenilor la informare si dreptul la libera exprimare - atingeri aduse in numele protectiei vietii private. Practic, jurnalistii nu mai pot scrie aproape nimic despre viata privata a unei persoane, chiar daca aceste informatii sint de interes public. Articolul 80, litera f din proiectul noului Cod civil stipuleaza: "difuzarea imaginilor care prezinta (...) aspecte exterioare ale locuintei private, fara acordul celor care o ocupa in mod legal" este considerata atingere adusa vietii private. Masura este nu doar in contradictie cu dreptul la informare, dar este si greu de aplicat in cazul blocurilor de locuinte.

Tot potrivit proiectului, jurnalistii nu vor mai putea difuza stiri, dezbateri sau anchete cu privire la viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza. Asta inseamna, de exemplu, ca informatii ca intilnirea dintre Traian Basescu si Gigi Becali la Golden Blitz in aprilie 2006 ar putea fi interzisa de lege. De asemenea, nu ar mai fi permisa publicarea informatiei ca Ioana Basescu si-a cumparat un apartament de 700.000 de euro, daca aceasta nu isi da acordul. Articolele care dezvaluie promovarea rudelor in posturi cheie ale unor institutii de catre angajati sus-pusi este ilegala potrivit noilor coduri. Pentru orice investigatii despre nepotismele din institutii ale statului, jurnalistii ar putea fi pedepsiti de lege.

"Divertis Show" sau Cronica Circotasilor  - emisiuni ilegale

O alta atingere adusa vietii private este considerata: "utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana in alt scop decit informarea legitima a publicului" (art. 80 litera i). Acest paragraf ar face sa dispara emisiuni precum Divertis Show, Cronica Circotasilor si Mondenii, care se bazeaza tocmai pe pamflet social si politic.

Una dintre prevederile proiectului de cod civil care afecteaza grav institutiile media se refera la interzicerea din start a publicarii unui material,  ceea ce nu reprezinta altceva decit o intoarcere la cenzura editoriala. Revenind la exemplul cu vilele stabilor, odata intervievati de reporter, proprietarii vilelor ar putea cu usurinta sa se adreseze instantei ca, in procedura de urgenta, sa decida interzicerea publicarii unui astfel de articol, pe motiv ca ar aduce atingere vietii private. Reglementarile cu privire la dreptul la replica si rectificare lasa de asemenea mina libera procesomanilor. Mai ales ca raspunsul trebuie publicat sau difuzat "in acelasi mod si in acelasi loc cu prezentarea contestata".

Mai mult decit atit, "proiectul introduce posibilitatea obligarii prin decizia instantei la publicarea unui drept la replica. O consideram masura excesiva care constituie o interferenta editoriala nejustificata a autoritatilor publice in lipsa judecarii pe fond a cauzei", se arata in comunicatul emis de organizatiile media.

Jurnalistilor li s-ar putea sechestra calculatoarele

Una dintre masurile contestabile atit de catre institutiile media, cit si de juristi este posibilitatea luarii unei decizii judecatoresti de "sechestrare, distrugere, confiscare sau retragere din circulatie a bunurilor ori mijloacelor companiilor de presa" folosite pentru relatarea unor subiecte despre care s-a dovedit ca aduc atingere imaginii unei persoane. Reporterii ar putea ramine fara aparate de fotografiat, sau fara reportofoane. Apoi, instanta ar putea decide, in baza proiectului de cod civil stergerea tuturor informatiilor pe care un redactor le are pe computerul de serviciu despre un anumit subiect.

"Atingerea onoarei persoanei obliga la daune. Dar prejudiciul trebuie dovedit. Apoi, cine plateste daunele, in favoarea carei persoane, dupa ce criterii? Sint chestiuni arbitrare. La fel si masura de confiscare a bunurilor jurnalistilor, care este de natura penala. Nu putem face la intimplare un melanj intre codurile civil si penal", este de parere judecatoarea Mona Pivniceru.

Urmasii cuplului Ceausescu ar putea da istoricii in judecata, potrivit noilor coduri

In plus, introducerea posibilitatii de a fi dat in judecata pentru "atingerea memoriei persoanei decedate" este o prevedere care ar putea pune serioase bete in roate cercetatorilor istorici, de pilda. Ce ar fi daca urmasii cuplului dictatorial Ceausescu ar contesta in instanta autorii de manuale scolare, de tratate sau de studii care au relatat faptele istorice din 1989 pe motiv ca aduc atingere imaginii sotilor Ceausescu? Mai mult decit atit, procesele de calomnie si insulta nu pot fi deschise de urmasi, din cel putin doua motive, atrag atentia criticii codurilor: persoana decedata nu mai este afectata de afirmatiile posibil defaimatoare si nici nu mai poate depune marturie la proces.

O problema generala a proiectului de cod civil o reprezinta definitiile vagi sau limitarile inexistente ale termenilor folositi si care lasa loc de interpretare. Institutiile de presa ramin astfel la latitudinea judecatorilor atunci cind vine vorba, de exemplu, despre atingeri aduse dreptului la viata privata si invocarea interesului public justificat. "Nu sint foarte bine definite notiunile, de aceea se intimpla sa lasi la latitudinea cuiva limitele unei notiuni. Din aceasta cauza, dupa ce ajungi in instanta, pot exista si 10 solutii diferite in cazul aceleiasi spete, judecate la complete diferite. Din punctul meu de vedere toate lucrurile trebuie gindite mai atent si nu puse in aplicare doar de dragul de a schimba", a declarat avocata Doina Stupariu.

In toate articolele juridice amintite se face referire la prejudiciile pe care le pot aduce institutiile media fara a se face insa o distinctie clara in cadrul documentului intre informatii preluate cu buna-credinta din surse oficiale si informatii false, publicate cu rea-credinta. Proiectul codului civil se refera doar la "fapte neadevarate".

E legalizata tortura, iar pedepsele pentru coruptie scad

Totusi, documentul are cel putin un punct pozitiv. "Este introdusa o notiune noua, buna: impreviziunea. De exemplu, impreviziunea presupune crearea cadrului juridic pentru rediscutarea unor contracte de creditare intr-un nou context economic", a explicat judecatorul Aurel Dublea.

Multe critici sint aduse si celorlalte proiecte ale codurilor juridice. De pilda, o intreaga dezbatere o declanseaza articolul 100 al codului de procedura penala care legalizeaza tortura, ca modalitate de obtinere a probelor pentru procesele penale. De asemenea, micsorarea pedepselor pentru coruptie stirneste alte nemultumiri. Pentru luare de mita, pedeapsa a scazut de la 3, la 12 ani in actualul cod penal, la 2, la 7 ani, in proiectul noului cod penal. Apoi, pentru trafic de influenta si cumpararea de influenta, pedeapsa de la 2-10 ani, in codul penal in vigoare, a fost redusa in proiect la 1-5 ani.

Coalitia de guvernare a decis luni sa renunte pentru moment la asumarea raspunderii Executivului pentru Codurile juridice, acestea urmind sa fie supuse procedurilor parlamentare. Campania "Opriti codurile" solicita insa Parlamentului sa refuze Codurile si sa le trimita inapoi Guvernului pentru a le modifica si a le supune dezbaterii publice, asa cum prevede legea transparentei decizionale.