Un experiment inedit realizat de "Ziarul de Iasi":

Schimb de scoli

O eleva de la "Racovita" a invatat pentru o zi la scoala din satul Domnita. Premianta clasei din sat a venit apoi la colegiul iesean. Ce impresii au cele doua fete dupa acest experiment?

Desi de aceeasi virsta, Lavinia si Roxana reprezinta doua lumi foarte diferite. Diferentele se vad pe toate planurile. Intre elevii modesti si timizi de la tara si cei cu dezinvoltura si «rasfatati», de la oras. Intre dascalii care-si pierd buna parte din energie cu naveta chinuitoare si cei din oras, care aplica metode moderne de predare. Intre lupta cu abandonul scolar si interesul pentru cit mai multe premii la concursurile scolare. Intre familiile care cauta in fiecare zi ce sa puna pe masa si cele care isi permit sa-si imbrace copiii de la firme cunoscute si sa angajeze pentru ei mai multi meditatori particulari.

Lavinia si Roxana au acceptat sa faca parte dintr-un proiect initat de "Ziarul de Iasi": au fost colege de banca doua zile. O zi la scoala din satul Domnita, comuna Tibana, acolo unde este eleva Roxana, si o alta zi la Colegiul "Emil Racovita", in clasa Laviniei. Iata povestea a doua zile mai putin obisnuite din viata lor.

O zi la scoala din Domnita, vazuta prin ochii unei eleve de la «Racovita»

"Domnul profesor parca era la inspectie"

Lavinia, in prima banca, la Scoala Domnita

Este aproape ora 9 si impreuna cu Lavinia am ajuns in satul Domnita, la peste 30 de kilometri departare de Iasi. Fara sa exagereze in accesorii, si cu sacoul cu insemnele scolii la ea, Lavinia s-a straduit sa se imbrace cit mai putin iesit din comun pentru vizita ei la scoala din comuna Tibana. "Astea cred ca sint cele mai normale haine pe care le am in tot dulapul", mi-a marturisit fata de la "Racovita" pe drum spre scoala.

Acelasi drum Iasi-Domnita, cu serpentine, prin padure, este parcurs zilnic de cele mai multe dintre cadrele didactice care predau la scoala Roxanei. De la ele am aflat ca este « frumos mai ales in luna mai, cind padurea este verde si scaldata in razele soarelui de primavara ». Acum abia ninsese, dar nu suficient cit sa se depuna. La vederea scolii, Lavinia a ramas uimita. "Nu ma asteptam ca scoala sa fie atit de frumoasa. Am inteles ca a fost renovata de curind. Are termopane, mobilier nou, incalzire", observa fata, care a intrat in clasa increzatoare sa isi cunoasca noii colegi si profesori.

Numai noroiul din curte amintea despre faptul ca eram intr-o scoala din mediul rural. Am fost intimpinati numaidecit de doamna directoare, care ne-a condus in clasa. Lavinia urma sa studieze 3 ore, alaturi de copiii clasei a saptea din satul Domnita. Biologia, geografia, in sala de calculatoare, iar educatia civica, in sala obisnuita a noilor ei colegi de-o zi. Ca o coincidenta, profesorii de biologie si geografie de la Domnita au absolvit liceul la "Racovita".

Toti dascalii pe care Lavinia i-a avut timp de 50 de minute in fata, la catedra, s-au straduit sa faca ore cit mai atractive, care sa semene cu cele de la oras. La biologie, a fost o lectie pe calculator. Asta cu toate ca deseori, la Domnita - dupa cum chiar copiii au spus - profesoara face orele in padurea din apropiere. «Doamna de biologie mi s-a parut simpatica, jucausa. A fost interesant. Noi nu prea facem lectii pe calculator, mai mult in laboratoare», a precizat Lavinia. Dar cel mai mult a incintat-o ora de geografie. "Doamna profesoara este de aceeasi generatie ca si profesorul meu de la clasa. Si metodele de predare sint asemanatoare. La ora, a trebuit sa concepem un eseu despre diferentele dintre viata la sat si la oras in Africa, folosind mai multe cuvinte impuse precum «urbanizare» sau «ghetou»", a spus Lavinia.

Elevii au fost in impas. Cu harta mare a continentului african agatata pe perete, scolarii au incercat sa-si gaseasca cit mai bine cuvintele pentru a rezolva cerinta profesorului. Lavinia a fost printre putinii copii care s-au oferit sa-si citeasca in fata clasei eseurile. Ea a vorbit despre cit de greu considera ea ca le este persoanelor de la sat, din Africa, sa se faca acceptate in mediul urban. "Elevii din Domnita s-au mirat cum de scriu asa de mult. Am simtit ca le e greu sa isi exprime ideile pe care le aveau. Noi facem compuneri de cind ne stim. Singurul mai curajos a fost Sebastian. El a si citit eseul. A fost foarte scurt, dar a folosit toate cuvintele impuse", a remarcat Lavinia.

Tot la geografie, pentru ca au un televizor cu DVD in clasa, elevii de la «Racovita» urmaresc documentare. La ora de educatie civica, lectia a fost despre etniile din Romania, prejudecati, toleranta si discriminare. "Domnul profesor de la educatie civica parea foarte emotionat, repeta mereu bucati de fraza. Parca era la inspectie. Probabil asta este firea dumnealui. A fost interesant, am lucrat pe centre de lucru", crede Lavinia.

Mai multi copii au obtinut nota 10 pentru ca au participat la ora. "Am observat ca elevii iau foarte usor note mari. La noi te straduiesti mult pentru un 10", a mai spus fata. Lavinia este ingrijorata pentru ca este posibil ca la admiterea la liceu locul unor elevi buni, dar cu medii mai mici luate pe merit ar putea fi luat de elevi mai putin pregatiti, dar care pe parcursul gimnaziului au obtinut note mari. "Astfel de copii nu vor rezista mai mult de un semestru, numai ca vor lua locul altor copii care ar fi putut sa reziste", este de parere fata de la «Racovita». 

Elevii vin la scoala in trening

Lavinia a plecat de la Domnita cu niste concluzii clare pentru ea. In primul rind, la o simpla privire, majoritatea copiilor de aici sint modesti, unii chiar saraci. Vin la scoala imbracati in trening, nu in haine de firma. Apoi, elevii de la tara, de aici cel putin, sint extrem de cuminti, timizi, lipsiti de incredere. A dedus asta din faptul ca elevii isi sopteau intre ei raspunsurile de teama sa nu spuna gresit sau sa se faca de ris in fata fetei de la oras. "Desi rezolvasera corect nu au avut curaj sa spuna tare, de teama sa nu-mi fac eu cine stie ce impresie despre copiii de la tara", crede Lavinia. La «Racovita», dimpotriva, elevii sint dezinvolti, raspund la ore si neintrebati.

Dincolo de asta, elevii de la tara i s-au parut Laviniei entuziasmati de ce studiaza si, mai ales, curiosi sa o cunoasca. A fost oaspetele de seama al scolii in acea zi. Rind pe rind, elevii Scolii Domnita si-au facut drum in pauze pe la clasa a saptea sa vada « fata de la Iasi». «Am intilnit o fata foarte simpatica si deschisa, asa ca mine, din clasa a opta. Cu ea am mers si mi-am cumparat de mincare de la chioscul din apropierea scolii".

Dar majoritatea copiilor de la tara sint inchisi in ei si retrasi. La "Racovita", sint la polul opus: «Sintem rautaciosi. Ridem unii de altii cind gresim. In clasa sint mai multe paturi sociale. Cei mai saraci sint tratati... asa cum sint tratati, din pacate", a marturisit fata de la "Racovita".

Iata de ce, Lavinia isi face probleme ca atunci cind Roxana va merge la Iasi, ar putea sa fie tinta unor rautati din partea colegilor ei, a caror viata seamana tot mai mult cu «Beverly Hills» si tot mai putin cu cea din scoli precum Domnita.

"Noi tindem spre situatiile pe care le intilnim in filmele americane. Exista cuplul perfect, prietenii cuplului, prietenii prietenilor si restul, undeva departe. Toti alearga dupa bani, iar banii sint ceea ce conteaza in societate".

O zi la "Racovita" vazuta prin ochii unei eleve de la Domnita

"Vad ca azi nu prea aveti chef de scoala"

Roxana si Lavinia au fost colege pentru o zi la “Racovita”

"Nu cred ca sint asemanari intre scoala mea si Colegiul "Emil Racovita", a concluzionat Roxana dupa o zi petrecuta la scoala printre colegii de la Iasi. A pasit timid pe holurile Colegiului "Racovita". "Vezi sa nu ramii acolo", au indemnat-o spre Iasi glumind dascalii din Domnita, crezind ca pesemne ii va placea foarte mult.

Roxana stia ca va fi in centrul atentiei, la fel cum si Lavinia a fost in scoala ei din satul Domnita. La Iasi, Roxana a ajuns dimineata, cu masina, adusa de diriginte. Totul era aici la o scara mai mare: orasul, scoala, numarul de elevi din clasa, peste 30.

Prima ora, matematica. Pe fata o mira rapiditatea cu care preda profesorul. "A trecut foarte repede peste exercitii. La noi explica mai mult. Nu prea am inteles pentru ca nu am ajuns inca aici cu materia", a spus Roxana, hotarita ca de indata ce ajunge a doua zi la scoala sa-i arate profesoarei de la clasa exercitiile.

Fata este prima din clasa la invatatura si a luat note bune la tezele cu subiect unic: 9 la romana si 8 la matematica. Singurul ei regret este ca nu a luat nota mai mare la matematica, pentru ca nu a stiut sa rezolve un exercitiu. "Doamna profesoara nu a apucat sa ne predea tot", a spus fata.

In clasa Laviniei se simtea deja aerul de vacanta: nimeni nu mai era atent la ore, iar profesorii erau mai indulgenti ca de obicei, dupa cum au spus chiar elevii de la "Racovita". Asta pentru ca la toate obiectele s-au incheiat mediile cu o saptamina mai devreme.

"Profesorul de matematica le-a spus copiilor: «Vad ca astazi nu prea aveti chef de scoala» pentru ca ieseau la tabla si asteptau sa li se dicteze raspunsurile. Doar o fata din fata noastra a stiut sa rezolve. Domnul profesor de la matematica mi s-a parut cel mai sever", a mai spus fata de la Domnita, care a fost in clasa de la "Racovita" o prezenta aproape neglijabila, neobservabila.

"Profesorii nostri au fost foarte atenti cu Lavinia. Doamna de limba romana nici nu a stiut ca sint si eu acolo pina ce nu i-a explicat Lavinia. Am facut cunostinta si a predat apoi locutiunile verbale", a spus fata.

Ascultau muzica in ora, mincau, aruncau cu mincare

Atmosfera din clasa de la ultima ora, cea de desen a uimit-o insa cel mai mult. "In timp ce doamna incheia mediile, unele fete s-au dus intr-un colt si jucau carti, alti copii ascultau muzica. La noi nici macar nu este voie cu telefoane mobile in scoala. Nu stiu...dar noi ne gindim la domnii profesori ca fac atita drum ca sa ajunga la noi. Nu ne purtam asa", a precizat fata de la Domnita, care nu reusit sa-si faca nici un prieten printre elevii de la Iasi: "In pauze fiecare isi gasea ceva de facut. Ar fi fost ciudat sa merg sa-i intrerup. Nici ei nu s-au aratat prea interesati sa vorbeasca cu mine", a spus Roxana.

Ceea ce a frapat-o insa cel mai mai mult in pauze a fost ca toti elevii aveau bani de buzunar, iar copiii isi cumparau tot ce le poftea inima de la chioscul din incinta scolii. "Mincau in ora, se jucau cu mincarea, cu toate ca doamna diriginta a spus ca, daca nu doresc, sa nu ia cornul si laptele". Astfel de lucruri nu se intimpla niciodata la Domnita.

Si totusi, dincolo de indiferenta copiilor si de lipsa de respect fata de profesori, identificate de Roxana, i-au placut foarte mult la "Racovita" scoala si sala de sport, pe care le-a vizitat condusa de o eleva, printre putinele care i-au dat atentie in acea zi, cu exceptia Laviniei, fireste. "Noi avem doar un teren de sport in spatele scolii, iar iarna facem ora de educatie fizica pe culoar: e ingust si nu e spatiu". 

"Nu-ti uita mapa!" a strigat pe holurile liceului, chiar inainte sa plecam, Alina, colega de banca a Laviniei. Roxana a lasat in urma, fara sa isi dea seama, rechizitele primite de la directorul Colegiului "Racovita", Seryl Talpalaru.

Cum am iesit pe poarta scolii, Roxana a inceput sa se gindeasca la fratele ei mai mare, Claudiu, pe care trebuia sa-l sune imediat sa-i povesteasca cum a fost. "Cred ca e in ore. Nu il deranjez acum".

Claudiu este elev in clasa a noua la Iasi, la Colegiul Tehnic de Electronica si Telecomunicatii. Baiatul a fost singurul de la Scoala Domnita care a reusit anul trecut sa promoveze testele nationale. Chiar daca vor fi departe, Roxana dincolo de rondul de la Agronomie, iar Claudiu in zona industriala, fata este hotarita sa faca tot ce poate pentru a reusi la liceu la Iasi, la Scoala Normala. Situatia financiara a familiei ar putea fi singura care sa-i stea in cale.

Copiii de la tara nu au mentalitatea de invingatori

Familia si scoala au cu totul alte repere la tara, fata de cele de la un liceu de elita din oras. Dascalii din satul Domnita considera un mare cistig fiecare copil pe care il determina sa isi continue studiile dupa clasa a opta. "Anul trecut au abandonat scoala 12 elevi. La 14-15 ani sint trimisi la munca. Noi sintem si trebuie sa fim constienti ca prin scoala sintem fereastra acestor copii spre lume. Copiii nostri nu trebuie sa ramina limitati la viata satului", a declarat Ana Vasiliu, directoarea Scolii Domnita, din comuna Tibana.

Diferentele dintre educatia pe care o primesc elevii in mediul rural si cei din mediul urban reprezinta principalul impediment pe care il au copiii de la tara pentru a razbate. "Exista diferente ce tin de infrastructura, ambient, dotari. Ce-i drept, au inceput sa se atenueze, insa ar trebui sa se implice si comunitatea locala pentru ca toate institutiile din comunitate sa functioneze cum trebuie. Diferentele care se resimt inca la nivelul personalului din educatie ar putea fi atenuate prin conceperea unui sistem de motivare bazat pe sporuri si statut. Cel mai mult de munca insa este la nivelul mentalitatilor. Comunitatea ar trebui sa se solidarizeze in jurul scolii sa propuna activitati extrascolare si programe pentru copii", a declarat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.

Prof.dr. Adrian Neculau, specialist in psihologia educatiei considera ca elevii buni de la tara sint limitati. "Copiii cu potential nu au cu cine sa isi impartaseasca cunostintele, nu exista acea concurenta intre minti de aceeasi categorie, iar asta scade performanta".

Totusi copiii din mediul rural pot razbate? Sint numeroase exemple care demonstreaza ca da, insa sint si mai multe drame. "Este nevoie de vointa, efort si mai ales de sustinerea neconditionata a parintilor. La liceu copilul va descoperi oricum golurile, fie pentru ca a avut in fiecare an alt profesor la o anumita disciplina, fie ca dascalul respectiv era mai putin calificat sa predea o anumita materie. Conteaza ca atunci cind ajunge la oras, comportamentul celor din jur sa nu fie discriminatoriu" - mi-a spus o absolventa de studii postuniversitare, careia i-am povestit de experimentul "Ziarului de Iasi", de Lavinia si Roxana, care i-a amintit cum, in toti cei patru ani de liceu, diriginta a strigat-o, pentru ca venea de la tara, "Internatul".