Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

La Casvana se afla cel mai batrin stejar din Romania

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Multe asezari romanesti isi leaga numele de intimplari pierdute in istorie, intimplari transmise pina in ziua de astazi din generatie in generatie. Devenite, peste timp, adevarate legende, aceste intimplari sint povestite si astazi, cu respectul cuvenit istoriei neamului, la gura sobei sau in zilele de sarbatoare, de catre batrinii satului. Intr-o asezare precum este comuna suceveana Casvana, unde obiceiurile sint pastrate cu sfintenie si costumele populare fac parte din garderoba fiecarui satean, astfel de legende sint scrise cu litere nemuritoare in cartea de istorie a asezarii. Iar aceste legende s-au nascut in jurul unui stejar, cel mai batrin din Romania, stejar in care se afla radacinile de singe ale casvanenilor.
    "Cind cineva rupe vreo creanga din stejar, in Saptamina Mare, curge singe"
    Drumet prin Casvana, nu poti trece fara sa nu observi, nu departe de centrul comunei, un stejar impunator. Nu prin grosimea trunchiului (o circumferinta de circa 20 de metri la baza) sau prin inaltime (de aproximativ 40 de metri) ci impunator prin felul aparte in care se inalta spre cer, ca un batrin care vrea sa-si apere nepotii, casvanenii. "Acest stejar are o legenda mult mai veche decit Stefan cel Mare, de prin secolul XIII, cind a fost marea invazie tatara. Se spune ca atunci, un grup de tatari scapat pe valea piriului Casvana, a ajuns pe locul stejarului, care este amplasat la un bot de deal si unde satenii credeau ca se pot apara foarte usor", ne-a povestit directorul scolii din Casvana, Gheorghe Pitu, cel care cunoaste cel mai bine istoria asezarii. Ca de obicei, in acele vremuri vechi, femeile, batrinii si copiii s-au retras din calea tatarilor, ascunzindu-se in paduri. In sat au ramas doar barbatii in putere care au incercat sa-si apere agoniseala in fata cotropitorilor. Dar, dupa cum ne-a povestit Gheorghe Pitu, "razboinici vestiti, tatarii i-au invins repede si au plecat in drumul lor. Cind au venit copiii, batriniii si femeile din padure au gasit toate trupurile barbatilor lor reci. Deoarece era greu sa le duca pe toate pina in cimitir, au sapat un sant si le-au pravalit pe toate acolo, acoperindu-i si tinind minte locul ca fiind cel in care vitejii satului si-au dat viata pentru apararea asezarii. Se spune ca din trupurile lor a crescut acest stejar iar in acest stejar sint toti stramosii nostri si cind cineva rupe vreo creanga, in Saptamina Mare, curge singe. Legenda a trecut din om in om, din veac in veac si stejarul s-a pastrat ca simbol al vitejiei locuitorilor". E greu de crezut ca din trupul copacului curge singe, chiar si in Saptamina Mare. Dar nimeni, in semn de respect, nu a rupt vreodata o creanga din copac in cele sapte zile. Ceea ce a facut sa dainuie si legenda.
    Stefan cel Mare a dat numele comunei
    Stejarul mai are inca o legenda, care este legata de momentul in care s-a dat numele comunei. "Cea de a doua legenda se leaga de domnia lui Stefan cel Mare care, dupa batalia de la Podul Inalt, ajungind la Daniil Sihastru, s-a intors spre Suceava si a ales un drum laturalnic, prin Casvana. Ajungind cam prin dreptul bisericii de astazi s-au auzit deodata trimbite. Ostasii, nedumeriti, au luat imediat pozitii pentru a-si apara domnitorul. Insa nu venea nimeni sa-i atace. Au coborit si s-au oprit in vale, in dreptul stejarului unde, in loc sa apara razboinici, spre linistea ostenilor, au aparut trei baci care au venit sa se inchine domnului si l-au rugat sa mai zaboveasca putin. Stefan a acceptat iar bacii au plecat la stina de unde s-au intors cu niste casi uriasi pe care i-a admirat toata lumea si de care s-a mirat toata lumea, zicind <Marite Doamne, ce cas avan (n.r. - mare)>. Au urmat intrebarile si raspunsurile satenilor ca acei casi au fost facuti in vana, la care domnitorul a spus <Sa fie numele acestor meleaguri Casvana>. Legenda mai spune ca din cei trei casi s-au saturat toti ostenii, mai multi de o suta", ne-a povestit Gheorghe Pitu. Tot el ne-a spus ca stejarul este cunoscut din 1240-1250 si este cel mai vechi arbore din Romania. Este protejat si ingrijit de sateni, neavind nici un ram uscat. In lunga sa viata, de peste 600 de ani, stejarul a trecut si prin momente mai putin placute, dupa cum ne-a spus Gheorghe Pitu: "Acum 60-70 de ani, vecinul stejarului isi tinea porcii in scorbura imensa care exista in stejar. Dar stejarului i-a revenit tineretea, s-a ingrosat scoarta si a astupat scorbura". Acea astupare a scorburei a fost un semn pentru sateni ca stejarul trebuie protejat si tratat cu respect. Nu numai pentru ca a vazut sase secole de istorie ci si pentru ca are in radacini singele stramosilor satenilor din Casvana. (Tiberiu AVRAM)
    top Local News

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri